Page 46 - 1960-09

P a g . '2
Şcoala e pregătita
— Cum le cheamă fetiţo ?
— Pipoş Elena-Aurora, răspunde
cu g la s argintiu feliţa întrebată.
— U nde te duci ?
— La şcoală! răspunse mai cu
viaţă fetiţa.
— C um , la şcoală ? Doar n-a
început încă.
— M erg să m ă înscriu...
— Singură?
— Păi, sint m are, îm i replică ea
îndrăzneaţă. Am trecut in clasa
ll-a. E l e m ic, m erge acum pe a
l-a ! Şi-m i arată un puşti care se
juca m ai de o parte.
— Noi avem şcoală nouă! con­
tinuă apoi, jără s-o m a i întreb. E
frum oasă şi mare.
Şi din vorbă în vorbă, am ajuns
pe negindite la şcoală.
In curte l-am intilnit pe iov. Go-
ţiu Silviu, directorul Şcolii de 7
ani din Certej.
— A veţi elevi buni aici...
— Vorbiţi de Anica ? Anul trecut
a o b ţin u t no te n u m a i de 9 şi 10. U ngă el.
Ca ea m ai avem şi alţii. Şcoala
care-o vedeţi, continuă directorul,
a fost dată in folosinţă copiilor în
1958. Are 6 săli de clasă, l labo-
( rator şi o grădiniţă. Sălile de clasă
c sint spaţioase, lum inoase, inzestra-
( te cu mobilier nou. Mai m are dra-
> gu l să înveţi in ele. La şcoala noas-
> tră învaţă elevi din Certej, H ondol,
\ M ăgura, Topliţa, Boholt, Birsău,
} Bălaia şi Hărău. Pentru ca noul
[ an de invăţăm înt să se desfăşoa-
y re în cele m ai bune condiţiuni,
( am făcut pregătirile din timp. A st­
fe l, a m predat fiecărui profesor şi.
învăţător, m aterialul didactic intui­
Cărţi gratuite pentru elevi
Deschiderea noului an şcolar este
) aşteptată nu num ai de către elevi,
> ci şi de lucrătorii librăriilor şi pa-
y pctăriilor. Ş i aici pregătirile se
% desfăşoară din plin. De la „Libră-
( ria noastră" nr. 15 din Sebeş, plea­
că zilnic spre salcie raionului că­
ruţe încărcate cu caiete, ghiozda­
ne şi alte rechizite. Ele sint insă
încărcate m ai ales cu m anuale şco­
lare. M anuale noi care in acest
j au se vor distribui gratuit elevi-
•’ lor. ,4şa a holărit p a r tid u l: ele­
vilor d in clasele I-a —V il- a , să li
se distribuie cărţi în m od gratuit.
Ziua deschiderii noului an şcolar
nu va fi num ai ziua în care încep
cursurile, ci şi ziua in care, copii­
lor, partidul nostru le face un dar
preţios — cărţile de şcoală.
¦k
Tov. loan Babas, directorul şco­
lii din C unţa, luă pachetul cu m a­
nuale şi porni s/jre căruţă. „Am
apucat şi ziua asia — zise el. Duc
copiilor cărţi gratuite. Din 1933, de
cind sint în invăţăm înt, o visez.
Şi-am apucat s-o văd"(
CĂRŢI APARUTE
VLAD GIOBANU, NEDELCU FOG-
ŞA : Din experienţa brigăzilor de
mecanizare complectă de Ia G.A.S.-
Urlcasca.
[. ARIŞANU: Cum poate un om să
îngrijească 1.000 de porci la îngră­
şat. („Biblioteca agricolă").
iON GHiGA: Din vremea Iui Cara-
gea — Scrisori către V. Alec-
sandri. Prefaţă de D. Păcurariu.
(„Biblioteca pentru toţi“ — nr. 34)
GINETTA LUPI DALL'ORTO : O bu-
Nu e absolut necesar să intri
în incinta Uzinelor Metalurgice
Cugir pentru a te convinge că
aici agitaţiei vizuale i se acor­
dă atenţia cuvenită. Aruncînd
o privire spre aleea ce se ză­
reşte prin grilajul de la poarta
principală, într-un minunat de­
cor de zone verzi, vei avea plă­
cerea să vezi numeroase pa­
nouri strălucitoare, cu lozinci şi
citate, felurite fotomontaje şi
grafice prinse în cadre metalice.
Să intrăm pe aleea de care
am amintit şi să trecem în re­
vistă, din apropiere, materialul
agitatoric c-xpus la vederea ace­
lora ce intră sau ies din această
uzină.
Ne oprim în faţa panourilor
centrale. Sînt construite din ba­
re metalice, de formă rotundă,
ori patrate, acoperite cu sticlă.
„Inovatori, introduceţi cu curaj
tehnica nouă“ — este una din
lozincile expuse. Sub lozincă,
un grafic sugestiv scoate în e-
videnţă economiile post calcula­
te, realizate în acest an (pînă la
31 august), prin aplicarea ino­
vaţiilor. Cifra este impresionan­
tă : 2.256.946 le i; mai mult cu
1.435.875 lei faţă de aceeaşi pe­
rioadă a anului trecut. Comen­
tariile sînt de prisos. In anul e-
conomiilor, inovatorii de la U.
M. Cugir îşi aduc preţiosul lor
aport. Interesează desigur şi nu­
mărul inovaţiilor depuse în a-
cest an. Sînt în total 233, din
care au tost aplicate 109. Cu
118 inovaţii mai mult s-au depus
în acest an, ţaţă de perioada 1
ianuarie—31 august 1959. Şi a-
ceste cifre comparative sînt cu­
prinse în grafice. Recompensele
acordate inovatorilor, nu sînt a-
tişate, am aflat însă, că ele se
ridică la suma de aproape
100.000 lei.
Iată şi cele două panouri ale
fruntaşilor în producţie. Lâ U.
l? 7 ?
9
„MĂRUNŢIŞURI“ B R I G A D A
IMPORTANTE
tiv necesar, pe m aterii şi după pro­ ¦»r - r « /—»r~» r~ ' r-» / - r~» r~>r*
gram a de invăţăm înt, pentru a a-
juta la. buna întocm ire a planurilor Eram într-una din zilele La începutul campaniei am a- canizatorii din brigada' lui. I
de invăţăm înt. M aterialele de labo­ trecute la Biroul tehnic al sta­ flat că brigada a Vl-a, a lui Normativul de îngrijiri tehnice -j
rator stricate au fost reparate şi încă de la începutul anului, cetăţeni— şi totuşi în gospodă­ ţiunii. Priveam la graficele Corcheş, şi-a luat angajamen­ zilnice şi periodice a fost res- ]
puse la punct, pentru a putea fi întreprinderea de industrie lo­ ria fiecărui om au o mare impor­ rinăuite pe pereţi. Atenţia tul de a îngriji astfel tractoa­ pectat cu stricteţe, iar alimen- j
utilizate încă de la începutul pri­
m elor ore. A spectul şcolii a fost cală „Crişana“ din Brad, a fost tanţă“. Ei vorbeau despre albii mi-a fost deodată atrasă de rele şi maşinile, incit să nu tarea motoarelor s-a făcut nu- ]
înfrum useţat prin construirea unui pentru spălat rufe, făraşe pentru o linie albastră, care se înăl­ piardă nici o oră din timpul
gard din sîrm ă, cu stilpi de beton. îndrumată să-şi axeze sarcinile ridicat gunoiul menajer, diferite ţa cu mult deasupra celorlal­ bun de lucru, din cauza defec­ mai cu carburanţi bine filtraţi. j
De asem enea, s-au făcut rondouri de plan pe producerea unor sor­ te. Văztnău-mă că poposesc ţiunilor. tehnice. „Bună iniţia­
in curte şi s-au plantat flori. Pen­ tăvi, cazane etc., care ar putea L mai mult cu privirea pe acel După fiecare 40— 50 de ore de )
tru asigurarea cazării elevilor din timente bogate şi variate de bu­ tivă !“ mi-am zis şi, după ce lucru, s-a schimbat bumbacul 1
satele învecinate, internatul şcolii fi produse de către întreprinde­ [ grafic, agronomul dispecer al am stat de vorbă cu tractoriş­
este gata să prim ească 70 de elevi. nuri de larg consum, care să sa­ ( staţiunii, tov. Nicolae Teodo- de la filtrul de ulei, filtrele au 1
M obilierul sălii de m ese este înnoit. [ rescu, îmi explică: fost spălate de 2— 3 ori pe I
Pentru iarnă s-au conservat ali­ tii din brigadă, am hotărît să
m ente in valoare de peste 7.500 lei. tisfacă cerinţele locale. Acum. rea de industrie locală „Crişa­ lucrăm şi noi aşa. Şi astfel, sâptămînă, iar rezervorul de ^
Paralel cu celelalte pregătiri, s-au în campania din vara aceasta,
început şi înscrierile elevilor pen­ e pe sfîrşiie şi na“, dacă ar e- l — Acesta este graficul de motorină în fiecare lună. Sea- j
tru noul an. Intenţionăm să com ­ trimestrul III de am pornit la lucru sub aceeaşi ra şi dimineaţa, s-a făcut cu
plectăm de asem enea biblioteca e- xista preocupare f. producţie al brigăzilor. Linia multă atenţie controlul tutu- j
xistentă, care in prezent num ără activitate şi to­ (. aceea mare, albastră, repre- lozincă cu cei din brigada lui ror tractoarelor şi maşinilor, -j
peste 2.650 volum e. De asem enea, ţ tuşi nu s-a făcut în acest sens. t zintă realizările brigăzii a Corcheş: „Nici o oră pierdu­ — In felul acesta am reu- -]
la fel ca şi in anul şcolar trecut, nimic în această
s-au luat m ăsuri pentru funcţiona­ direcţie. Pe scurt La atelierul de [• treia de mecanizatori condusă tă din cauza defecţiunilor teh­ şit să ne situăm in fruntea j
rea cercurilor „micii naluralişti" şi iată despre ce mobilă al în­ de Covaci Ladislau. Flăcăii âş- nice“.
„micii tehnicieni". In această pri­ este vorba. t- tia, au făcut adevărate minuni. — Şi aţi reuşit intr-adevăr celorlalte brigăzi din staţiune ţ
vinţă încă din tim pul verii, sub \ Ei au reuşit ca pînă la 31 au- să n-aveţi defecţiuni la trac­
conducerea iov. M eiha Zoica, m em ­ Foarte mult treprinderii se fa­ — a încheiat şeful de briga- "j
brii cercului de ştiinţe naturale au dă. Dar, la S.M.T. Alba Iulia, ]
îm bogăţit ierbarele şi colecţiile de sînt solicitate ce încă mare ^ gust să depăşească planul toare şi maşini ?
insecte existente. (_ campaniei de, vară cu 51 la unde toate brigăzile şi-au in- 1
specialităţile de [_ sută. — Am reuşit, deşi am lu­
Ceea ce mai avem de făcut sint risipă de mate­ ( Şi spunînd aceasta, dispece- deplinii şi depăşit planul de 1
lucruri m ărutile. Tot colectivul şco­ panificaţie: cor- rial lemnos. Din crat cu ele atît ziua cit şi producţie, nu-i deloc uşor să 1
lii se străduieşte să asigure con­ noaptea. Ziua seceram sau deţii titlul de brigadă fruntaşă. 1
diţii optim e de învăţătură elevilor, nurile, covrigii şi diferite tăieturi, (_ nil îmi arătă un alt grafic, in treieram, iar noaptea execu­ La 31 august, planul cam- 1
(. care erau defalcate realizâri- tam arături adinei.
în noul an de învăţătură — spu­ alte împletituri. rezultă cantităţi (. le fiecărui membru al brigăzii Tov. Covaci mi-a povestit paniei de vară pe staţiune, I
se in încheiere directorul şcolii, Cu toate acestea, producerea lor însemnate de a- [ în parte, in fruntea tuturor se apoi amănunţit cum au îngri­ era îndeplinit in proporţie de
m ingiind uşor pe creştet copilul de nu a constituit încă o preocupare
pentru conducerea întreprinde­ semenea mate­ , afla Viorel Miclăuş, cu planul jit tractoarele şi maşinile m e­ 114 la sută. 1
rii. Materie primă (făină) este
RADU SELEJAN destulă, oameni pricepuţi în rial. Cu mai multă chibzuinţă, ^ cam.paniei agricole de vară V. PIŢAN ^
el ar putea fi recuperat şi folo­ depăşit cu 158 la s u tă ; clupăi
sit pentru producerea unor noi , J u J w. u J u J u J
j el, loan Cîmpeanu, cu 130 la '
r sută depăşire, apoi Petru Mir-*
Urnele p r o b l e m e p r iv i n dsortimente de bunuri de larg r cea cu 88 la sută peste plan,\
consum cum sînt: ştergători, r şi, rină pe rină, toţi ceilalţi 7;j
munca de panificaţie sînt de a- planşe pentru frămîntat, suluri, (¦ membri ai brigăzii. j
semenea, dar lipseşte iniţiativa diferite lăzi şi alte articole de L — Dar cum au putut tine-'] recoltarea foilor
şi preocuparea din partea con­ [ rit aceştia să realizeze atît ? 1
ducerii întreprinderii pentru a uz casnic. Toate aceste lucruri C — Răspunsul îl poate daf
tace ca fiecare secţie să devină «le tu tu n
cît mai rentabilă. pot fi realizate fără prea multă chiar şeful brigăzii. Covaci La-1
[• ăislau, spuse dispecerul, ară- '
Zilele trecute, în magazinul cheltuială ceea ce ar face să fie f- tîndu-mi un tînăr (să tot aibă*
mctalo-chimic din oraşul Brad
un grup de cetăţeni remarcau — rentabile pentru întreprindere. In P vreo 26 de ani), îmbrăcat în- i Majoritatea culturilor agri­ acelaşi grad de maturitate. In
şi pe bună dreptate — lipsa u-
nor articole de tinichigerie. „La
prima vedere par a fi lucruri
mărunte — spunea unul dintre
plus, întreprinderea ar putea sa­ r tr-o salopetă curată, care, în- J cole se recoltează, cinci produse­ cazul cind într-o plantaţie,
tisface astfel cerinţele locale. ( tr-un colţ al încăperii, stătea -j le au ajuns la m aturitate com­
( de vorbă cu un agronom del plectă, cind ele nu mai suferă plantele nu au acelaşi stadiu
de dezvoltare, culesul se face
De aceea, considerăm că produ­ l sector. -j nici o schimbare, puţind fi fo­ numai de pe plantele cu foi
De la „Librăria noa stră " nr. 15 losite îndată după recoltare, în ajunse la maturitate industria­
au luat piuă acum diurnul satelor cerea acestor bunuri poate şi t — Cheia rezultatelor obţinu--] scopuri alimentare sau indus­
peste 100.000 exem plare de m a n u a ­ trebuie să înceapă neîntîrziat. l te de noi — răspunse zîm bind-j triale. lă, iar de pe plantele întîrzia-
le şcolare a căror valoare depă­ te, numai atunci cind foile a-
şeşte 180.000 lei. [¦ şeful de brigadă — e simplă. 1 Tutunul se cultivă pentru foi­ cestora vor prezenta seninele
Ioan Babeş se opri să-şi m ai tra­ I. M A N E A le sale, oare se recoltează cind coacerii.
gă puţin răsuflarea. Obosise. „îmi
plac cărţile din. a cest an. A n un sînt încă verzi. Pentru a deveni Culesul foilor de tutun se e-
aspect grafic foarte plăcut şi to­ un produs industrializat, ele
sînt supuse tratamentelor de xecută cu mina, ruperea lor f&-
va ră şii tip o g ra fi s-au în g r ijit să dospire, uscare, sortare şi pă- cîndu-se în lături şi nu în jos,
puşire. deoarece în acest caz se poate
pună curţilor coperţi tari din car­
ton gros şi vinilin". Dacă producţia este hotărîtă provoca rănirea tulpinei prin
zdrelire. Culesul foilor se face
De Hotăirîrea partidului ştiu şi de natura terenului, de condi­ pe un singur rînd cu o mină
cei mici. Ştie şi d e v a Sofia ţiile climaterice ale anului res­
Schw artz, fiică de colectivist din pectiv, precum şi de felul cum sau cu ambele mîini. Foile re­
satid Rcciu, elevă in clasa a ll-a . au fost executate lucrările a- coltate se aşează în mănun­
„M ă aşteaptă la şcoală ca să vadă grotehnice, calitatea producţiei
chiuri între rîndurile plantaţiei
cărţile cele noi — zise învăţătorul este determinată de felul in ca­ şi apoi se scot la marginea
plantaţiei şi se pun în coşuri
Sam oil Schrom , care discuta cu ui- re se execută lucrările de re­ spre a fi transportate la maga­
văţătoarea Silvia Codifica din coltare, înşirare, dospire, us­ zie pentru a fi înşirate, dospite
Ş pring, veniţi iot pentru cărţi. care, sortare şi papuşire.
şi uscate. La recoltarea foilor
„In acest an vor avea toţi copiii Foile de tutun trebuie recol­ de tutun, mai ales în gospodă-
noştri cărţi. Anii trecuţi a fo st m ai tate (culese nu- ..... .._.._.......
riile agricole co­
greu. A m avut puţine in limba ger­ mai atunci cind ~
lective şi întovă­
m ană. Acum le vor prim i gratuit". au ajuns la coa- fp ajuf0 r u |
răşiri, este bine
S. P. cere (m aturita­
te) industrială, culfivaforilor de futun ea la culesul
propriu-zis, să
adică atunoi fie folosiţi lu­
cind s-au dezvoltat complect şi crători care ştiu să execute bi­
au înmagazinat în ţesutul lor ne această lucrare, iar trans­
substanţele necesare obţinerii
nicuţă italiană povesteşte. In ro- prin uscare a unui produs de portul mănunchiurilor (pale­
mîneşte de Stela Harulnnian şi cea mai bună calitate. Maturi­ lor), precum şi aşezarea lor în
George Lăzărescu. Ilustraţii de coşuri şi căruţe, să fie făcute de
Cielia Ottone. tatea industrială sau, cum se lucrători mai puţin calificaţi.
spune, coacerea foilor de tutun,
F.I.IZABETH GASKELL: Mary Bar- Tutunul recoltat nu trebuie
ton. In romîneşte de Mircea Ale- se cunoaşte după culoarea foi­ ţinut la soare pentru a nu se
xandrescu. Prefaţă de Anfoaneta lor şi chiar a nervurii princi­ încălzi. De aceea, fie că este
Ralian. („Clasicii literaturii uni­ aşezat in coşuri, fie că este pus
versale“). pale, care devine mai deschisă, direct în căruţă, el va fi acope­
iar la vîrful foilor apar pete rit cu pînză de sac sau cu iăr-
VERONIGA PORUMBAOU: Din lu­
mea noastră — Versuri. Ilustra­ galbene; foile se îngroaşă şi bă. In timpu1 aşezării palelor
ţii de Maria Constantin. uneori se băşică pe margine,
se înăspresc şi se acoperă cu un
strat subţire răşinos, din care de tutun, ca şi în timpul tran s­
cauză ele sînt iipicioase, iar portului, se va avea grijă ca
Mamele din G-A.Q. Miercurea pot’ munci liniştite. Copiii lor, lăsaţi Ia grădiniţa sezonieră din comună, perii de pe suprafaţa foilor dis­ foile să nu se strivească, să nu
sînt bine îngrijiţi de educatoarea Elena Nistor. par ; marginea şi vîrful foii se se mototolească. De asemenea,
apleacă uşor în jos, iar acestea se va avea grijă ca la descăr­
se rup lesne de plantă pocnind1 carea acestora din coşuri sau
A g ita ţia v iz u a lă în uzină. Dintre caricaturile în- la rupere. căruţe, să se aşeze în mănun­
demînatic întocmite, le-am des­ chiuri pe paie, duşumele sau
prins pe cele ale lui Ioan Crişan Coacerea foilor Începe cu cele preşuri. In nici un caz foile de
şi Gheorghe Preda, care în tim­ din partea inferioară, apoi trep­ tutun nu se vor aşeza pe pă-
pul serviciului, în loc să-şi vadă tat, cu cele dinspre vîrful plan­ mînt. Aşezarea lor se face în
tei. De obicei, de la începutul
M. Cugir sînt sute de fruntaşi. important de popularizare a rea­ de agitaţie vizuală, se constată de lucru, s-au luat la trîntă, cea coacerii primelor foi şi pînă aşa fel, incit vîrful foilor să
şi prin celelalte secţii şi sectoa­ a paznicului Aurel Lazăr, care vină în sus.
Numele acestora se află sorise lizărilor obţinute de fruntaşii în re de la U.M.G. a dormit în timpul serviciului... la terminarea ultimelor foi de
pe plantă, trec 45—50 zile. De Tutunul adus din cîmp se va
cu lî 4ere mari la vitrina frunta­ producţie şi, mai ales, de sati­ în fiolw î ciă d triâ aceea, este foarte dăunător o- descărca imediat, deoarece fiind
biceiul unor cultivatori, care re­ aşezat în straturi groase, se
şilor. Celor mai buni dintre cei rizarea chiulangiilor şi abateri­ a d m in istra ţiei La clubul nou coltează toate foile într-un sin­ poate uşor încălzi şi chiar o-
gur sau în cel mult două rîn- pări.
buni li s-au expus şi fotografii­ lor de la disciplina în muncă. Aici, privirea îţi este atrasă duri. Datorită acestui- fapt, din
de două vitrine luminoase. In unele foi se obţin tutunuri sub­ Avînd în vedere că numeroa­
le. Printre aceştia se află fre­ „Multe aspecte negative au fost cea din stingă,- sînt expuse po Noul club al metalurgiştilor ţiri, pătrunjelite şi rău colora­ se gospodării colective şi înto­
zorul Iosif Ma-riş, lăcătuşul Cris- îndreptate cu ajutorul televizoru­ etajere, fuse de tors bumbac tip din Cugir, minunat loc de des­ te, iar altele sînt prea crude. vărăşiri agricole din regiunea
lui nostru“ — ne spune respon­ Ingolstadt, YVarkops şi Pinkops, tindere, înzestrat cu tot ce poate Şi unele şi altele sint de cali­
tache Sătmăianu, vopsitoarea E- sabilul cu munca culturală pe fabricate la U.M.G., cît şi cîte­ tate inferioară şi decd nu pot a- noastră au cultivat anul acesta
leonora Galben etc. uzină. „Televizorul“ funcţionea­ va din cele mai importante ino­ servi la petrecerea în mod plă­ sigura venituri corespunzătoare tutun şi că peste puţin timp
ză zilnic. Spre convingerea noa­ vaţii realizate aici, dintre care, cut şi instructiv a timpului liber, pentru producători. De aseme­ vor trece la recoltarea foilor,
„Iată ce se poate realiza din stră, ni s-a pus la dispoziţie un cităm : „Modificarea construc­ este mult frecventat de local­ nea, trebuie ţinut seama ca foi­ este bine ca ele să ţină seama
economia de 4.500.000 lei" — nici. le de pe diferite etaje ale plan­ de indicaţiile date, lucru care
stă scris pe unul din panourile dosar voluminos cu toate cari­ ţiei şi tehnologiei de la apără­ telor să nu se culeagă toate la va asigura obţinerea unui tu ­
centrale ale uzinei. Suma repre­ caturile pozitive şi negative ex­ torul volanului mare — produs Afluenţa de oameni ai muncii tun de calitate şi deci venituri
zintă angajamentul ce urmează puse pînă acum la televizor. E- 430“ — realizat de tovarăşii la noul club i-a determinat pe mai mari.
a fi realizat pînă la sfîrşitul a- xistă aici şi o inovaţie. Cu aju­ Roşea Vilmoş şi Constantin tovarăşii din conducerea aces­
cestui an de către colectivul de torul unui dispozitiv electric, tuia să expună în hol, prin să­
muncă de aici. Ge se poate rea­ instalat la slaţia de radioficare, Marcu, „Dispozitiv de fixare lile de repetiţii, la bibliotecă
liza din cele patru milioane şi manevrarea televizorului se face pentru lampa electrică necesară etc., 'materiale legate de viaţa
jumătate? Graficul sugestiv şi automat. la citirea durităţii Brinell“ — uzinei, de tehnica nouă avansa­
frumos colorat, ne lăm ureşte: autor iov. Ioan Nicoară etc. Tot
129 apartamente. aici se află graficul inovaţiilor tă, de colaborarea între ţările
propuse şi aplicate în anul 1960. lagărului socialist şi altele.
O săgeată în continuă ascen­ Prin sectoarele uzinei In stafia T a rta ria
siune ne furnizează şi alte date : Alături, într-o altă vitrină lu­ Sînt expuse aici numeroase
minoasă, sînt expuse maşinile
la 31 iulie era prevăzut să se Aceeaşi preocupare de seamă, de cusut, începînd de la „Super fotografii de la Expoziţia sovie­ Muncitorii din echipa nr. 8 a cărcat în vagoane o însemnată
realizeze economii în valoare de faţă de agitaţia vizuală, se con­ Casnica“ şi pînă la eleganta tică din Bucureşti — 1960, li- staţiei G.F.R. Tărtăria, raionul cantitate de fier vechi pentru o-
„Rodica“, ultima creaţie a cu- Orăştie, au realizat zilele aces­ ţelăriile patriei.
1.974.000 lei. Prin eforturile co­ stată şi în sectoarele uzinei. La girenilor. nogravuri reprezentînd realizări tea peste 70 ore muncă vo­
mune ale harnicilor muncitori sculărie, de pildă, chiar la in­ ale regimului nostru de demo­ luntară, economisind cinci zile In întrecerea socialistă se evi­
de la U.M.G., s-au obţinut la trare s-au terminat de curînd Tot în hol, un grafic reprezin­ craţie populară, exponaie cu muncă la manoperă. A fost de­ denţiază ceferiştii Gheorghe Ca­
acea dată economii de 3.838.000 trei panouri. In hala mare a ma­ tă, lună de lună, economiile rea­ principalele produse ale Uzine­ păşit cu 5 la sută planul de re­ zan şi Dionisie Fechete.
şinilor, se află expus impunăto­ lizate de serviciile administrati­ lor din Gugir—nolipsind întreaga paraţii la trenurile ce staţionea­
lei ! I ve ale uzinei, printre care secre­ gamă a maşinilor de cusut, fa­ ză în staţie şi s-a colectat şi în­ V. BARRU
rul fotomontaj „Uzina construc­ tariatul, magaziile şi serviciul nioanele şi diplomele cîştigate
La toate intersecţiile aleilor toare de maşini-unelte „Sergo- cu ocazia numeroaselor con­ corespondent
din uzină, ne întîmpină panouri Ordjonikidze“. Peste tot se află de pază ocupă locurile fruntaşe, cursuri la care au participat for­
frumoase. Pe un fond lăcuit, se lozinci mobilizatoare, scrise în­ spre deosebire de palnificare, maţiile de artişti amatori de Ia
desprind lozinci mobilizatoare contabilitate şi financiar, care
izvorîte din Directivele celui grijit şi afişate la locuri vizi­ au înregistrat pierderi la chel­
de-al III-lea Congres al P.M.R. bile. tuielile administrative. U.M.G. Se pierd cărămizile
In uzină sînt în total 36 aseme­ Steagul fruntaşilor pe raion Sugestivă şi mult apreciată -k
este apoi gazeta de satiră şi u-
nea panouri, în faţa uzinei şi în în munca patriotică, drapelul de mor „Urzica“, ţinută la zi cu In cadrul Uzinelor Metalur­ In curtea şcolii elementare din satul mult sau mai puţin justificate, nu s-a
colonii — 12, iar pe şoseaua sector fruntaş pe uzină, cel al ultimele „evenimente“ petrecute gice din Cugir, agitaţia vizuală Măgura, raionul Ilia, 30.000 de cără­ început construcţia căminului, se putea
mizi aşteaptă mîna harnicilor zidari, ca din scindurile ce se găsesc în po­
Cugir — Vinerea, s-au montat secţiei fruntaşă pe sector, întru­ se bucură de atenţia cuvenită, care să le folosească la construirea dul şcolii elementare şi cu cartonul
pînă acum patru panouri. La chipează hărnicia colectivului de şi alături de celelalte forme ale gudronat ce stă aruncat acum peste
vopsitul şi scrisul lor şi-au adus. muncă de la sculărie. Nu lipsesc căminului cultural. cărămizi, să se facă un acoperiş mai
contribuţia membrii cercului de de aici nici gazeta de perete, vi­ muncii politice de masă, aduce bun.
Dar, din neglijenţa Sfatului popular
arlă plastică în frunte cu dese­ trina cu rebuturi, gazeta de sa­ o contribuţie de seamă la reali­ CORNEL GH EORGH IU
natorul tehnic Toni Ionestu. tiră şi umor cu caricaturile res­ zarea imporlanielor sarcini eco­ comunal Gertejul de Sus — preşedinte
Ne oprim pentru cîteva minu- pective. corespondent
nomice şi social-culturale cc stau tov. Cibian Mihuţ — peste 4.000 de
în faţa harnicilor mefalurgişti.
cărămizi au fost pînă acum distruse
té în faţă „televizorului“, mijloc Aceeaşi preocupare atentă faţă GH. LUPAN
de ploi. Dacă din diferite motive, mai