Page 47 - 1960-09

I ?> ORlJ MUL SUCI AI.INMIJ LUI
C © ii® é rB ic 4 © rl
şl construcţii obşteşti
Raionul Ilia, cu aşezările sale în­
şirate pe Valea Mureşului şi printre
dealurile împădurite, oferă astăzi ori­
cărui vizitator numeroase surprize plă­
cute. Oamenii au preocupări diferite, Buruiene, Ia construcţia şcolii de 7
dar peste tot se munceşte intens. Mai
ales acum, în pragul sezonului de
toamnă, pe lingă munca de pe ogoa­
re, miile de gospodari ai raionului au
în preocuparea lor şi realizarea unor
importante lucrări de interes obştesc.
Constructori şi construcţii obşteşti în-
tîlneşti acum la tot pasul. Aceşti con­ a acestora, s-a reuşii a se ridica în
structori sînt înşişi cetăţenii, care vor roşu în numai trei luni de zile, un
ca localităţile lor să devină cît mai
frumoase.
La ora actuală, în raionul llia se
află în construcţie 19 şcoli cu 46 săli
de clasă şi 21 cămine culturale. Multe tivă a deputaţilor Ion Drăgan din sa­
dintre acestea urmează a îi date în
folosinţă chiar în cursul lunii septem­
brie. Acolo unde comitetele de cetă­
ţeni în frunte cu comuniştii şi depu­ tejan din Gealacuta şi a altora. 6 a re­
taţii şi-au organizat judicios munca şi
au antrenat la construirea lor masele
largi de cetăţeni, lucrările se desfă­
şoară intr-un ritm viu, realizîndu-se în­ în raionul Ilia un caracter de masă.
semnate economii.
La Brănişca, Boiul de Sus, Fin-
tcag şi în alte localităţi ale raionu­
lui, sînt pe terminate lucrările unor
frumoase cămine culturale. Numai
pentru terminarea căminului cultural
din Brănişca, cetăţenii au prestat un
mare volum de muncă obştească şi au
contribuit cu circa 2 0 .0 0 0 lei.
In satul Sulighete, se construieşte
o şcoală de 7 ani. Aici, pe lîngă folo­
sirea resurselor locale (piatră, cără­
La bluming, rămînerea în urmă
trebuie recuperată
(Urmare din pag. l-a)
rea generală a agregatelor, mul- reze rămînerea în urmă.
tumindu-se doar cu nişte ra­
poarte pe hîrtie. In timpul schim­
bului, aceştia îşi neglijează sar­
cinile, nu urmăresc agregatele,
din care cauză timpul de revizii
este încă destul de mare.
Tot negativ influenţează şi ne prin neîncărcarea cuptoarelor
nerespectarea programului de la­ după graţie, cele peste 400 tone
minare precum şi {aptul că ve­ de rebut, din care 227 tone da­
trele cuptoarelor se curăţă de torită arderilor provocate din
mîntuială, că la ajustaj. munca.,...neglijenţă-în urmărirea încălzi-
este slab organizată. De acestea rii, laminatorii vor vedea că
se iao vinovaţi în primul rînd
unii maiştri, care mai manifestă
comoditate în îndeplinirea sar-
. cinilor de producţie. Conducerea
secţiei nu i-a tras la’ răspunde­
re, iar 'aceştia' nu-şi cunosc încă
marele lor rol în organizarea şi
conducerea producţiei.
Faţa de manifestările de in-,
disciplină arătate, nici grupele
de partid şi nici grupele sindi­
cale de pe schimburi n-au luat
atitudine, n-au creat o opinie de
masă împotriva abaterilor, s-au
ferit de a trage la răspundere
maiştrii şi şefii de schimb. A-
cestea trebuie să-şi ia în serios
activitatea şi să-şi exercite cu
hotărîre şUieficace sarcinile ce
le au.
Practica a arătat de nenumă­
rate ori că disciplina de produc­
ţie este un factor important în ţie este cunoscută, maiştrii nu-şi Spre ei fumalişlii şi oţelarii îşi s-au angajat să muncească cu rîv- f Jacordurile unei fanfare, şi-au petre­
îndeplinirea sarcinilor de plan.
De la această premiză va trebui
.,ă pornească întregul colectiv
al laminorului bluming, căci nu­
In raportul prezentat de to­
varăşul Gheorghe Gheorghiu-
Dej la cel de-al IlI-lea Congres
ai P.M.R., s-a acordat o mare
atenţie cercetărilor geologice. In
raport s-a arătat că în ultimii
6 ani, deşi au existat posibi­
lităţi reale, n-au fost suficient
studiate structurile geologice
prin lucrări prealabile de pros­
pecţiuni, pentru a se reduce vo­
lumul lucrărilor sterile de ex­
ploatare. De aceea, pentru im­
pulsionarea activităţii geologi­
ce, în perioada 1960—1965 se
vor aloca fonduri de circa 12
miliarde le i; din suma alocată,
' ’rea 2 miliarde sînt destinate
izestrării cu utilaje şi aparate
moderne. Aceasta înseamnă că
se creează mari posibilităţi în­
treprinderilor din domeniul cer­
cetărilor geologice pentru apli­
carea celor mai înaintate me­
tode de lucru şi sporirea con­
siderabilă a productivităţii
muncii.
Sarcina de a executa lucră­
rile de explorări şi prospecţiuni
la I.M. Barza revine secţiei
Brad a I.E.P. oraşul dr. Petru
Groza din regiunea Oradea. A-
ceastă secţie, pentru a-şi putea
desfăşura activitatea în condi-
ţiuni optime, a primit anul a-
cesta o cantitate însemnată de
utilaje n o i: granice, prăjini tu ­
buri etc. Realizările pe care
le-a obţinut în perioada scursă
de la începutul anului şi pînă
în prezent însă, nu sînt deloc
pe măsura aşteptării. Ea a ră ­
mas sub plan atît Iă lucrările
midă, lemn de construcţie etc.), ma­
joritatea lucrărilor de zidărie şi dul-
gherie sînt executate în mod voluntar
de către cetăţeni. De asemenea. la
ani, participă toţi cetăţenii din satele
aparţinătoare comunei, atît la procu­
rarea materialului necesar cît şi la
lucrările de construcţie.
Cu multă însufleţire muncesc şi lo­
cuitorii satului Micăneşti din comuna
Almaş-Sălişte. Prin munca entuziastă
frumos local de şcoală care va fi dat
în folosinţă pînă la 1 octombrie.
In tot raionul este bine cunoscută
activitatea neobosită, plină de iniţia­
tul Sulighete, Petru Faur din Buruiene,
Aurel Adam din Micăneşti, Loghin
Raica din Gîmpul de Sus, Florea Ger-
zultat al activităţii depuse de aceşti
deputaţi şi de comitetele de cetăţeni,
acţiunile de muncă patriotică au luat
Numai pînă în prezent, la lucrările de
interes obştesc, au participat peste
19.000 de cetăţeni, care au realizat
prin munca lor o economie de circa
500.000 lei.
In multe alte localităţi ale raionu­
lui, lucrările pentru construcţiile de in­
teres obştesc sînt în toi. Oamenii con­
tinuă să participe cu însufleţire pentru
ca acestea să fie terminate cît mai re­
pede.
M. IOAN vezi ce-i acum. De ce crezi tu
mai o bună disciplină de produc­
ţie îi va putea ajuta să recupe­
Despre aife cauze
In luna august, pe lîngă ne-
îndeplinirea planului, procentul
de rebut a crescut simţitor. A-
dunate la pierderea de 3.000 to­
s-ar fi putut apropia mult de
realizarea planului. Tot la ca­
pitolul rebut (de laminare), tre­
buie inclusă şi munca nesatisfă­
cătoare a prim-laminatorilor şi
manevranţilor de la postul II,
care au permis ca laminorul să
tuncţioneze cu cilindri dereglaţi.
Gele 40 ore de staţionări din
cauza defecţiunilor mecanice
(timp în care s-ar fi putut lami­
na circa 1.000 lingouri), demon­
strează alături de celelalte cauze
arătate mai sus, că vinovatul nu
este oţelăria, care n-a trimis lin­
gouri calde, ci însuşi colectivul
de aici.
In fine, la deficienţele în ex­
ploatare mai trebuie adăugat
lucrul incorect la foarfecă, unde
se şutează încă mari cantităţi
de laminate. Deşi această situa­
concentrează atenţia asupra a-
cestui loc de muncă, permiţînd
aruncarea la deşeuri a însemna­
te cantităti de metal bun.
Activitatea de cercetări geologice
!a I. M. Barza se poate îmbunăfăfi
de construcţie minieră, cît şi la
cele geologice.
Despre principalele
cauze
Secţia a fost dotată cu uti­
laje şi a fost aprovizionată cu
materiale. Problema cadrelor
tehnice a fost rezolvată şi ea
in anul acesta. Se naşte între­
barea : ce a făcut totuşi ca rea­
lizările secţiei Brad a I.E.P. o-
raşul Dr. Petru Groza să fie
atît de slabe ?
De regulă, pe şantierele de
explorări, echipele de sondori
fac schimbul la faţa locului. A-
cest lucru este foarte necesar
deoarece în cursul unui schimb
se pot ivi multe situaţii ne­
prevăzute : o înţepenire a tu­
bului carotier dintr-o anumită
cauză, o deviere, o defecţiune
a granicului şi cite şi mai cite.
Cu ocazia efectuării schimbu­
lui la faţa locului, sondorii şefi
din schimbul care preia lucrul
sînt puşi la curent cu tot ceea
ce s-a petrecut în schimbul
precedent, şi deci, ştiu cum să
acţioneze. Ori, la secţia de explo­
rări Brad, nu numai că schim­
Q le.eazu t'ile.
1 septembrie 1960. Hodoro­
git, a plecat intr-o parte şi
scîrţîind din toate inclieietu-
rile, autobuzul 51.193, abia se
tira spre garaj. Să-i plîngi de
milă, nu alta. Nici nu-şi poto­ cumva şoferul se uita aiurea rouri să-i prind in braţele
lise bine oftatul, cină vecinul
lingă care se opri (un alt au­
tobuz) începu să-l descoase:
— Ce-i cu tine frate, ai şi
venit de la Hondol ? De ce a-
lergi aşa ca un bezmetic ?
— Da de unde. Nici măcar
la jumătatea drumului n-am
ajuns...
— H ai! Doar nu crezi c-am groa.za. Şoferul vrea să mă fe- muri şi poduri de la Sfatul
vorbit serios. Mi-nchipuiam.
Aşa hodorogit cum arăţi, mai
degrabă te cred la doi paşi
de I.C.M. ăecît de Hondol...
Uşurel fîrtate, nu te lăsa aşa
tare pe mine că mă dărîmi.
Ce, nici oprit nu te ţin... şu­ văzut pe bieţii călători ce au munali ?
ruburile ? Ia să văd care-i
buba. Mda 1 Ţi s-au rupt ar­
curile şi acum te lasă şi roa­
ta. Am spus e u : Nu mai ai
m ult de trăit...
— Nu rîde măi 31.045, că
s-ar putea să-i iei locul, îi
ţinu apărarea autobuzul 51.044,
„tovarăş“ de drum cu autobu­
zul 51.193. Eu abia de două
săptămîni îi ţin tovărăşie şi celelalte. Cu siguranţă că dacă fUnC[ ss împlineşte vorba veci-
uite că-s aproape ca el. Cu
hîrtoapele alea..
_ Ce tot bîrfiţi acolo ? sări
înţepat autobuzul 31.045. Nu-s^
cine ştie ce hîrtoape. Şi dacă
eşti tare ca mine, răzbeşti.
Parcă eu n-am fost pe acolo ?
— Ho ! Nu te mai lăuda. Ai
fost şi tu de cîteva ori. Atunci
erau, nu erau gropi, dar să
că a plecat 50.763 la Cluj ?
In faţa întreţinerii mecanice pu autobuzul 51.193, abia of- — avutul nostru obştesc —
şi electrice se ridică în primul tind, şi aşezîndu-se de-a bine- care se distrug la fel ca au-
rînd problema îmbunătăţirii cali­ lea pe geantă. Cină rămln în tobuzul 50.763, care a trebuit
tăţii reparaţiilor şi reducerea } pană sau li se întîmplă ceva, să fie trimis in reparaţie ge-
timpului afectat acestui scop, < parcă vorbeşte gura fără ei. neralâ la Cluj ? La 1 septem-
stabilirea unui grafic de repara­
re şi revizie a macaralelor (în
special macaralele Tigler) şi al­
tor agregate, ce se pot repara Doar ciţiva au amintit pe a- veţi repara drumul ?
în timpul funcţionării laminoru­
lui. De asemenea, în cel mai
scurt timp, automatizarea des­
chiderii şi închiderii cuptoarelor C O L E C T IV Ă D IN R A I O N
adînci, (care acifru provoacă
greutăţi în exploatare) va trebui
pusă ia punct-
* şi electrice etc. După primul an de
Din munca depusă în al doi­
lea semestru al acestui an, or­
ganizaţia, de partid, conducerea
laminorului bluming şi comitetul
sindicatului, vor trebui să tragă
învăţămintele necesare şi să
treacă la luarea de măsuri care
să ducă la schimbarea actualei
stări de lucruri. Conducerea
combinatului va trebui să acor­
de blumingului în aceasta peri­
oadă mai mult ajutor, să con­
troleze mai mult şi să ia măsu­
rile corespunzătoare.
Colectivul laminorului blu­
ming trebuie să aibă mereu în
vedere marea răspundere ce o
are faţă de întregul combinat
(de ei depinde în mare măsură
producţia marfă a combinatului).
îndreaptă privirea şi aşteaptă
rezultate cît mai bune, pe mă­
sura celor mai bune colective
de muncă din combinat.
bul nu se face la faţa locului,
dar, de Ia părăsirea lucrului de
către un schimb şi pină la pre­
luarea lui de către celălalt, se
scurge un timp destul de înde­
lungat. Drept urmare, se pier­
de o mare cantitate din tim ­
pul de lucru şi in plus, datorită
faptului că sondorii dintr-un
schimb nu ştiu ce s-a petrecut
în celălalt, se creează teren
prielnic ivirii instrumentaţiilor. rea schimbului la faţa locului şi
Aşa stînd lucrurile, nu-i de
mirare că planul de producţie
rămîne neîndeplinit, că produc­
tivitatea muncii este scăzută şi
că se ivesc adesea instrumen­
taţii.
Trebuie să adăugăm că la ivi­
rea instrumentaţiilor mai con­
tribuie uneori şi neatenţia sau
superficialitatea lucrătorilor;
neformarea unui noroi de cali­
tate corespunzătoare, nerespec­
tarea întocmai a instrucţiunilor
cu privire la funcţionarea in­
stalaţiei etc.
Este necesar să amintim că
Ia rămînerea în urmă a secţiei
a contribuit şi faptul că pre­
gătirile pentru anul în curs nu
au fost făcute din timp, apoi,
Pag. S
1
im a u toRealizări ale ceferiştilorMuncitorii staţiei G.F.R. Se­
Printre muncitorii staţiei care
beş obţin realizări de seamă în au contribuit la obţinerea acestor
activitatea lor. Astfel, regulari­
In plimbare, hai ? Vai de capul ăevăraţii vinovaţi. De cit să tatea circulaţiei în luna august rezultate sînt comuniştii Ilie
a fost realizată sută la sută. In FJogdan — veghetor încărcare,
lui in ce hal l-a adus drumul blesteme atît, mai bine s-ar aceeaşi perioadă a fost realizată Mircea Albu — acar şi candida­
ăsta. A trebuit să plece re- duce toţi pe capul celor care o medie de staţionare a vagoa­ tul de partid Nicolae Gherman
morcat. Mai bine să ascultăm răspund de starea drumului,
ce s-a intimplat. Zi-i frate, nu A ah! că nu ies odată din bi-
nelor de 14,13 în loc de 15,5, — acar.
şi te-a lăsat de capul tău ? melc...
— Nu-ţi face p ă ca t! Şofe- — Pe cine să prinzi în bra- iar la sarcina statică s-a rea­ NICOLAE LUCA
lizat 7,7 tone pe osie în loc de corespondent
rul mă îngrijeşte cît poate, ţe ? 7.5 tone pe osie.
—i/— ' p r n p p p r n p r ' n
Da parcă nu ştii drumul din — Cum pe cine ?!... Pe Cor-
Şoimuş spre Hondol ? Cum mă nel Tudoran, preşedintele sfa-
ducea el aşa, atent, trecîndu- tului popular din Şoimuş, pe
mă încet peste gropile mai Mihuţ Cibian, preşedintele [ ANUNŢ 5
mari, numai ce apare în sfatului din Certej şi pe Va-
INSTITUTUL' DE MINE „GH. GHEORGHIU-DEJ“ D IN ]
dreapta o groapă că te lua sile Dumitru, şeful secţiei dru-
[ p e t r o ş a n i , ADUCE LA CUN O ŞTIN ŢA ABSOLVENŢILOR-]
rească şi coteşte la stingă. Ah, popular raional Ilia. f ŞCOLILOR MEDII DE C U L T U R Ă GENERALĂ, CA SE MAI ]
suratelor 1 să fi văzut ce hur- — N-.ai ,ce le face! Parcă [P R IM E S C ÎNSCRIERI LA FACULTATEA DE MINE P EN -]
CTRU SE CŢIILE: EXPLOATAREA ZĂCĂMINTELOR DE M M
ducătură. Mai să-i sară vo- sfatul raional şi sfatul regio- [ NEREU, TOPOGRAFIA M INIERĂ ŞI PREPARAREA M INE-]
lanul din mină. Ce credeţi, în nai nu ştiu drumul ăsta? Şi
stingă era o groapă tot atît de ie-a făcut ceva celor de la
mare ca şi cea ocolită. Să fi drumuri, sau preşedinţilor co- l REURILOR, CÎT ŞI LA FACULTATEA DE ELECTROMECA-Ţ
— Ce facee ? Numai să-i F NICA MINIERA CU SECŢIA UTILAJ MINIER, PÎNĂ INI
^ ------ .. ------------ - --
Prind en> cum am sis>în bm ' ( .ZI UA D E 14 S E P T E M B R I E A, C, ]
tzei-le lasărirnnăl Wpr'1inpohrîrtto^raaptee...trAei- 1
mJ p S I / jUm ( 1
J i—?\_/ 1_IV—/ <—! 1—>>—!’—t
tunci să vedem dacă le mai dă
sughiţat. Acolo mi-am rupt niîna să amine de la o lună
arcurile. Şi noroc cu şoferul, ia aiţa ^ ia un an !a altul m m om âM U L BE
că nu şi-a pierdut firea, că repararea drumului,
numai la o învîvtituvâ d6 ioa~ thwp iiîvp rînv in tinp vu
ta altă groapă mai hid ă d ecît t ^ g S ^ t i ? Fi % i i ă că a-
15 SEPTEMBRIE 1960
ajungeam la ea, nu mai ve- n u lu l: ajungi la I.C.M.
Programul J : 5,10 Emisiunea pen­ al industriei, temelia unei' economii
neam singur înapoi. Ce sa — Mi-oi da eu sufletul, dar tru sate : Radioreportaj: Pregătiri în complexe şi echilibrate de Gh. P. A^
vederea însămînţărilor; 5,40 „Zori de postol: 21,10 Muzică ; 22,00 Din mu­
vă spun, ascultaţi mai bine uarem ştiu că atunci vor re- zi cu melodii“, program de muzică zica popoarelor; 23,05 Cvintetul op.
pe stăpînul meu, cum le po- p a r a ?rumul. uşoară ; 6,45 Salut voios de pionier; 163 în Do major cu două violoncele
vesteşte stăpînilor voştri. 7,30 Sfatul medicului: Guturaiul; 8,00 de Schubert.
R. BU D IN Din presa de astăzi; 11,03 Duete din
Rezemat de caroserie, şofe­ N. R. Programul II: 14,07 Mici formaţii
rul autobuzului 51.193. poves­ operele: „Manon“ de Massenet, „Ră­ vocale şi instrumente de muzică u-
tea altor şoferi întimplarea Atenţiune tovarăşi vizaţi! pirea din Serai“ de Mozart; 13,05 şcară; 15,30 Concertul în La major
Inchipuiţt-vă că in locul auto­ Gîntece de compozitori din R.P. Bul­ pentru clarinet şi orchestră de Mo­
care a făcut să lase pe călă­ buzelor vorbesc oameni. Oa­ zart; 16,15 Gîntecul săptămînii: „Hora
garia ; 14,30 Concert de muzică uşoa­ colectivelor“ de Constantin Romaşca-
tori in mijlocul drumului. Du­ meni care au fost nevoiţi să ră ; 15,10 Cîntece şi jocuri populare nu, versuri de Emil Gonciu: 18,05 Mu­
pă ce a spus cum s-au petre­ romîneşti şi ale minorităţilor naţio­ zică populară din Muntenia; 19,15
cut lucrurile, s-a pornit să-şi suporte hurducăturile drumu­ nale; 16.15 Vorbeşte Moscova!; 17,30 Cîntece şi marşuri revoluţionare din
verse focul blestemînd cu nă­ lui Şoimuş—Hondol; şoferi de Tinereţea ne e dragă (reluare) ; 19,05 Cuba; 19,30 Din activitatea sfaturilor
Tribuna Radio: Progresul multilateral populare; 21,15 Concert de muzică
duf drumul. camioane care zilnic fac cite populară rusă; 21,45 Părinţi şi co­
3—4 curse pe drumul care vă -o- pii ; 23,15 Concert de muzică uşoară.
— Auzi acolo ce mai bleste­ e atit de bine cunoscut. Nu
mă stăpînul tău. Uite că şi pe credeţi că v-aţi lungit destul Buletine de ştiri: 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ;
11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
tine te-afuriseşte. Vai de ca- cu tărăgâneala? Pînă cină 22,30; 23,52 (programul I); 14,00;
pul lu i! Parcă! drumul şi noi vep mat ţine acest drum
sîntem de vină ? îl căina au- (ştiţi prea bine importanţa lui
tobuzul 51.044. Auzi că şi stă- !n transportul industrial), în
pinii^ noştri tot de drum se heiui în care se află ? Dum-
leagă... neavoastră nu vă pare rău de
— Ce să le faci frate, ince- atîtea autobuze şi camioane 15 SEPTEMBRIE 1960 16,00; 18,00; 2 1 ,0 0 ; 23,00 (programul
II).
DEVA: Stele de mai; Voca­
ţie; ALBA IULIA: Voluntarii; -O -
Prima zi de pace; BRAD : En-
rico Caruso ; HAŢEG : Mat tare PENTRU 24 ORE
ca moartea; HUNEDOARA: Vreme nestabilă cu cerul variabil,
Mamelucul; Soarta unui o m ; temporar noros. Temperatura staţiona­
\ Vorba ta : ce, noi sîntem vi- brie, un nou autobuz şi-a rupt IL IA : Nu aştepta luna m a i; ră, ziua va fi cuprinsă între 20 şi 24
/ novate ? Aşa şi cu călătorii arcurile pe drumul de care ORAŞTIE : Visul spulberat; In- grade, iar noaptea între 5 şi 10 grade.
s mei. De necaz şi-au vărsat fo- răspundeţi. Cite arcuri, credeţi tîlnire cu Franţa ; PETROŞANI: Vînt potrivit din sectorul est. Diminea­
> cui tot pe drum şi pe mine. că se vor mai rupe pînă ce Pudriera vorbitoare; Pescarii ţa ceaţă locală.
din Arhipelag; SEBEŞ : Bala­
da soldatului; SIMERIA : Mi­ PENTRU URMĂTOARELE
reasa răpită ; LONEA : Lumi­ 3 ZILE
nă în întuneric; TEIUŞ : Fur­
tuna ; ZLATNA : Torentul; A-
A 40-a G O S P O D Ă R IE
"1 . POLDUL DE s u s : Ceasul s-a Vreme schimbătoare cu temperatura
(Urmare din pag. l-a), hoiărît încă să păşească alături de oprit la miezul nopţii. variabilă.
ei, în familia mare a colectiviştilor.
I. S. Loto-Pronosport acordă în continuare şi in luna sep­
activitate, valoarea unei zile-muncă La marea sărbătoare a colectiviş­ tembrie PREMIUL SĂPTĂMÎNII.
s-a ridicat la 40 de lei. Anul a- tilor din Gurasada a participat şi
cesta ea va fi şi mai mare. Vă do­ primul secretar al Comitetului ra­ Şerban Dragomtr, colectivist din comuna Dobra, raionul
rim o gospodărie tot mai bogată, ional de partid Ilia, tcv. Dumitru Ilia, a încasat recent 50.000 lei, la PREMIUL SĂPTĂMÎNII.
mai înfloritoare. Ţogoe. El a arătat acestora că
GAG. „23 August“ din Gurasada Joi, ultima zi in care vă mai puteţi procura bilete pen-
— Gospodăria noastră s-a con­ este cea de-a 40-a din raion. „Ini­ tragerea din această săptămlnă.
stituit în urmă cu 10 ani — a vor­ ţiativa dumneavoastră — a spus
bit tov. Nistor Sebastian, preşedin­ tov. Ţogoe-- a înflăcărat inimile Trustul Regional de Construcţii Hunedoara — Deva
tele G-A.G. „Drumul lui Lenin" din ţăranilor muncitori din împrejurimi,'
Ilia- Noi sîntem 228 familii şi a- Acum vin la raion să discute pro­ ANUNŢĂ
vein de toate. Vă vom ajuta să ne blema constituirii de noi gospodării
ajungeţi şi dacă-i cu putinţă, chiar colective şi ţăranii din Gotbatea, PIERDEREA RECIPISEI DE CONSEMNARE NR. 587 IN
să ne întreceţi. Noi v-o dorim din Cîmpuri şi din alte sate. Ii vom
inimă. ajuta şi pe ei să-şi făurească o V A L O A R E DE L EI 807,80, E M I S A DE U N I T A T E A C. E. C. A L ­
viaţă fericită, plină de belşug“.
Hotărîrea BA IULIA. DEPUNĂTOR BOGDAN AVRAM, ÎN FAVOAREA
* T.R.C.H. DEVA.
n oilo r c o le c t iv işwt i
Umbrele serii au început să se RECIPISA CU NUMĂRUL DE MA! SUS SE DECLARA
La adunare au luat cuvîntul şî lase peste sat. Dar nimeni n-a NULA IN .MÎINILE ORICUI S-AR GÂSI.
mulţi dintre noii colectivişti. Vio- plecat, ca de obicei, spre casă. Au
rel Dehel, Frantz Schfering, Octa­ rămas cu toţii la cămin unde în
vian Buştea, David Kafca şi alţii,
nă pentru a întări gospodăria, pen­ ccut în veselie pînă în zori. E şi if f jil
tru a obţine recolte sporite, pentru IpáÉÉÉP
a atrage în gospodărie şi celelalte firesc. Au pornit doar oamenii pe
cîteva familii din sal care nu s-au
lun drum nou, pe drumul fericirii ?
şi bunăstării.
conducerea întreprinderii, sub Contractaţi cu organele D.C.A.
îndrumarea comitetului de par­ creşterea viermilor de mătase,
tid, va trebui să. mediteze încă, care vă aduce venituri impor­
în mod serios. Ea trebuie rezol­ tante, ce se obţin în condiţii
aprovizionarea defectuoasă a vată cît mai judicios şi cît mai foarte uşoare. Contribuiţi tot
locurilor de muncă cu material grabnic. Folosirea din plin a zi­ odată la asigurarea sectoru­
lemnos la lucrările de construc­ lei de muncă, este un factor lui industria' cu materia /
ţii : lemnul destinat echipelor important în sporirea producti­ primă necesară producerii
ele exploratori, aflat la rampe­ vităţii muncii atît la sondori cît bunurilor de larg consum
le puţurilor, era de multe ori şi la mineri. din mătase naturală.
luat şi folosit de către mineri.
Cît priveşte celelalte cauze Cetăţeni !
Sînt necesare care au dus la rămînerea în îngrijiţi şi stimulaţi
mai muite eforturi UTmă : instrumentaţiile dese din plantarea şi creşterea
neglijenţă şi aprovizionarea de­ puieţilor de dud, care
Cauza principală a rămîne- fectuoasă cu material lemnos, constituie baza fu­
rii in urmă este deci neefectua- pot fi evitate fără prea multă rajeră necesară ţmM
greutate. Trebuie să existe doar creşterii viermilor Im m
pierderea unei cantităţi apre­ o supraveghere mai atentă din de mătase.
ciabile din timpul de producţie. partea maiştrilor, tehnicienilor
Aceasta la rîndul ei are şi ea şi a sondorilor şefi asupra mer­ C O O P E R A T I V A „DRUM N O U "
alte cauze. Bunăoară, m ajorita­ sului instalaţiei, a formării no­
tea lucrătorilor secţiei locuiesc roiului şi respectării întocmai H U NEDOARA
in satele din jur, şi cum în fie­ a instrucţiunilor de lucru. Este
care sat sînt numai cite 2-3, necesară de asemenea, o mai sediul central str. Popa Şapcă 9.
secţia n-are posibilitatea să-i strînsă colaborare între condu­
transporte, rămînînd ca ei să cerea secţiei şi conducerea I.M. Execută pentru deservirea po uiaţiei:
vină la şut odată cu minerii. Barza, pentru normalizarea a-
Or, cum minerii nu sînt tran s­ provizionării locurilor de mun­ C o n fe cţii de croitorie, după comanda, pentru
portaţi la mină şi la locurile de că cu material lemnos. femei, bărbaţi şi c o p ii;
muncă, astfel incit să facă
schimbul la faţa locului, nu Prin eforturi comune, condu­ @ ineăif aminte comenzi şi re p a ra fiu n i;
pot să-l facă nici sondorii. cerea secţiei de explorări şi H Lucrări de sp ă lă to rie ;
conducerea I.M. Barza, sub în­
De aici reiese că transportul drumarea organizaţiilor de par­ Reparaţii şi instalaţii electrice;
tid, vor putea înlătura fără
minerilor la I.M. Barza consti­ doar şi poate în mare măsură @ Zugrăveli şi v o p siro rie ;
tuie o problemă asupra căreia @ Lucrări de a rfă fo to g r a fic ă ;
deficienţele amintite. Prin înlă­ $§) C o a f u r ă , friz e rie , m anichiură, p e d ich iu ră .
/Ws»/W ;
turarea lor, condiţiile pentru
îndeplinirea sarcinilor de plan
pe anul în curs se vor îmbu­
nătăţi atît Ia secţia de explo­
rări, cît şi la întreprinderea
minieră Barza.
GH. COMSUTA