Page 49 - 1960-09

PROLETARI BIR TOATE ŢĂRILE, UNlŢI-VAf \

Sosirea delega
partid şi guverna^
a R.P.R. care a particip

la funeraliile
preşedintelui R. 0. 0.

Wilheim Pieck

or la muncă Miercuri dimineaţa a sosit în Capi­
tală, venind din Berlin, delegaţia de
in noul an şcolar! ^ —'/—'/ partid şi guvernamentală care a par­
ticipat la funeraliile preşedintelui Re­
L publicii Democrate Germane, Wilheim
t F ru n ta ş i în p ro d u c ţie Pieck, compusă din tovarăşii Ion
atŢmoŢsfe*ră sÎa ÎbTă şefu|CseOcţRjejN (Ejel f!ncvi ăSţăMmAîntŞ lşUi cultură fAce^astă măsura l Gheorghe Maurer, preşedintele Prezi­
lMuncitorii şi teii- Printre cei care se La fel, fierarul'} diului Marii Adunări Naţionale, njem-
torească, se fa- a sfatului popular regional întăreşte şi mai bru al Biroului Politic al G.6 - al
l nicienii complexu- numără pe lista Cornel Tuăor exe- ) P.M.R., conducătorul delegaţiei, Petre
ce deschiderea — mult dragostea [ lui C.F.R. Alba Iu- fruntaşilor în pro- cută lucrări de bu-) Bcrilă, membru al Biroului Politic al
G.G. al P.M.R., vicepreşedinte al
noului an şcolar de învăţămînt tinerelor vlăstare faţă de partid L lia, însufleţiţi de ăucţle este şi lăcă- nă calitate şi depâ-'l Utemistul Ostvală Klusch, din fotografia de faţă, este un Consiliului de Miniştri, Mihai Dalea,
şi statul nostru democrat popu­ bun organizator. Echipa pe care o conduce el, lucrînă la cup­ secretar al G.G. al P.M.R.
1960—1961. In şcolile de toate lar. l Hotăririle Congre- tuşul Hnovator Si- şe?te norma cu 30 la torul nr. 5 ăe la Oţelăria Martin nr. 1 a Combinatului side­
gradele, emoţia începutului, a rurgic din Hunedoara, de la începutul anului şi pînă acum, a La sosire, în gara Băneasa, membrii
regăsirii după o vacanţă plăcu­ Sarcina generalizării învăţă- l sului al Ill-lea al mion Oniţa, care s u ţ- Toţ vrţntre delegaţiei au fost întîmpinaţi de tova­
tă, îi stăpîneşte deopotrivă ş'i pe mîntului de 7 ani în regiunea elaborat peste plan 1.743 tone oţel. răşii Ghivu Stoica, Gheorghe Apostol,
educatori şi pe elevi. Cei mai noastră a stat în centrul dezba­ t Pp.Mm.Rn.., muvn.ccreresxncrtrucnu sppenrcinvnenmţau,ncaa sa con- .fr.u.nta.. şi se nnuummăănr„.nu^i Emil Bodnăraş, Nicolae Ceauşescu, A-
mici, care fac astăzi primul pas c dat lu- lexandru Drăghici, general de armată
Leontin Săiăjan, Anton Moisescu, A-
vram Bunaci'u, de membri ai G.G. al
P.M.R., miniştri, conducători ai insti­

tuţiilor centrale.
Au fost de faţă membrii Ambasa­

dei R.D. Germane la Bucureşti, în
frunte cu ambasadorul Wilheim Bick.

L entuziasm p u t crân- ăe cea mai şi conductorul d e^

L îndeplinireaşi de- ţ,und calitate, ăe- tren Traian LupşaA

L păşirea sarcinilor năşind planul cu 25 ţ Is i e x e iir s le în m iez de noapte
VIRGIL DBAARDBDU,,Jj
pe poarta şcolii pentru a pătrun­ terilor la consfătuirile cadrelor [ ăe plan. la sută.

de taina slovei, trăiesc emoţia didactice care au avut Ioc în 11 [ C o n s tru c ţii n o i i

aceasta parcă mai intens şi o şi 12 septembrie. Ea a fost ana­ Din iniţiativa Comitetului oră­ — Faur ! I i Măi Aurele, scoa­ N-a trecut mult şi capul man­
L De cîteva zile în minat lucrările de început lucrările m l şenesc U.T.A4. Brad a fost or­ drinei căzu cu zgomot pe plat­
împărtăşesc atît cu părinţii lor lizată cu toată răspunderea şi l oraşul Brad au în- demontare a ve- vederea canaliză-) ganizată în ziua de 13 septem­ lă, n-auzi ?
ţ ceput lucrările pen- chiului pod şi au rit şi alimentării cu > brie o excursie ou activul U.T.A4. De dincolo de uşă, se auzi o forma metalică. Laţcu se în­
care îi călăuzesc spre lăcaşurile va trebui să devină una din cele din oraş, la monumentele isto­ dreptă zîmbitor de şale. îşi
[¦ tru construirea unui început săpăturile apă a „Oraşului1 rice din Ţebea şi Mesteacăn. voce somnoroasă :
de învăţătură, dîndu-Ie sfaturi, mai importante probleme ale P nou pod peste Cri- pentru fixarea pilo- nou“, care este in ^ Cu acest prilej cei peste 50 de ~~ Hei...! Care eşti acolo? scoase încet ochelarii şi-şi şter­
r şui Alb. Pînă în nilor la noul pod. curs de construire. ‘ secretari ai organizaţiilor de ba­ Eu, Laţcu. Scoală şi hai se cu mîneca broboanele de su­
cît şî cu cei cărora le este în­ şcolii în momentul de faţă. Pen­ L p--r-e--z-e-n-*t, s.-a..u.. ter Ţ0ţ ia Bra(i au GHILEA ADRIAN - ză au ascultat cu viu interes doare. Prima parte a lucrului
expunerea tov. profesor Ioan pin’ la uzină.
credinţată, pe mai departe, e- tru aceasta trebuie să ne mobili­ Vlad. care le-a vorbit despre _ Ceva cu cazanu ? era terminată. A urmat apoi
răscoala ţăranilor din 1784. Evo-
ducaţia lor. învăţători, profesori zăm cu toţii, învăţători şi pro­ l cînd figurile celor trei conducă­ _ Da, hai că merge şi Ga- scoaterea ţevii din cazan, o o-
tori ai răscoalei, Horia, Cloşca peraţie foarte anevoioasă. Maî
şi educatori, părinţi şi copil, fie­ fesori, să antrenăm alături de L S p e c ta c o l şi Crişan, vorbitorul a prezen­ bor...
tat episoade emoţionante din Peste citeva minute se apro­ bine de c oră au bătut lăcătuşii
care în felul lor, s-au pregătit noi toţi factorii care pot să ne l lupta ţăranilor pentru eliberarea piau de poarta uzinei. Păşeau cu barosul în capul unei răngi
l In sala clubului Bucureşti s-au bu- au fost interpretate ¦ de sub jugul iobăgiei.
să întîmpine acest eveniment cu ajute pentru ca în lumina sarci­ [ „11 Iunie“ din Că- curat de un deose- rolurile, in speciali grăbiţi şi îngînduraţi. Vasîle pînă au reuşit. In ochiurile su-
După vizitarea monumentelor Laţcu le explicase în cîteva porţilor, pe măsură ce ţeava era
puteri noi şi să pornească la nilor stabilite să putem avea t lan a fost prezenta- bit succes. Cei pes- rolul lui Oleg, in- istorice din cele două localităţi, cuvinte că aproape cu o jumă­ împinsă, se strîngeau ciuperci
tinerii au vizitat abatajele în­
muncă cu eforturi mai mari pen­ mulţumirea că ne-am adus con­ t tă comedia „Incău- te 500 ăe specia- terpretat de Dumi- j treprinderii miniere Ţebea, unde tate de oră in rugină Şi i
minerii le-au vorbit despre noi­ urmă, în timp ----------------------- - fLCeau trece-
l tarea bucuriei“ ăe tort care au parti- tru Furdui, a foşti, le condiţii de muncă şi de trai
pe care' le-a creat partidul şi
tru a se bucura împreună, la în­ tribuţia la realizarea acestui L Victor Rozov. Artiş- cipat la spectacol, aplaudat în repeta- guvernul. ce se făcea pro­ rea tot mai
ba cazanului nr. greoaie.
cheierea anului şcolar, de cele mare obiectiv al muncii noastre. l tit teatrului „Con- au rămas impresia- te rînduri. ) Pentru cunoaşterea frumuseţi­ rD in e a m e fu l
lor şi bogăţiilor din raion, Co­
mai bune rezultate Ia învăţătură. Să muncim cu şi mai mult e- [ stantin Nottara“ din naţi ăe felul cum C. C H I R I A C 1 mitetul orăşenesc U.T.M. Brad 2, ieşit din re­ Remontarea
va mai organiza asemenea ex­ paraţie capitală, n-a fost nici ea
Noul an şcolar se deschide în lan, cu mai multă dăruire la ca­ [ A c tiv ita te ro d n ic ă ] cursii la Crişcior. Ribiţa, Crişan, REPORTERULUI
Mihăiierni şi în alte localităţi din
condiţii deosebite. EI începe sub tedră pentru a ridica calitatea raion. perforase oţea- uşoară. Sîrguin-

l Cind munca cu David din satul Ră- scrie 220 cititori,] Uniforme şcolare vă fier'oătoare şi ţa şi priceperea
t cartea constituie o chita, raionul Sebeş, care au citit 1.624l
imperativul marilor sarcini puse predării, pentru a da elevilor cu­ t preocupare ăe sea- legind munca de cărţi. Acest număr \ In aceste zile, magazinele ou trebuia imediat înlocuită. Fie­ oamenilor însă au învins. Repa­
articole pentru copii au cunos­
în faţa şcolii de Congresul al noştinţe mai bogate, mai te­ ^ mă şi se face cu popularizare şi răs- de cititori a fost j cut o afluenţă deosebită de cum­ care plănuia cum să procedeze raţia oazanului a fost terminată
părători. Se încearcă paltonaşe, pentru a executa această ope­ cu mult înainte de ora schim­
IlI-Iea al P.M.R., de numele că­ meinice, pentru a le întări dra­ costume, dar mai ales uniforme
f simţ de răspundere, pîndire a cărţii, de a^ras PFin organi- -j şcolare. La unitatea nr. 16 din raţie cît mai repede. bului.
ruia se va lega una din cele gostea faţă de partidul nostru Lr rezu7lt*a,,t+e,,l,e nu in- cerinţele acxtual,e a zdaprecamctelo0r 3 caecrtciuvri-i \i Hunedoara de pildă, de cînd se
deschide magazinul şi pînă la Era trecut de miezul nopţii. P înă la întîmplarea cu ţeava
ora închiderii, vînzătoarele nu
mai mari înfăptuiri în domeniul drag, care zi de zi le creează con­ [_ tîrzie să s°. arate, satului, a reuşit ca tate permanentă. 1 ău o clipă de răgaz. Numai în- Lucrul nu era deloc uşor. Şi s-au lucrat 29 de zile. Ca­
tr-o singură zi — 13 septem­ pînă dimineaţa trebuia termi­
învăţămîntului şi anume încheie-, diţii tot mai bune pentru învă­ {. Bibliotecara Silvia în scurt timp să în- lOSIFMARIAl brie — vînzâtoarea Irma Gar- nat cu orice preţ. Era in joc zanul a intrat în reparaţie la
30 iulie. Faptul că lucrarea a
rea în următorii 2—3 ani a ge­ ţătură, pentru o viaţă fericită. I\~.t.'.—..f.•—.../.u..J..U...U....U...u../.U...U....u../.i._...ík.......J.\.—......—..11—t \—l y—J v 1__n '—r<—t\- cea, a vîndut din raionul con­ onoarea lor, a colectivului Se durat mai puţin decît a fost
angajaseră să termine repara­ prevăzut se datoreşte organiză­
neralizării învăţămîntului de 7 O dată cu deschiderea noului fecţii, mărfuri care depăşesc va­ ţia capitală a cazanului cu două rii minuţioase a muncii, apli­
cării unor metode avansate. Lă­
ani şi trecerea treptată la învă- an şcolar, urăm tuturor cadre­ ‘ Economii de talpă şi piele loarea de 13.000 lei. Aceasta zile înainte de termen. Dacă-i cătuşii lui Nicolae Mateş şi zi­
prindea ora 7 dimineaţa, adică darii şamotori ai lui Ioan Cer-
ţămîntul general de 8 ani. In lor didactice din regiunea noas­ se datoreşte şi sortimentelor bo­ natoni, au reparat mai întli a-
schimbul I al zilei respective, cu gregatele auxiliare, au pregătit
sprijinul acestei mari acţiuni, tră spor la muncă şi succes în Colectivul Fabricii de încălţă­ 1 ianuarie—31 august a. c„ la gate şi variate de uniforme şco­ ţeava neschimbată, s-a zis cu
minte „Ardeleana“ din Alba lu­ Fabrica „Ardeleana“ din Alba angajamentul.
hotărîrea de a se acorda tuturor îndeplinirea sarcinilor ce le au lia este preocupat de buna gos­ lulia s-au economisit 399.314 lare pentru băieţi şi fete, fla­
podărire a materiei prime. Ast­ dm. p. piele şi 1.354 kg. talpă.
elevilor de Ia clasele I—VII ma­ pentru instruirea şi educarea fel, fiecare muncitor depune Numai pielea economisită re­ nele pluşate, diverse tricotaje, Cei trei muncitori aveau deci toate piesele de rezervă, apoi au
mult interes pentru ca volumul prezintă suma de 291.000 lei.
nuale gratuite, însemnează un generaţiilor tinere de elevi şi în deşeurilor să fie cît mai redus, paltoane de stofă, bundiţe de toate motivele să se frămînte. început lucrul la agregatul de
iar rebutul cît mai aproape de De la începutul anului şi pî­
pas uriaş înainte şi o realizare activitatea de culturalizare a zero. nă la 1 august, colectivul aces­ piele, încălţăminte, articole cu Ajunşi acolo se îndreptară bază. In felul acesta, suporţii de
tei fabrici a economisit la pre­ spre cazanul nr. 2. Ţeava perfo­ boltă, gata pregătiţi, au fost
-istorică care va rămîne în min­ poporului. Elevilor de toate vîrs- Drept urmare, în perioada care unitatea a fost de curînd
ţul de cost suma de 666.000 lei. rată era una din cele interme­ montaţi mult mai repede, ali­
aprovizionată din abundenţă.
tea şi inima părinţilor, elevilor tele le dorim succes la învăţă­ diare. Laţcu încercă să-i desfa­ mentatoarele de cărbune cu ra-

şl a cadrelor didactice, ca unul tură şi cele mai bune rezultate că mandrina. Nici vorbă ! Era ciete au fost înlocuite mai uşoi;
gripată. Se uită întrebător la şi în sfîrşit supraîncălzitoru.1, la
dintre cele mai puternice exem­ la sfîrşitul anului şcolar 1960-
Gabor, apoi la Faur. Deodată rindul lui, a fost montat în-
ple ale înaltei preţuiri acordată 1961.
se însenină. tr-un timp cit se poate de

Rebufuî a fost redus la zero — Hait, las’ că-i vin eu de scurt.

hac. Acum, cazanul nr. 2 de la

Elevi în clasa E a Anul acesta, la întreprinderea talice brute (fier-beton), care e- îşi luă ochelarii, apoi apara­ termocentrala Gurabarza, care
de industrie locală „Horia“ din rau folosite ca rame pentru pla­ tu l’de sudură, îl aprinse şi se timp de doi ani a tras realiză­
Alba lulia, procentul de rebut se, au fost abandonate , fiind aplecă asupra mandrinei. Cei­ rile colectivului la economii în
a fost redus la zero. La aceasta înapoiate întreprinderilor de lalţi priveau de la distanţă la urmă, funcţionează din plin.
flacăra albăstruie ce se plimba
au contribuit şi inovaţiile pro­ construcţii. Noile produse con­ purtată de mîinile lui Laţcu. GH. COMSUTA
puse şi aplicate. Una dintre a- fecţionate cu ţevile făcute în ca­
Florian şt Petrul n-au putut a- cum pere ghetuţe noi. S ă scriu asta ceste inovaţii este aceea a tov.
dorm i pînă noaptea tîrziu. Am ţndoi m ăm ico ? Victor Grapa — „AAaşină de tras drul întreprinderii sînt mult mai
păşesc pragul şcolii ca elevi in ţevi din balot“. Prin introduce­ uşoare şi tot atît de bune din
clasa I-a. S in i 4 fraţi in fam ilia — S ă scrii Petruţ. Dar plecaţi rea acestei inovaţii, barele me­ punct de vedere al calităţii. Fruntaş în întrecerea pe profesii
m uncitorului Vaieriu Cristea de la acum la culcare!
moara din Alba lu lia : Florian şi ELENA MOISESCU
P etruţ, în clasa I-a, Ig n a t in clasa D im ineaţa, Florian, Petruţ, Ignat .
II-a, iar Ionel in clasa IV-a. corespondentă
şi Ionel au intrat în curtea şcolii, ţ La depoul de locomotive de locomotivă a fost cîştigat de
— Auzi Ignat, lu dorm i ? C.F.R. Simeria a fost organizată comunistul Iosif Albu, care a-
Prim ii doi, conduşi de Ionel, s-au 1 şi se desfăşoară întrecerea pe plicînd metoda de remorcare ă
— Hai, m ai povesteşte-m i ceva îndreptat spre sala de cursuri a 3
profesii. In acestă întrecere sînt Renurilor cu tonaj sporit, a re­
despre, şcoală. Te rog m u lţi clasei I-a. Ţinindu-se de m ină, cu De la Ministerul învăţămîntului antrenaţi toţi mecanicii.
şi Culturii dus consumul de combustibil
— 7"i-am m a i p o v e stit de atitea paşi tim izi, au deschis uşa. Titlul de cel mai bun mecanic convenţional cu 19 la sută.

ori, lasă-m ă in pace. Doar ştii pine O încăpere m are, lum inoasă, cu
că m iine trebuie să fim odihniţi,
altfel... bănci curate, i-a îm biat să intre.

— Ştiu, şi tocm ai pentru aceea S-au oprit stingheriţi în prag. Apoi, ") Incepînd cu anul şcolar 1960- daţi de către Comisia constitu­
s-au aşezat cum inţi intr-o bancă 5 !961, la învăţămîntui universi­ ită în acest scop.
nu pot dormi. M ai spune-m i o dată liberă. După cîteva m inute apăru ^ tar şi pedagogic superior fără
învăţătorul. De la catedră, le po- frecvenţă, vor putea fi admise Concursul de admitere în în­
^ cum a fost in prima zi / şi cadrele didactice în vîrstă de văţămîntui superior seral şi fără
' — S ă ştii. P etru ţ că d a c ă n u te vesti copiilor despre ziua de azi, în ) cel mult 35 de ani care predau frecvenţă va avea loc între 8 şi Acolo unde n-a fost nimic
C culci im ediat, miine... m iine, ai să la clasele i-VII în mediul rural, 14 octombrie a.c., iar înscrieri­
> vezi tu... care şi ei, s-au încadrat in rin- j au o vechime în învăţămînt de le candidaţilor se vor face di­
C P etruţ şi Florian, au coborit tip- cel puţin 3 ani şi sînt recoman­ rect la secretariatele facultăţi­
> til din pat şi au intrat in bucătă- durile celor ce vor începe să dez- ) lor pînă la 1 octombrie.

le g e ta in ele sc risu lu i şi. ale citi- ţ)

{ului.

A. DAVID „Pustiu a fost pe-aici; stufiş mulţi, dar foarte puţini, ra­ cu oamenii este cea mai grea,
şi-o baltă. portaţi la proporţiile uriaşe ale dar şi cea mai frumoasă. Să
f rie unde m am a lor nu term inase schimbi' oamenii intr-un an,
C încă cu lucrul. S-au apropiat de l Doar Gerna murmura uşor. laminorului. Oameni pe cit de nu -i uşor“.
Şi nimeni n-a visat vreodată, mulţi, pe atît de diferiţi. Nu
cele 4 ghiozdănaşe noi, aliniate Un- ( Să vad-aici un laminor“. Adevărat. Nu-i uşor să
ca înfăţişare, ci ca profesii, schimbi oamenii intr-un an,
(din poezia „Aici n-a fost mai ales cind porneşti aşa
gă masă. < cum au pornit cei de la „650“.
nimic“ a laminatorului Dar primii comunişti care au
— Nu dorm iţi copii ? E destul j mers acolo, au văzut că pe lo­
Aurel lfrim). 1 an de ia intrarea cul întîi trebuie să stea oame­
de tirziu / 1 nii, creşterea lor, munca colec­
tivului cu fiecare om şi a co­
— M ămico, vrem să m ai con- \ D a! Pustiu a fost pînă nu în funcţiune lectivului cu însuşi colectivul.
Pedagogi şi elevi in acelaşi
tro lă m o d a lă în ghiozdane, să nu ne ) de mult, pe aici, pe valea Cer- a laminorului timp, comuniştii de aici au a-
de 650 mm. tras în această migăloasă
lipsească ceva, zise Petruţ. -ţ nei. Un loc pustiu, cu sălcii şi muncă de educaţie întregul
stufişuri. La început au venit colectiv. Oamenii trebuiau
—M ă m ico , a zi c in d am. cum părat ") calificaţi, iar la unii dintre ei,
trebuia schim.bat felul de a
caietele şi ghiozdanele a venit un ) topografii, apoi constructorii. privi munca şi viaţa.

băiat şi a cerut u n caiet m are, -) Şi, în luptă cu apa Cernei şi- Pînă astăzi, la numai un an
de la naştere, colectivul a dat
m are de tot. De ce ii trebuie lui terenul, au început să se înal­ grad de cultură, conştiinţă. Se nenumărate pilde de maturi­
ţe semeţe spre cer, noile lami­ puteau intîlni aici laminatori tate. Din rindul lui, oameni
aşa caiet ? şi croitori, lăcătuşi şi simpli anonimi ieri, au ieşit acum. la
noare, al căror „certificat de plugari, electricieni etc. Fieca­ lumină, au devenit cunoscuţi
— P o a te o fi fo s t u n bloc de ') naştere“ fusese semnat la al Hunedoarei şi in afara ei.
re cu felul lui de-a fi, cu pur­
desen, Florian. O să aveţi şi voi ) ll-lea Congres al partidului. tările lui, cu felul lui de a lată-l de pildă, pe prim-la-
vedea viaţa. Comun aveau minatorul Alexandru iunie
cind veţi creşte m ai mari. -s La început s-a înălţat blumin- doar tinereţea. Cu ei, la în­ După îndelungi peregrinări in
gul, apoi laminorul de 650 viaţă, în diferite locuri şi la
— Dar m ăm ico, caietul de corn- ) ceput timid parcă, s-au apă­ diferite meserii (strungar, a-
mm., cu uriaşa lui hală, ce sat primele butoane de por­
punere, la ce foloseşte ? De ce ii < impresionează şi astăzi pe nire, s-au mînuit primele L. VIŞKI-MĂGUREANU
hunedoreni. Cind totul a fost
spune aşa ? ) gata, printre maşinile şi agre­ manete, iar blumurile au în­ (C ontinuare in pag. 3-a)
ceput să se prefacă în ţagle.
— Ii spune aşa... pentru că io- 4 gatele de fabricaţie sovietică,
au început să-şi facă apariţia
varăşul învăţător o să vă pună să )

povestiţi in scris despre tot ce ştiţi 5
despre şcoală, despre tăticii, despre <

grădină sau despre prima zi de )

şcoală. J alţi oameni. Oameni, ce aveau
să minuiască maşinile, oa­
— M ămico, eu, cind are să-m i - Pe locui înfîi — oamenii

dea lecţia la com punere, am să meni de sub ochii cărora, ba­ Cind comuniştii Dumitru

scriu despre ziua de azi. Cum a rele de oţel aveau să ia dru­ Fotescu, Ion Diaconu sau Ale­

fost cind am mers să cumpărăm mul atitor uzine din ţară şi de xandru Cira, sint puşi să po­

caiete şi ghiozdane noi. Şi vreau peste hotare. vestească cum a fost la înce­

să m ai scriu, despre cele ce sp u ­ Acum un an (căci de un an put, parcă s-au înţeles să răs­

nea tăticii, că din banii care tre­ Membrii echipei de lăcă. tuşi-montori, conduşi de Franeisc Varga, pe care îi prezintă funcţionează laminorul de 650 pundă : „Ca orice început.
buia să-i dea pe cărţi, are să-m i fotografia noastră, au adus o preţioasă contribuţie la construcţia bateriilor de semicocs de mm.), au venit aici oameni Greu. dar frumos. Căci munca
la Călan. Această echipă îşi depăşeşte normele lunare cu 15—20 la sută.
\