Page 5 - 1960-09
P. 5
r ' & S Con.- . ¦
V\ . . f
n o g iţiria ;,'
H W i^do^^feiL'eva \ .PROLETARI DIN TOATE ŢARI LE, UNITl-VA!
X-Jst«îiî--;• '
Pacea — dorinfa
© 9 cea mai* 3 a
Anul X il Nr, 1769 Vineri 2 septem brie 1960 4 pagini 20 bani Cadrele didactice au primit şi citit diferite", vin în sprijinul realizării i- a p o p o ru lu i n o s iru
cu viu interes Raportul tovarăşului
Ne mai despart puţine zile de Gheorghe Gheorghiu-Dej la sesiunea dealului oamenilor muncii de pretu La cluburile, colţurile roşii şi cămi
clipa tind porţile şcolilor din extraordinară a Marii Adunări Naţio tindeni, in sprijinul păcii. nele culturale din regiunea Hunedoa
întreaga ţară. se vor deschidte nale, cu privire la situaţia internaţio ra, s-au adunat mii f de oameni ai
larg, din nou, pentru a primi nală şi politica externă a Republicii întregul nostru popor doreşte din muncii. Au venit pentru a asculta la
cu căldură fiii oamenilor mun Populare Romîne. toată inima ca discutarea acestei pro
cii veniţi să desluşească tainele
cuvîntului scris. Noul an şcolar Din Raportul tovarăşului Gheorghe bleme in cadrul O.N.U. să ducă Ia radio Raportul tov. Gheorghe Gheor-
începe în lumina unor noi şi Gheorghiu-Dej se desprinde limpede
măreţe perspective deschise de dorinţa fermă de pace a poporului lichidarea încordării internaţionale şi ghiu-Dej cu privire la situaţia inter
prevederile Directivelor celui nosiru muncitor politica înţeleaptă la îmbunătăţirea relaţiilor între sta naţională şi politica externă a Repu
de-al III-lea Congres al P.M.R., de coexistenţă paşnic.ă promovată de tele vecine cu sisteme , social-politice blicii Populare Romine prezentat la
care se referă şi la dezvolta partidul nostru, de statul nostru de diferite, să ducă la relaţii de bună sesiunea extraordinară a Marii Adu
rea învăţământului de toate gra mocrat-popular. nări Naţionale. Peste tot oamenii
dele în următorii ani. Partidul vecinătate, să se rezolve problemele muncii au aprobat in unanimitate ra
a pus în faţa oamenilor mun Propunerile pe care delegaţia ţării
cii sarcina întăririi continue a noastre le va susţine la apropiata se litigioase pe cale paşnică, pe princi portul prezentai.
bazei economice a patriei so
cialiste, prin dezvoltarea m ulti nostru, care vine în sprijinul siune a Organizaţiei Naţiunilor Unite, piul coexistenţei paşnice. Noi siderurgiştii — a spus furna
laterală a industriei noastre. îmbunătăţirii condiţiilor de via Pe noi, cadrele didactice care avem listul Alexandru Olaru, — aprobăm
Toate acestea cer o pregătire ţă ale celor ce muncesc, con printre care „Acţiuni pe plan regional cu însufleţire raportul tovarăşului
cultural-ştiinţifică din ce în ce stituind un nou imbold în lupta sarcina de a pregăti şi educa tineretul Gheorghe Gheorghiu-Dej. El ne dă
'mai largă a maselor de oameni lor pentru construirea vieţii noi. în vederea îmbunătăţirii relaţiilor de
ai muncii şi a fiilor acestora. în spiritul educaţiei comuniste, ne-a un şi mai puternic imbold In lupta
Aceasta face ca învăţămîntului In vederea deschiderii cu suc hună vecinătate dintre state europene bucurat propunerea de a se lua „Mă pentru pace.
să i se impună necesitatea ca ces a anului şcolar 1960—1961, suri pentru promovarea în rîndul tine
in perioada 1960—1965 să dea numai în regiunea noastră s-au aparţfnînd unor sisteme social-poiitice retului a ideilor păcii, respectului re La audiţia colectivă a raportului,
economiei naţionale peste alocat de către sfaturile popu ce a avut loc la colţul roşu al oficiu
100.000 noi cadre tehnice me lare 477.000 lei pentru urgenta iri ale lui P.T.T.R. Deva, au participat zeci
dii şi circa 54.000 cadre cu ca rea construcţiilor şcolare în ra- agitatorilor
lificare superioară, numărul ab ioanele Alba, Brad, Hunedoara ciproc şi înţelegerii între popoare". de muncitori, tehnicieni şi funcţionari.
solvenţilor şcolilor profesionale Îndată după sosirea ziarelor, agita De aici se vede grija pe care o poartă „Raportul tovarăşului Gheorghe Gheor
crescând în acelaşi timp cu cir şi Sebeş, iar pentru procurarea torii Hanche Iuliu şi Dumitru Marin partidul nostru educaţiei tinerei gene ghiu-Dej — a spus tovarăşui David
ca 260.000. de manuale şcolare şi alte ma de la secţia furnale a uzinei „Victo raţii şi se desprind sarcinile măreţe Bozan, tehnician auto in cadrul Di
teriale didactice, s-au investit ria“ din Călan, au organizat o scurtă recţiei regionale P.T.T.R. — întru
Noul an de învăţămînt e pri peste 1 milion lei. In acest an convorbire cu un grup de muncitori
ma treaptă către realizarea pre şcolar în regiune vor funcţiona pe marginea Raportului prezentat de ce ne stau în faţă nouă, educatorilor. chipează nestrămutata voinţă de pace
vederilor Directivelor celui de-al 16 şcoli noi pentru ciclul II, 5 tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej la sesiu Raportul prezentat de către tovară a întregului nostru popor. Oamenilor,
III-lea Congres al P.M.R., din pentru ciclul I, iar numărul u- nea extraordinară a Marii Adunări războiul nu te aduce decit chinuri,
care reiese că pînă în anii nităţilor preşcolare a crescut cu Naţionale. In cadrul convorbirii au şul Gheorghe Gheorghiu-Dej ia sesiu suferinţe şi nenorociri. Poporul nostru
1962—1963, să se desăvârşească 15. La Lupeni şi Hunedoara au luat cuvîntul mai mulţi muncitori prin
generalizarea învăţămîntului de luat fiinţă două noi case ale tre care loan Rusu, furnalist şi loan nea Marii Adunări Naţionale consti care construieşte socialismul, are
7 ani şi să se înceapă trecerea pionierilor, unităţi importante Suciu, dozator. Toţi participanţii la tuie un puternic imbold pentru ca în nevoie de o pace trainică şi de aceea,
treptată, pînă în 1965, la învă- de educaţie comunistă a celor convorbire şi-au exprimat sentimentul viitor să muncim cu şi mai mult elan o apără cu forţe unite".
ţămîntul general de 8 ani, ast mai tinere vlăstare ale patriei de aprobare deplină faţă de politica
fel că durata şcolii medii de noastre. A crescut de asemenea externă a statului nostru. loan Petrinca, secretarul organiza
cultură generală să ajungă la în mod simţitor numărul labo-
12 ani. E o sarcină măreaţă, un ratoai-elor, muzeelor şi ateliere T. COŞTIUC pentru educarea tinerei generaţii în ţiei de bază P.M.R. din cadrul Sfa
moment important al revoluţiei lor şcolare menite să vină în
culturale din ţara noastră, care sprijinul acţiunii de politehni- corespondent spiritul internaţionalismului proletar, tului popular al regiunii Hunedoara,
umple de bucurie şi mândrie zare a învăţămîntului, de legare promovînd şi însuflînd copiilor dorinţa după ce a ascultat raportul tovară
poporul nostru. a teoriei cu practica. de pace. ideile coexistenţei paşnice şi şului Gheorghe Gheorghiu-Dej, a
sp u s: „Capitaliştii se îmbogăţesc de
In scopul creării de condiţii învăţămîntul mediu, seral şi
de studiu din ce în ce mai fa fără frecvenţă, s-a dezvoltat de condamnînd cu tărie spiritul militarist, pe urma războiului, de aceea îl şi
vorabile copiilor celor ce mun asemenea. începînd cu anul de
cesc, începînd din noul an şco învăţămînt care se va deschide Numele comunistului Constantin Enache, prim-topitor la ura rasială şi naţională, demascind doresc. Noi vrem insă pace. Ea ne
lar se introduce gratuitatea curând, vor funcţiona două noi oţelăria Martin nr. 2 a C.S. Hunedoara, este cunoscut in propaganda războinică a cercurilor im aduce numai' fericire şi bunăstare".
complectă a manualelor şcolare şcoli medii la Călan şi Vulcan întreaga regiune. împreună cu echipa sa, el dă zilnic peste perialiste.
pentru toţi elevii de la clasa şi 6 nouă şcoală serală munci plan însemnate cantităţi de oţel de calitate superioară. In Audiţii, colective la radio au fost
I —VII inclusiv, pe viitor prevă- torească la Paroşeni. luna august, echipa condusă de Constantin Enache a dat pa proî. VIOREL ARIMESCU de asemenea organizate in satele
zîndu-se extinderea gratuităţii triei peste 200 tone oţel, în afara sarcinilor de plan. Zam, Ccrtef, Băiţa, Baia de Criş,
şi asupra rechizitelor. Acesta Unele secţii de învăţămînt şi membru ai G.G. ai sindicatelor Crişcior, Răhău, Cunţa, in oraşele
este de asemenea un succes de cultură ale sfaturilor populare -------- — - - - - - ' —
seamă al politicii partidului raionale şi unele conduceri ale muncitorilor din învăţămînt | Brad, Deva, Hunedoara, Petroşani etc.
şcolilor din regiune au urmărit
Expoziţie cu spirit de răspundere felul ...O dimineaţă cu cer senin. Pe u- 2.200 kg. gria la ha. E o producţie foi şi alte leguminoase, care lasă so Vestea că Ia ora 19 posturile noastre cerii ce se desfăşoară cu siderurgiştii
cum decurg pregătirile în ve Iiţele satului Cristur din raionul Hu mare. Ea ne-a dovedit că avem posi Iul bogat în azot. Suprafaţa de 40t de radio vor transmite Raportul tova din Reşiţa, la care au participat toţi
de arfă plastică derea deschiderii cu succes a nedoara, doar ici colo putea fi văzută bilităţi să smulgem pămintului mai ha. care nu are leguminoasele ca, răşului Gh. Gheorghiu-Dej la sesiunea şefii secţiilor. La ora 19, şedinţa s-a
noului an de învăţămînt. In cele cite o femeie sau un copil. Ungă un mult ca pînă acum. Dar pentru aceas plante premergătoare va fi îngrăşată extraordinară a Marii Adunări Naţio întrerupt şi participanţii au audiat Ra
Intr-una din sălile clu mai multe şcoli s-au luat din camion in care se încărcaţi bidoanele ta trebuie ca şi noi să lucrăm mai cu gunoi de grajd. nale a R.P.R., s-a răspîndit cu iuţeala portul tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej.
bului din oraşul muncito timp măsuri în vederea pregă cu lapte pentru ' a fi transportat la bine, mai ştiinţific. fulgerului. La O.S.M. 11 şi Ia secţia
resc Hunedoara a fost tirii localurilor, zugrăvirii şi a- I.C.I.L. Simeria, se opri un om cu Tov. Peter mai inloarse cîteva foi l-a furnale, la fabrica de aglomerare De asemenea, Ia clubul siderurgişti-
deschisă o interesantă ex menajării lor, a reparării mobi bicicleta. L-am recunoscut. Era tov. După această scurtă introducere, din carneţelul său de buzunar apoi şi la laminorul de 800 mm. ca şi în lor, unde a avut loc deschiderea cursu
poziţie de artă plastică, lierului şi procurării altuia nou loan Peter, preşedintele G.A.C. L-am tov. Peter ne-a informat că conduce- continuă: alte secţii ale Combinatului siderurgic lui de pregătire a propagandiştilor din
bele peste 230 lucrări rea unde a fost cazul. Avînd în ve rugat să ne spună cite ceva din acti din Hunedoara, au fost organizate au învăţămîntul de partid, a fost organi
lizate de 37 artişti ama dere importanţa care se acordă vitatea gospodăriei lor, despre ceea Din carnsfu! unui — Am schiţat şi un plan de acţiu diţii colective. Muncitorii din aproape zată o audiţie colectivă la care au
tori din Hunedoara şi extinderii şcolarizării elevilor ce‘ lucrează colectiviştii in aceste zile. preşedinte de G. A. C. ne in care am prevăzut perioadele de toate echipele au trimis cîte un to participat toţi propagandiştii.
Călan, sint expuse în ca pentru ciclul n , merită a fi e- Fără a sta pe ginduri omul mi-a însămînţare. Iată ce ne-am prevăzut varăş la colţurile roşii ale secţiilor să
drul. fazei raionale a ce videnţiate unele comitete exe răspuns prompt: rea gospodăriei a luat măsuri pentru de pildă. De la 10 la 20 septembrie,1 asculte Raportul tovarăşului Gheorghe Toţi participanţii la audiţiile colecti
lei de a doua bienale de cutive ale sfaturilor populare ca griul să se insămînţeze in această vom insăminţa griul pe suprafaţa de. Gheorghiu-Dej. ve şi-au manifestat dragostea şi ata
artă plastică a artiştilor raionale, care au manifestat in — Lucrăm la recoltatul şi insiloza- ¦toamnă în condiţii agrotehnice mai 20 ha. unde a fost borceag, mazăre şamentul faţă de politica de pace şi
amatori. Majoritatea lu teres pentru mărirea număru tul porumbului, li dăm bălaie. E mo avansate decit in anul trecut, să se şi porumb pentru siloz. La 15 septem La Direcţia generală a combinatului înţelegere între popoare promovată cu
crărilor prezentate sint lui de clase necesare şcolilor de mentul cel mai potrivit. Porumbul e respecte cu stricteţe recomandările brie vom începe şi insăminţarea griu avea loc o şedinţă de analiză a între- fermitate de statul nostru democrat-
inspirate din munca side- 7 ani şi a internatelor înfiinţate in faza de coacere lapte-ceară şi dacă Ministerului Agriculturii. Folosindu-se lui pe o suprafaţă de 25 ha. unde a popular.
rurgiştilor celor două cen pentru elevii care locuiesc de nu-l insilozăm acum pierdem mult. de carneţelul său de notiţe, ne-a ex fost trifoi. La 1 octombrie se va ter
tre industriale, din reali parte de aceste şcoli. Unele re plicat că măsurile luate au şi început mina insăminţatul acestei suprafeţe. ajje noi lan două autocamioane cu
zările înfăptuite la Hune zultate bune în această privin După ce ne-a informat amănunţit hă prindă viaţă. Colectiviştii au selec De la 1 la 10 octombrie, vom insă încălţăminte pentru copii, băr
doara şi Călan în anii re ţă s-au obţinut în raioanele despre mersul insilozărilor, tov. Peter tat aproape 2 vagoane de griu pentru minţa 10 ha. pe care am avut cul La flotaţia exploatării minie baţi şi femei precum şi un va
gimului de democraţie Alba, Orăştie, Brad şi Uia. Nu a scos un carneţel din buzunar, a în săminţă din soiul Cenad 117. Selec tivaţi cartofi. Intre 10 şi 15 octom re din oraşul Deva, au început gon cu orez.
populară. acelaşi lucru se poate spune în tatul seminţei continuă, pînă va fi cu brie vom insăminţa restul suprafeţe în cursul zilei de ieri lucrările
să despre secţiile de învăţă tors citeva foi apoi ne-a pus o între răţită toată. O parte din ea va fi lor care au fost eliberate de sfeclă de de instalaţii a unor noi utilaje. Livrări pesîe pîan
Vizitatorii apreciază ta mînt raionale din Petroşani, Ha schimbată cu alta din soiul Ponca zahăr şi porumb. Printre altoie, aici a început
lentul elevului Gheorghe ţeg, Hunedoara, care au rămas bare : produsă de staţiunea exeperimentală instalarea unei basculante ro Produsele fabricii de blănuri
Coclitu, fiu de muncitor, în urmă în rezolvarea diferite din Gurasada. Am mai aflat că griul Inchizindu-şi carneţelul, preşedintele mane de trei tone, pentru eîn- „Vidra“ din Orăştie sînt tot mai
ciştigător al unuia din pre lor probleme gospodăreşti. — Poate vă interesează şi felul in va fi însămînţat în cea mai mare par colectivei ne-a mai informat că tere tărirea concentratului de mi mult apreciate şi solicitate. A-
miile bienale din 1958 şi te după cele mai bune plante pre nul de pe care s-au eliberat culturile nereu, precum şi barele de la proape zilnic, de aici, sînt ex
\ al unei menţiuni la con- In ceea ce priveşte pregătirea care ne pregătim pentru insăminţările mergătoare ca: mazăre, borceag, tri- leguminoase a fost arat la 20 cm. moara de 250 tone. De aseme pediate însemnate cantităţi de
( cursul internaţional de sălilor, aprovizionarea cu zar adincime şi grăpat. Cu o zi înainte) nea, tot aici, încep în Cursul blănuri. Numai în cursul zilei
desen şi lucru manual al zavaturi, conserve etc., a inter de toamnă 7 de a fi insămîiiţat griul, terenul va? zilei de azi lucrările de montaj de miercuri, au tost expediate
copiilor desfăşurat la Bu natelor, merită evidenţiate con ale unui elasor spiral duplec în tară 1.200 m.p. blănuri pre
dapesta în acest an. al e- ducerile şcolilor de 7 ani din După ce i-am răspuns afirmativ şi mai fi lucrat cu cultivatorul la adin- pentru moara de 250 tone. lucrate. De asemenea s-au mai
levulut Gheorghe Fărcaşu Geoagiu, Poiana, Valea Bradu- livrat şi 120 bucăţi haine din
(in virstă de 10 ani), teh chiar l-am rugat să ne spună ce au cimea de insăminţare, pentru forma Mărfuri pentru populaţie deşeuri de blănuri (picioruşe de
nicianului Vasile G-ăitaş, (Continuare in pag. 3-a) miel). Odată cu expedierea a-
lăcătuşului Heinricli Ham- făcut in această privinţă, preşedintele rea unui bun pat germinativ. Pe zi ce trece, populaţia din cestor cantităţi de blănuri, co
pel. laminoristului Nicolae colectivei ne-a povestit amănunţit cum regiunea noastră primeşte prin lectivul fabricii „Vidra“ şi-a în
Brehui etc. merg treburile. Ne-am despărţit de preşedintele unităţile comerţului de stat
tot mai multe mărfuri. In deplinit planul de livrări pe lu
S-au încheiat cursurile de — Poate ştiţi — începu el. — In G.A.C. din Cristur cu convingerea cursul zilei de ieri, de pildă,
iregătire organizate în cadrul anul acesta am obţinut pe o tarla cite de ia baza de aprovizionare şi na august. In cursul zilei de ieri
Combinatului siderurgie dinHu- fermă că membrii acestei gospodării ^ desfacere a U.R.C.C. Deva, au
:edoara pentru tinerii siderur- Zilele acestea, la gospodăria După ce s-a livrat statului în Pentru cele 450 zile-muncă e- fost expediate către unităţile au mai fost livraţi încă 948
işti ce se vor prezenta în a- agricolă colectivă clin Turdaş, treaga cantitate de grîu con fectuate împreună cu familia sa, sint hotăriţi să fie fruntaşi la insă- cooperaţiei de consum din Io-,
est an la examenele de admi- raionul Orăştie, se împart co tractată, s-a împărţit colectiviş colectivistul Breaz Mihăilă (Glo- calităţile Băiţa, Orăştie şi Că m.p. blănuri peste sarcinile de
ere în învăţămîntul superior, lectiviştilor avansuri în produse tilor avansul de 40 la sută. Co deanu) a primit 1.350 kg. grîu.i minţările de toamnă, să le execute la plan.
»rintre cei 50 siderurgişti care şi bani. lectivistului Teodor Oargă, i-au Cantităţi importante au primit =a í ! s a k ;
,u plecat să susţină aceste exa- revenit, pentru zilele-mu-ncă e- şi colectiviştii Nichifor Florea un nivel agrotehnic cit mai inalt. A-
nene găsim pe laminoristui Ni- Intrucît majoritatea colecti fectuate, drept avans peste 600 şi Carolina Haţegan, care au
olae Stancovici, oţelarul loan viştilor, mobilizaţi de către or kg. de grîu. Cantităţi asemănă efectuat în G.A.C. cîte 300 zile- ceasta ii va ajuta fără îndoială ca la
lovaşe, termotehnicianul Ale ganizaţia de partid au partici toare au primit şi colectiviştii muncă.
xandru Dragotă şi alţii. pat cu regularitate la muncă, şi Victoria Gavrilă, Gheorghe Gri- anul ce vine să fie fruntaşi şi în ob
avansurile ce le primesc sînt şan şi alţii. Colectiviştii din Cristur, ra
mari. Aşa de. exemplu, colecti ionul Hunedoara, au obţinut în ţinerea de recolte bogate.
vistul Simion Duma a primit Din vînzarea către stat a unor anul acesta o producţie bună de
pînă acum pentru cele 319 zile- cereale, legume, zarzavaturi şi grîu la hectar. De curînd ei au T. MARINESCU
muncă efectuate, 957 kg. grîu, a altor produse, colectiviştii din împărţit avansul. de 40 la sută.
1.914 kg. trifoi, 957 lei şi 319 Miceşti au realizat şi importante In fotografia noastră vă prezentăm noua şcoală cu 15 săli de clasă ce a fost con
kg. orz. Cantităţi asemănătoare venituri băneşti. Aşa se face că, Colectiviştii care au muncit struită pentru fiii oamenilor muncii din oraşul Hunedoara.
de grîu, trifoi, orz şi importan pesle cîteva zile, lor li se vor cu rîvnă în gospodărie, reali-
te sume de bani, au primit şi împărţi şi cîte 15 lei pentru fie zînd un număr însemnat de zile-
colectiviştii Vlad Sebastian, care care zi-muncă efectuată în gos muncă, au dus acasă cantităţi
a efectuat 302 zi le-muncă, Vio- podărie. mari de grîu ca avans. Colecti
rel Burs cu 293 zi le-muncă şi vistul Sos Samoilă, de exem
mulţi alţi colectivişti. Gospodăria agricolă colecti plu, a primit 1.030 kg. grîu,
vă „Mihălţana“ din Mihalţ, ra Horvat Samoilă a primit peste
Lucrînd cu pricepere şi hăr ionul Alba, a livrat statului, 800 kg., Murar Gheorghe pes
nicie, r.espectînd întocmai regu imediat după terminarea treie- te 000 kg., Fabian Iacob cu so
lile agrotehnice, membrii gos rişului, în contul contractului şi ţia,- deşi sînt bătrîni, au primit
podăriei agricole colective „8 a muncilor S.M.T. 42.000 kg. şi ei ca avans peste 500 kg.
Martie“ din Miceşti au recoltat grîu. S-au reţinut apoi fondurile griu.
în acest an peste 2.300 kg. dc statutare şi o bună parte din
grîu în medie la ha. grîu a fost împărţită colectiviş In curînd, colectiviştii din
tilor drept avans pentru zilele Cristur vor primi şi un avans
muncă. bănesc. La acest avans se va
da cîte 4 lei la zi-rnuncă.
