Page 50 - 1960-09

Pag. 2
I n s f lo z ă r ii fu r a je lo r — Pentru ridicarea calităţii
amal multa, aten ţie
Paralel cu efectuarea munci­
lor agricole în cimp, colectiviş­
tii trebuie să asigure zilele a-
csstea animalelor, furajele ne­
cesare pentru iarnă Din expe­
rienţa anilor trecuţi, crescăto­
rii de animale cunosc impor­
tanţa furajării raţionale a ani­
malelor pentru obţinera unor
cantităţi sporite de lapte şi car­ pământul şi alte resturi, ocupă
ne. Alături de furajele grosiere
şi concentrate, furajele sucu­
lente trebuie să fie nelipsite in
raţia zilnică a animalelor. Prin
conţinutul mare în vitamine şi
substanţe nutritive, furajele
suculente şi în special porum­
bul' însilozat, stimulează secre­
ţia laptelui, menţine sănătatea
animalelor, uşurează trecerea
de la perioada de păşune la
stabulaţie fără scăderea pro­
ducţiei de lapte.
Toate aceste avantaje sînt
cunoscute şi de către colectiviş­
tii din Bircea Mare, raionul Hu­ ţiile de însilozare nu sînt puse de cursanţi din cunoştinţele lor.
nedoara. Acest lucru este dove­ la punct ? Pentru ca procesul In ceea ce priveşte prezentarea la
dit de faptul că membrii gos­ de însilozare să decurgă satis­ cursuri, trebuie să1arătăm că nu toate
podăriei agricole colective din făcător, însilczarea propriu-zisă secţiile de învăţăniînt şi cultură ale
Bircea Mare au acordat in a- trebuie să decurgă rapid. Po­ sfaturilor populare raionale şi casele
cest an atenţie cuvenită culti­
vării porumbului pentru siloz.
Celcr 6 ha. însăminţate cu po­
rumb, colectiviştii din Bircea
Mare le-au acordat îngrijiri a-
tente, astfel că porumbul pro­
mite o recoltă de cel puţin
30.000 kg. la ha. Dar, deşi re­
colta de masă verde este bună,
iar ştiuleţii au ajuns în faza
de coacere lapte-ceară, pînă la
data de 13 septembrie el nu era
încă recoltat. Dacă întirzierea
începerii însilozării porumbu­
Cînd directorul de cămin nu este
tras Sa răspundere
In anii trecuţi, în Luncoiul
de Jos, Podele şi Stejărel, au
rost construite cămine culturale,
dindu-se în acest iei oamenilor
muncii din aceste sate, posibili­
tatea de a-şi ridica nivelul cul­
tural şi de a se recrea.
Căminul cultural din Lunco­
iul de Jos, are o activitate rod­
nică. Păcat însă că în această
activitate, tovarăşa Viorica Tod,
directoarea acestui cămin, nu are
nici un rol. Tovarăşa Viorica
Tod, deşi criticată de nenumă­
rate ori, nu respectă orele de
program, venind la cămin cu
mare întîrziere sau uneori lip­
sind toată ziua. Aşa se face că
in luna aprilie, cînd biblioteca
raională din Brad a prezentat
pe scena căminului cultural bas­
mul dramatizat „Sarea în buca­
le“, tovarăşa Viorica Tod nu
s-a preocupat de pregătirea de­
corurilor, a scenei, ci a venit la aprilie a. c., s-a încasat la o buie să ia o atitudine hotărîtă venea să stea degeaba. S-a an­ mulţi ani. Alte cîteva sînt tinere.
stirşitul spectacolului. Acelaşi
lucru s-a întîmplat şi la desfă­
şurarea fazei intercomunale a
festivalului de teatru „Ion Luca
Caragiale“.
O totală lipsă de răspundere organizate în majoritatea cazu­
a dovedit tovarăşa Viorica Tod rilor în timpul planificat rulării
Comuniştii de la secţia furna­
le a uzinei noastre — „Victo­
ria“ din Călan — sint în per­
manenţă preocupaţi să sporeas­
că neîncetat producţia de fon­
tă şi să-i reducă preţul de cost.
Pînă nu de mult, unii şi-au ex­
primat părerea după care fră­
mântarea vădită a tuturor mem­
brilor de partid n-ar fi fost jus­ Se mai pierde şi la încărcări şi
tificată. De bine, de rău, pla­
nul de producţie era îndeplinit.
Se mai realizau şi ceva econo-
înii la preţul de cost. In apa­
renţă, n-ar fi fost motiv de ne­
linişte. Dar comuniştii cunosc
bine agregatele cu care lucrea­
ză, ştiu că de la ele se poate
smulge mai mult decit se rea­
lizează în mod obişnuit. In a-
dunările generale ale organiza­
ţiei de bază se discutau cu mul­
tă însufleţire probleme legate
de sporirea producţiei de fontă
şi reducerea preţului de cost,
despre căile pe care trebuie să
se meargă spre realizări mai
mari.
Intr-una din adunările gene­
rale ale organizaţiei de bază de
la secţia furnale, a fost pusă
in discuţie problema reducerii
preţului de cost al tonei de
fontă. Cu prilejul acestei ana­
lize, comuniştii au constatat că,
veriga cea mai slabă este con­
sumul mare de cocs la tona de
fontă. Se consumau ou cite 1-2
kg. cocs la fiecare tonă de fon­
tă mai mult decît. este normal,
ceea ce frîna eforturile pentru
realizarea de economii mai
mari. S-ar părea, la prima ve­
dere, că asta nu înseamnă m a­
re lucru. Dar clacă faci o soco­
teală sumară, constaţi că la eî-
teva zeci de mii tone de fontă,
se consumă un mare număr de
tone de cocs peste normele ad­
mise si asta înseamnă cheltu­
ieli adăugate la preţul de epst.
Dacă şi acest aspect ar fi re­
zolvat,’ economiile pe secţie ar
fi mai mari. Iată un motiv de
nelinişte pentru comunişti —
oamenii care simt cel mai mult
răspunderea pentru tot ce se
întîmplă in secţie. Problema
lui la G.A.C. din Bircea Mare
este justificată prin faptul că
membrii gospodăriei n-au avut
la dispoziţie tocătoare, nu ştim
cum vor justifica tovarăşii din
consiliul de conducere faptul că
pînă la 13 septembrie din cele
5 silozuri betonate, doar unul
este curăţat. In celelalte 4. apa, s-a născut necesitatea instruirii unui
aproape uri sfert din spaţiul ba­
zinelor. Chiar lingă silozurile
gospodăriei colective, sînt si­
lozurile gospodăriei de stat. Lu­
crătorii de aici, muncind neo­
bosit şi în două schimburi, au
terminat de însilozat întreaga
cantitate de porumb. Acum co­
lectiviştilor din Bircea Mare le
stă la dispoziţie tocătoarea. Dar
s-a întrebat oare consiliul de
conducere al gospodăriei colec­
tive cum va putea obţine un si­
loz de calitate atunci cînd spa­
rumbul trebuie recoltat în aces­
te zile în perioada optimă, tre­
buie tocat şi însilozat în cel
mai scurt timp.
Consiliul de conducere şi or­
ganizaţia de bază din G.A.C.
Bircea Mare trebuie să se preo­
cupe cu mai mult simţ de răs­
pundere de însilozarsa furajelor
şi de obţinerea unui nutreţ de
calitate superioară. Obţinerea
unor cantităţi sporite de lapte
şi carne trebuie să fie preocu­
parea lor permanentă.
şi în ceea ce priveşte organiza­
rea şi desfăşurarea activităţii
cultural - artistice în satele din liza planul de încasări şi spec­
jur. In tot cursul anului, în a-
ceste sate nu s-au pregătit pro­
grame artistice. Datorită indife­
renţei cu care-şi priveşte mun­ ră autorizaţie şi bonier, iar ve­ hapsî-n fusese expropiat şi pă- vedea planul, a muls anul tre­ — Azi ducem o viaţă cu ade­ Farkaş, loan Demeter, Gherman
ca. tovarăşa Viorica Tod, satele
Stejărel şi Podele nu au luat
parte nici la festivalul de teatru ganizează aceste hore.
„I. L. Caragiale“, nici la con­
cursul cultural-sportiv al tine­
retului.
Nu s-ar putea spune lucruri
mai bune nici despre felul în
care aceeaşi tovarăşă se îngri­
jeşte de gospodărirea căminului
cultural, acesta fiind lăsat săp-
tămîni întregi neourăţat.
Tovarăşa Viorica Tod mai o-
bişnLiie.şte să organizeze aproape popular din Luncoiul de Jos,
duminical hore ţărăneşti, neţi-
nînd o evidenţă precisă a bani­
lor încasaţi. De exemplu, la 17
astfel de horă peste bonierul
tip al B.R.P.R. — Brad, suma
de 178 lei, sumă despre care nu
se mai ştie nimic. Trebuie să
adăugăm că aceste hore sînt
Comuniştii — iniţiatorii
metodelor înaintate
consumurilor specifice şi a ce­
lui de cocs în mod special, a
fost dezbătută pe larg in adu­
narea generală. Mai mulţi tova­
răşi au semnalat faptul că nu
se asigură o cernere corectă a
cocsului din care cauză se pier­
de o însemnată cantitate din el.
descăfâri. Alţii au propus să ia
măsuri pentru ridicarea tempe­
raturii aerului insuflat în fur­
nal în scopul scurtării timpu­
lui de topire. S-au făcut şi alte
propuneri în ceea ce priveşte
respectarea riguroasă a reţete­
lor de încărcare, supravegherea
mai atentă a procesului de to­
pire ş.a.
In urma analizei pe care au
făcut-o asupra stărilor de lu­
cru din secţie, şi a constatării
că la cocs se realizează un con­
sum prea mare pe tona de fon­
tă, comuniştii au hotărît, în a-
dunarea generală să lanseze in
!iadul colectivului chemarea:
„Să lucrăm o si p e lună cu cocs
economisit“.
Tot adunarea generală a ho­
tărât ca mai mulţi comunişti să
fie repartizaţi la iGCurile de
muncă unde se manipulează
cocsul, cu sarcina concretă de
a răspunde de economisirea lui.
De asemenea, comuniştilor şefi
de echipe, li s-a încredinţat
sarcina de a-şi instrui tovară­
şii de muncă pentru ca aceş­
tia să lucreze eu mai multă răs­
pundere cu agregatele şi ma­
şinile, să vegheze la reducerea
consumurilor specifice de ma­
terii prime, materiale şi ener­
gie, In următoarele zile, biroul
organizaţiei de bază a luat mă­
suri de îmbunătăţire a muncii
politice de masă in rîndul fur-
nalistilor. Agitatorii au fost in-
DHU M UL SOCIALISMULUI
artistice a spectacolelor
de teatru cu amatorii
Cu prilejul celui de-al Il-lea festival
bienal de teatru „Ion Luca Caragiale“,
— faza ititercomunală şi raională —
s-a constatat că mulţi artişti amatori
talentaţi, au nevoie de o instruire mai
temeinică de către oamenii cu cunoştinţe
urni multe în domeniul teatrului. Aşa
număr mare de instructori ai forma­
ţiilor de tealru din regiune. Pentru
aceasta, Casa regională a creaţiei popu­
lare a organizat un curs de 12 zile
la Petroşani care urma să fie frecven­
tat de 120 de instructori. Aici, cu a-
julorul arliştilor profesionişti ai Tea­
trului de Stat „Valea Jiului“, cursul
a urmărit să dea instructorilor cunoş­
tinţe din arta actorului, arta regizo­
rului şi din istoria teatrului. Cunoscu­
ţii artişti Alexandru Jeies, Gheorghe
Miclea, Justin Handoca, Alexandru
Zecii şi alţii, au împărtăşit celor 58
raionale de cultură au muncit cu des­
tul simţ de răspundere. Dacă din ra­
ionul Brad au participat la cursuri
toţi instructorii recrutaţi, nu acelaşi
lucru s-a îniîmplat în raioanele Alba,
Hunedoara şi Orăştie. Oare în aceste
raioane nu se pune problema ridicării
calităţii spectacolelor pe o treaptă mai
înaltă ? Considerăm că această atitu­
dine lipsită de răspundere trebuie să
dea de gîndit organelor competente.
e. u s k a r
filmelor, astfel că cinematogra­
ful sătesc nu-şi mai poate rea­
tatori.
In sătul Podele se organizea­
ză săptămînal hore ţărăneşti fă­
niturile intră în buzunarele u-
nor tineri ca Nicolac Poinar,
Florea Poinar şi alţii, care or­
Tovarăşa Viorica Tod nu con­
trolează îndeaproape nici mun­
ca bibliotecarei care lipseşte zile
în şir de la bibliotecă. Bibliote­
ca a devenit. în schimb garde­
roba prietenilor tovarăşei Vio­
rica Tod, în special duminica
cînd au loc spectacole.
Organizaţia de partid. Sfatul
precum şi secţia de învăţămînt
şi cultură a raionului Brad tre­
împotriva abaterilor semnalate,
pentru ca activitatea cultural-e-
ducativă de masă să sc desfă­
şoare în bune condiţiuni.
FLORIN BENEA
corespondent 1 îndemînatică, tehnicianul secto- ele.
IOAN M. POPA
secretarul comitetului de partid
de la uzina „Victoria“ Călan
struiţi asupra modului în care
trebuie să muncească pentru a
însufleţi colectivul secţiei în
lupta pentru îndeplinirea anga­
jamentelor. Agitatorul Simion
Stănculea, de pildă, a organi­
zat în mai multe rînduri con­
vorbiri cu tovarăşii de muncă
pe tema folosirii raţionale a
cocsului.
In scurtă vreme, economisirea
Să învafăm
din experienţa colectivelor
fruntaşe
materiei prime, a materialelor
şi energiei a devenit o preocu­
pare nu numai a comuniştilor,
ci a întregului colectiv. Iniţia­
tiva comuniştilor de-a lucra o
zi pe lună cu cocs economisit,
a găsit un puternic ecou în rîn­
dul furnaliştilor. Rezultatele ca­
re se obţin astăzi sînt deose­
bit de grăitoare. In ultimele 4
luni — cit a trecut de cînd a
fost lansată iniţiativa — s-a
economisit mai mult decit şi-a
propus colectivul. Cu cocsul e-
conomisit în cele 4 luni se poa­
te lucra aproape C zile fără
consum suplimentar. Aceasta a-
duce întreprinderii noastre în­
semnate economii la preţul de
cost a! tonei de fontă.
Studiind îndeaproape modul
.y !jasnmgLTOaMi
Y /ftil.
ţxi. : •v •/! • ' ' ' " ' -
G.A.S. Sandra din regiunea Timişoara Tabăra de vară în aer liber pentru păsări, pe luceruiere şi mirişti.
FRUNTAŞA GOSPODĂRIEI
Cu vreo 25 de ani în urmă,
într-o comună îndepărtată din
Moldova, o copilă ce nu împli­
nise încă 10 ani, rămăsese - or­
fană de părinţi. M oştenire: un
bordei aplecat într-o rină, trais­ Intreabă-i pe ceilalţi mulgători
ta goală şi... Ştiinţă de carte
— atît cit apucase să prindă
în cei doi-trei ani în care um­
blase la şcoală.
„Lumea-i largă, i-au spus ve­
cinii, şi ţi-i găsi şi tu de lucru“. sfatul tehnicianului şi n-a dat cît, ascultînd-o, n-ai fi crezut a şi transportat deja în cîmp peste
Ce-i drept, de lucru şi-a găsit greş. Curînd devenise cea mai
copila îndată, fără să fi plecat
în lumea largă. Boierul din co­
mună avea nevoie de asemenea
oropsiţi care să-i slujească pen­
tru nimica toată. Şi slujnică la
boier, Maria Grigoraş a stat
pînă după 23 August ’44. Pu­
ţin timp după aceea, în sat, ca
dealtfel peste tot la noi, se fă­
cuse rînduială nouă. Moşierul
mîritul pe care-1 avusese intrase
în rnîna adevăraţilor săi stă-
pîni.
Intre timp, Maria Grigoraş se
căsătorise şi, împreună cu soţul
ei, muncitor forestier, au hotărît îiisearrtnă că fiecare, din vacile
să plece spre Valea Sebeşului
unde auzise că există o mure
întreprindere forestieră. Ajunşi
aici, soţul Măriei s-a angajat
ca muncitor. începuse să cîşti-
ge bine, să-şi încropească o gos­
podărie. Măriei, învăţată ou
munca de cînd era copil, nu-i
gajat şi ea ca muncitoare neca­
lificată la gospodăria de stat
din Petrcşti, unde lucrează şi
acum.
Văzînd-o cit e de harnică şi după felul cum se apropia de
în care se desfăşoară lupta
pentru sporirea producţiei de
fontă şi pentru reducerea pre­
ţului ei de cost, comitetul de
partid al uzinei a recomandat
organizaţiei de bază, comitetu­
lui sindical de secţie şi condu­
cerii administrative, să-şi în­
drepte eforturile înspre ridica­
rea nivelului de calificare al
muncitorilor, îndrumîndu-i să
studieze şi să aplice în practi­
că cuceririle noi al tehnicii în
ceea ce priveşte procesul de e-
laborare a fontei. De aici, a luat
naştere o nouă iniţiativă, şi a-
nume : „Să studiem şi să apli­
căm în practică noile cuceriri
ale tehnicii moderne“.
La recomandarea biroului or­
ganizaţiei de bază, comitetui
sindical de secţie a stabilit ca
periodic să se organizeze ţine­
rea unor lecţii cu caracter teh­
nic in faţa muncitorilor. Şi a-
eeastă iniţiativă a prins viaţă
şi acum se înrădăcinează în
preocupările maiştrilor şi teh­
nicienilor din secţie. Cu prile­
jul acestor lecţii pe care le ţin
în faţa muncitorilor, maiştrii
sau inginerii prezintă şi scurte
informări asupra unor cuceriri
ale tehnicii în domeniul proce­
sului de elaborare a fontei. In­
formările sint întocmite fie pe
baza schimburilor de experien­
ţă cu diferite întreprinderi si­
milare din ţările socialiste, fie
pe baza studierii revistelor de
specialitate. Aceste cursuri de
" W EEEEiEE
..... • " = » ...... —,-
rului zootehnic, Dumitru Rugi-
nescu, i-a spus într-o z i : „AĂăi
femeie, meserie văd că n-ai şi-i
păcat de tine. învaţă meseria de
mulgător şi n-ai să te căieşti.
cum cîştigă, şi-ai să vezi ce-o
să-ţi spună. Te sfătuiesc să în­
cerci şi tu“.
Maria Grigoraş ă ascultat
bună îngrijitoare-mnlgătoare din
gospodărie. Anul trecut, ca şi în
ceilalţi 10 ani de cînd munceşte
aici, a fost fruntaşă pe gospo-
Oa meni şi iapie
dărie. Peste o jumătate de va­
gon de lapte mai mult decît pre­
cut de la cele 14 vaci pe care le
are în primire. In anul acesta,
rezultatele obţinute de ea sînt
şi mai bune. Zilnic mulge în me­
die 260—280 litri lapte, ceea ce
hrănite şi îngrijite de ea dau
peste 18—20 litri lapte; o pro­
ducţie anuală de circa 3.800—
4.000 litri pe cap de vacă fura­
jată.
Am mers cu Maria Grigoraş
să-mi arate vacile. O parte din
ele sînt în îngrijirea ei de mai
Au recunoscut-o îndată şi o pri­
veau parcă blînd, cu recunoştin­
ţă. Maria cunoştea firea fiecă­
reia dintre ele. Se vedea asta
ridicare a nivelului profesional
al munfcitorilor s-au transfor­
mat într-o adevărată şcoală a
secţiei.
Pînă acum au fost ţinute în
faţa muncitorilor mai multe a-
semenea lecţii, ale căror con­
ţinut abordează cele mai ar­
zătoare probleme ale locului de
muncă. Printre acestea, se nu­
mără cele in titu late: „întreţi­
nerea orificiului de fontă în
scopul prelungirii campaniei de
funcţionare a furnalelor“, „Pre­
gătirea minereului şi a încăr­
căturii“, „Instalaţiile de răcire
ale furnalului“ etc.
Iniţiativele pe care comuniştii
de la secţia furnale le-au în­
treprins în ultima vreme, oa şi
măsurile de îmbunătăţire a
muncii politice, au determinat
o creştere simţitoare a produc­
ţiei de fontă şi o scădere a pre­
ţului ei de cost In perioada ca­
re s-a scurs de la începutul a-
nului pînă în prezent, colective­
le celor două furnale au dat pa­
triei aproape 15.000 tone fontă
peste plan. Aceasta constituie
o garanţie că uzina noastră va
da cele 20.000 tone de fontă
peste plan pe care ne-am an­
gajat să le producem pină la
sfîrşitul anului.
Comitetul de partid îşi pro­
pune să împărtăşească expe­
rienţa pozitivă a ' comuniştilor
de la secţia furnale şi celor­
lalte organizaţii de bază din în­
treprindere. Aceasta va crea un
şi mai puternic avînt în lupta
pentru traducerea în viaţă a
sarcinilor ce revin întreprinde­
rii noastre din Directivele celui
de-al lll lea Congres ai parti­
dului.
''
: :--------------------
— Cred că ăsta-i unul din
secretele meseriei de îngrijitor-
mulgător — spuse ea zîmbind.
Animalul trebuie să-l cunoşti
bine şi el să te cunoască.
Apoi mi-a povestit cum pro­
cedează la mulsul vacilor, cum
le hrăneşte şi le îngrijeşte, cu
cîtă stricteţe respectă programul
de grajd şi multe alte lucruri.
Vorbea cu atîta siguranţă, în-
că este o simplă îngrijitoare-
mulgătoare, ci un zootehnician
cu studii.
I-am văzut şi casa nouă, con­
struită de cînd munceşte în gos­
podărie. Intr-una din camerele
luminoase şi încăpătoare, pe o
măsuţă, cîteva broşuri, din care
adesea în timpul liber Măria
citeşte pentru a-şi îmbogăţi cu­
noştinţele.
vărat omenească, mi-a spus ea.
Munca ne este apreciată şi răs­
plătită. Eu oîştig în fiecare lună
peste 1.250 lei, iar soţul meu la
fel. O ducem bine. Avem tot ce
ne trebuie nouă şi celor 7 copii
pe care-i vom creşte aşa cum se
cuvine.
P. VAS1LESCU
Insfanfarsee brăefene
n a intrarea ori la ieşirea din
şut, acasă ori pe stradă, cind
se întilnesc, m inerii brădeni, ca
toii m inerii, ca toţi oam enii, dis­
cută. Peste tot, ori unde intilneşti
oam eni, eşti m artorul discuţiilor,
preocupărilor, frăm întărilor, a gin-
durilor lor de fiecare zi.
In faţa clubului
a T-a i v ă z u t „T ita n ic v a ls " ? — zătoarea.
* * îşi înlrebă m irat un m iner
ortacul.
— N u, că am fost în tura de
după-am iază. Asta e singura pie­
să care m i-a scăpat. Au văzut-o nu­
m ai nevasta şi fata.
— Păcat. D ar dacă ai ocazia,
s-o vezi neapărat. E o piesă b u n ă !
La fereastră
Q p r e blocurile noi din Gurabar-.
& za, urcă o căruţă încărcată cu
mobilă. La ferestre apar chipuri.
De la etaj, o vecină de aparta­
m ent ii zice celeila lte;
— A i văzut Lenuţă, că Alm ă-
şan şi-a luat m obilă de opt m ii ?
— Ii şi trebuie, că doar îşi m ă ­
rită fata.
— Cu cine, că eu nu ştiu ?
— Cu unu’ ce-i m aistru la „pre­
parare". Copil fain. Las’ că ţi-l arăt
eu. E pe panoul fruntaşilor, in parc.
Cecul
/ n autobuz, alături de noi urcă
un bătrinei. Vrînd să-şi scoa­
tă banii pentru bilet, din buzunar
îi cade o hirtie. M ă aplec s-o iau.
Era un cec de pensie impăturai.
l-l întind:
— V-a căzui hiriia asta.
—- O , bat-o s-o b a tă ! Ii hiriia
de pensie. Vrei s-o v e zi? U ită-ie,
om ule, că nu-i nim ic de ascuns.
O desfac şi citesc:
— Păiruţ Achim — pensionar —
G urabarza — 1050 lei. îm păturesc
cecul şi-l întind bătrinului, care
zîm bind şugubăţ, se adresează ta­
xatoarei :
— U n bilei pînă la Brad...
După concediu
/ o a n e! Ce faci m ă ? Te-ai
făcut ca un harap. U nde
zici c-ai fost, la Eforie ?
— La Eforie, cu fam ilia.
— Hai, poiiesteşle-ini şi mie. Ce
mai e nou la m are ? S-or schim ­
bai m ulte de anul trecut, de cînd
am fost eu ? Anul ăsta nu in-am
m a i d u s. O z is n e v a sta să trierem
la Sovala.
’
i^r. 1785
Sesiunea
sfatului popular
din comuna Turdaş
De curind în comuna Turdaş s-au
desfăşurat lucrările sesiunii sfatului
popular comunal. La sesiune au par­
ticipat deputaţii sfatului popular şi
un mare număr de invitaţi, colectivişti
din Turdaş, Spini, Ripaş şi Pricaz.
La sesiune s-a analizat pregătirea şi
desfăşurarea campaniei agricole de
toamnă.
Din darea de seamă prezentată de
tov. Popa, preşedintele Comitetului e-
xecutiv al sfatului popular, a reieşit
că strinsul recoltei şi treierişul în gos­
podăriile agricole colective s-au ter­
minat la timp şi că s-au desfăşurat în
bune condiţiuni. Arăturile de vară, de
asemenea, au fost executate în timpul
optim, în afară de gospodăria agricolă
colectivă din Pricaz care a rămas în
urmă.
Toate gospodăriile din raza comu­
nei au schimbat griul pentru sămîn-
ţâ, la baza de recepţie din Orăştie.
Pentru însilozarea porumbului, s-au
săpat gropi-siloz cu o capacitate to­
tală de 3.850 tone. Lucrările de însi­
lozare sînt în toi.
Pe marginea dării de seamă s-au
purtat apoi discuţii şi s-a adoptat un
plan de măsuri.
In planul de măsuri adoptat de se­
siunea Sfatului popular din comuna
Turdaş, s-a stabilit ca însilozarea po­
rumbului să se termine cit mai ur­
gent, iar de Ia data de 15 septembrie
să se înceapă însămînţarea orzului.
De asemenea, pentru mărirea produc­
ţiei de grîu la ha., se vor transporta
la cîmp, cu atelajele gospodăriilor co­
lective mari cantităţi de gunoi de
grajd. Gospodăria colectivă din Pricaz
30 vagoane de gunoi de grajd. Cele­
lalte gospodării agricole colective, vor
termină transportul îngrăşămintelor
în cîmp cit mai repede, astfel ca în
ziua de 20 septembrie să înceapă în-
sămînţatul griului de toamnă.
Activitate intensă
In aceste zile, colectiviştii din
satul Peştişul Mare, desfăşoară
o vie activitate. Tov. Garolina
Letiţia, Ţii Roman şi alţii, lu­
crează de zor la însilozarea fu­
rajelor. Ei au însilozat pînă în
prezent peste 30 tone de po-
rumb-siloz.
Alţi colectivişti lucrează la
strinsul şi depozitarea furajelor,
la recoltarea legumelor şi zarza­
vaturilor etc.
IO AN OLARU
corespondent
— M ulte, mă. M ultă lum e, m ul­
te vile, m u lt soáre... N u ştiu cum
să-ţi spun altfel, da’ o fost frum os.
Două costume
i n m agazinul de confecţii din
* Brad, intră doi băieţi. C ăştile
şi lăm pile de m ineri din m ină, le
dau în vileag profesia.
— C u ce v ă s e r v im ?, în treb ă v in -
— H aine ne trebuie. Două cos­
tum e cu vestă. B leum arin să fie.
Vinzăloarea pune pe tejghea două
co stu m e.
— N u din astea, tovarăşă. De
L00 m ai avem noi. D aţi-ne din
a le a d e LICIO, io t cu v e s tă şi to t
bleum arin.
Seara tîrziu
/ ,n tirzia ţi la o re u n iu n e la club,
un băiat conduce o fată spre
casă.
— Ai term inat de citit „Bătălie
in m arş" ?
— Mai am puţin. Dar m ă gră-
'besc. Ş iii doar că deşi m ă pregă­
tesc pentru adm itere Ia serai, de
Iiieraiură nu m ă pol despărţi.
— Aşa e, ai dreptate. Şi eu fac
la fel. N um ai de cînd m ă pregă­
tesc pentru facultate, am citii 9
cărţi. A cum îşi aşteaptă rîndul
„Ora şase".
ic
y r Unic, de dim ineaţa pină noap-
* * ica tirziu, auzi crim pee de d is­
cuţii, eşti m artorul involuntar al *
îm părtăşirii tovărăşeşti a preocu- ^
pârilor, frâm intărilor, gindurilor m i- 7
nerilor.
S in t frinturi din discuţii, din ca- ş
re a dispărui de m ult neverosim i-
lui, locul lui luindu-l firescul. ^
Sporirea salariilor m inerilor de f
la Í.M . Barza intr-un sem estru cu
9 la sută, este firească. 36 de a- '?
p a rla m e n te date', in fo lo sin ţă , că m i-
n u l de. 720 locuri ş i a lte 300 a- ,>
parlam ente ce se construiesc, sint >
to t fireşti. 12 sp ecta co le cu aproa- ^
I*
pe. 5.500 spectatori, film e d in d o u ă (
in două zile, cărţi, m u lle cărţi ia $
biliotecă şi in casele oam enilor, sini (
lucruri intrate de m ult in viaţa o- A
bişnuiiA a m in e rHor. P e n tru m in erit )>
tineri sau băirini, pentru copii lor, \
învăţătura a devenii şi eu firească.
D intre ei, 23 sini in facultăţi, iar
52 urm ează şcoala m edie serală, f
Staţiunile de odihnă au prunii anul ?
acesia 326 m in e ri cu fa m iliile lor ,>
Firesc. T oiul este astăzi firesc 5
Ui v ia ţa n o u ă a m in e rilo r brădeni. \
L. V IŞ K I ^