Page 51 - 1960-09
P. 51
Nr. 1780 DRUMUL SOClALlSMULÜy Pag. 3
JKim lfia Mefiti DRUMURI BUNE —
rAm discutat cu tovarăşul Mi- Laminator sau cuptorar, ală v"v IVWVA/'AAAXAA LA UN PREŢ DE COST REDUS
hai Purţuc, multă vreme, nu turi de inginer, în brigadă toţi
mai noi, în sediul organizaţiei. sînt brigadieri, indiferent că se C înd se mobilează destul de mare ca securea. La fel <
El e secretarul organizaţiei cheamă Dragalin Pop, Radu clubul ? In acest an, secţia drumuri nerea drumurilor amintite sînt de 5 km. Un ajutor preţios pri
au procedat şi cind au scos ţeuva mim în permanenţă de la cetă
U.T.M. la laminorul de 800 mm. Cărbunaru sau Eugen Păcurar La grupul de lam inoare Peştiş, prin perete. a Sfatului popular raional Se- aceleaşi ca şi la reparaţiile ca- ţenii din Boz şi Doştat, care, mo
aparţinind C.S. H unedoara, s-a bilizaţi de comitetele executive,
al combinatului din Hunedoara (ultimul e inginer şi şef de construit un m are şi frum os grup La blocul nou, scara I şi III, beş a avut de executat o serie pilale, ou singura deosebire că transportă prin muncă voluntară
social, prevăzut cu cantină, club, la m ansardă, nu funcţionează in piatra din gara Guriţa pe o dis
şi-şi cunoaşte tinerii aşa cum schimb), şi toţi muncesc cu a- vestiare etc., m enite să uşureze stalaţiile sanitare, iar tablourile de de lucrări de întreţinere, a dru- stratul de piatră aşternut nu este tanţă de 11 km. Astfel reuşim
şi să îm bunătăţească condiţiile de să economisim timp şi mijloace
trebuie să şi-i cunoască orice celaşi entuziasm. m uncă şi de viaţă ale oamenilor. siguranţă de la instalaţia electrică, ^ murilor raionale. Pentru a efec- de 12, ci de 6 cm. Cu toate că de transport. Şi cetăţenii din
secretar. Aceasta, din cauză că Se mai poate vorbi de cei 105 Pină aici, toate b u n e .,Dar, dacă sint deşconipleclaţe, cceq ce face ^ comunele Şpring, Vingard, Cun-
ştie să muncească cu ei, să Ie prieteni ai cărţii, din acest an, cantina funcţionează şi-i m ulţum eş tua o reparaţie de calitate a au fost efectuate operaţii în plus ţa, Pianul de Sus şi Strungari
te pe m uncitori, clubul ii dezam ă ca de m ulte ori să se producă ( ne-au dat un ajutor preţios prin
pătrundă in suflet, să fie ală purtători ai insignei respective, geşte. In sala de spectacole, pre scurt circuit. drumurilor, noi am luat hotărî- faţă de întreţinere, preţul de munca patriotică şi contribuţia
turi de ei în toate momentele. despre brigada de agitaţie care văzută cu scenă şi cabină pentru rea să nu ne limităm mimai la cost pe km. drum reparat nu a în muncă depusă.
Despre miile de tone de la la concurs a Gcupat locul III proiecţia, film elor, nu se pot vedea Ce are .de spus f.G.O. Brad, ca plombarea gropilor ci să aşter- fost depăşit, ci dimpotrivă, a fost
decit nişte bănci alcătuite la repe re răspunde de aceste lucrări ? Nu acelaşi lucru se poate spu
minate date peste plan n-am pe oraş, despre echipele de fot zeală De cortină, ecran, scaune nem un strat de piatră gros de redus cu 28 la sută. Această re ne despre felul în care ne-a spri
discutat prea m u lt; contribu bal şi volei, sau despre cele corespunzătoare, perdele şi cele T. PLEŞA 6 cm. peste un culcuş de balast. ducere a preţului de cost re jinit comitetul executiv al sfa-.
lalte necesare, nici vorbă. Aceasta, tutui popular comunal Jina —
ţia tineretului fiind evidentă două excursii organizate în vara pentru că direcţia adm inistrativă corespondent Timpul favorabil din acest an zultă din reducerea cheltuielilor preşedinte tov. Uscatu — cu toa
prin numărul mare al tinerilor acestui an la Arad şi Cluj. Mai şi com itetul sindicatului din com te că drumul aflat în lucru este
din secţie, prin existenţa schim mult decît atît, s-ar putea binat nu dau curs cererii ju stifi Şi... întunericul ne-a permis ca lucrările de în de organizare a şantierului ou folosit în exclusivitate de locui
bului tineretului. cate a colectivelor de ta aceste la treţinere pe oare le aveam pla 4.000 lei pe km., din recupera torii din Jina. Comitetul execu
vorbi, şi tovarăşului Purţuc, îi m inoare, pentru începerea activităţii se plăteşte ? tiv a mobilizat locuitorii să e-
Discuţia a gravitat îndeosebi place să vorbească despre a- clubului. nificate să fie efectuate într-un rea de materiale vechi — piatră fectueze contribuţia în muncă
In decursul ultim elor trei luni, numai în urma insistenţelor re
asupra aspecte-: cest lucru, de cei Se pune întrebarea: Cind au de I.G.O. H aţeg a „introdus" un nou ritm rapid, fără să influenţeze scalificată scoasă din drum pe petate ale secţiei drumuri a sfa
lor muncii necu . 30 tineri înscrişi gînd organblc de m ai sus să m obi sistem de p la tă : a întunericului. tului popular raional.
leze clubul pentru ca el să-şi pocită Aşa sc poate explica faptul că deşi asupra calităţii reparaţiilor. Ast care apoi au folosit-o din nou,
începe activitatea m ult aşteptată de din cele 21 de becuri, care ar tre Şi muncitorii care lucrează la
prinse în cele rr-apt,e dj .in acjt.ivi.<tatiea la scoa]a de ca- muncitori ? bui să existe şi să lum ineze stră fel, drumul raional Gunţa-Dra- prin munca patriotică depusă construirea zidurilor de susţine
opt ore normale lineare, de cei zile com unei Sintâinăria-O rlea, re şi-au realizat planul pe acest
L. MĂGUREANU noaptea nu se aprinde nici unul şov-Şpring, pe care s-au efec de cetăţeni. an. Ei au terminat la 27 august
ale zilei de lu şi lotuşi, Sfatul popular local e cei 500 m.c. ziduri de susţinere
cru. Şi tovarăşul tineret<ulîui. 200 tineri ca- Lipsa de răspundere so m at ca tim ar să plătească I.G O.- tuat lucrări pe o întindere de Prin folosirea unui număr planificaţi pentru întregul an,
re au frecven- u lu i la „ilu m in a tu l p u b lic" d t s 113 8.500 metri, a fost dat în folo restrîns de muncitori localnici, urmînd să execute în afara pla
La căm inul „Gh. Apostol'' din lei. sinţă la sfîrşitul trimestrului II au fost excluse cheltuielile su nului încă 300 m.c. Ei au reuşit
Purţuc, fără a ¦tat universitatea Gurabarza a fost începută repara cu toate că terminarea lucrării plimentare de regie. Aceşti mun să reducă preţul de cost pe m.c.
ţia conductei de apă potabilă şi La uzina electrică din H aţeg şi fusese planificată pentru sfîrşi citori fiind angajaţi pe o perioa zidărie la jumătate. O în^
face apel la no populară (30 num ai după cîteoa zile. lucrarea a la I.G .O ., se ştie că de pe stil- tul trimestrului IV. Aceasta n-a dă mai lungă, au fost speciali semnată contribuţie la redu
fost abandonată. Mai grav este pii aşezaţi pe străzile S intăm ănci împiedicat ca pe cei 8.500 de zaţi în efectuarea diferitelor o- cerea cu aproape 50 la sută a
tiţe, rapoarte sau procese ver din ei au fost stimulaţi cu cărţi faptul că acei care au începui re lipsesc fie consolele, fie becurile, că metri să fie executate operaţiuni peraţii, fapt care a dus la rea preţului de cost au adus cetă
bale ale adunărilor (se pare că şi obiecte), de cei 20 înscrişi la paraţia, în loc să taie duşum eaua traseul ilum inatului public e de de scalificare, reprofilare, aşter- lizarea de lucrări de bună cali ţenii comunei Pianul de Sus ca
aici s-a înţeles perfect că via şcoala medie serală... cu dalta, au^spart-o pe o porţiune fect şi m ulte alte asem enea lu nere de material' nou şi refacerea tate şi la reducerea termenului re au extras şi transportat pia
ţa de organizaţie nu trebuie Se vădeşte în toate acestea, cruri. Cu toate acestea, la sjirşitul şanţurilor, operaţiuni care se e- de îndeplinire a lucrării. tra la locul de construcţie, prin
desfăşurată numai în şedinţe), folosirea cu chibzuială a tim Mereu la datorie lunii soseşte hirtia cu som aţia: „Să xecută de obicei numai la repa muncă patriotică. Acest lucru
mi-a vorbit cu pasiune despre pului liber, dorinţa fierbinte a se plătească ilum inatul public". raţiile capitale. La fel, drumul Un sprijin deosebit am primit ne-a permis ca la lucrările de
multe, şi în special despre ac tineretului de a cunoaşte tehni Zilnic decolează de pe aero raional Şpring-Ungurei- Roşia, din partea comitetelor executive zidărie să nu folosim în afara
ţiunile de muncă patriotică. portul din Săuleşti avioane pen Cei in cauză ar trebui ca în a- care trebuia dat în folosinţă în ale sfaturilor populare comunale meşterilor zidari mînă de lucru
ca, valorile culturii mondiale. tru a duce la locurile greu ac ceastă problemă să facă dc îndată... trimestrul IV, a fost deja ter prin raza cărora trec drumurile salariată.
Organizaţia lor e fruntaşă pe Rezultatele enunţate par o- cesibile medicamente, sînge con lum ină. minat. In prezent se desfăşoară în lucru. Au fost organizate con
combinat, atit la lucrările fi bişnuite, cotitdiene, peste care servat pentru transfuzii, usten lucrările de întreţinere a drumu sfătuiri cu cetăţenii în care s-a
nanţate cit şi la colectarea fie gîndul zboară de multe ori în sile medicale. F. LUCREŢIA lui raional Draşov-Doştat-Pre- vorbit despre importanţa pe oa
rului vechi. Cele 4 brigăzi de fugă fără să le aprofundeze. Ele saca. O contribuţie- deosebită la re o are în. viaţa satelor o şo
muncă patriotică au prestat însă există, cresc şi dau vieţii Peste 1.000 de ore de zbor au realizarea acestor lucrări au a-
mai bine de 2.000 ore muncă vo tineretului de la laminor (şi totalizat numai anul acesta a- sea bună care să permită acce
luntară la cuptorul de 400 to parcă numai de aici ?), un în vioanele de la staţia Aviasan
ne, au mai lucrat la conducta ţeles adînc şi sublim. Şi toate Deva, transportînd oameni şi
magistrală de la Boj, la noua pot fi explicate chiar şi numai materiale necesare salvării de
secţie de furnale. In total, pes prin faptul că în organizaţia vieţi omeneşti.
te 27.000 ore muncă voluntară, U.T.M. respectivă, muncesc 40
ceea ce a făcut să nu existe membri şi candidaţi de partid. Mereu la datorie, piloţi ca Ion dus comunistul Gheorghe Baciu sul în cele mai îndepărtate col
în secţie tinăr fără insigna de Lelioţchî, Eugen N!chita, Gheor-
brigadier pe piept. La drept Nespus de interesantă şi sem giie Suba, contribuie prin mun care s-a situat în fruntea celor ţuri ale regiunii. La chemarea
ca lor la readucerea la viaţă a
vorbind, mai sînt 19 inşi, dar nificativă pentru explicarea a zeci şi sute de oameni ai mun lalţi muncitori, maistrul Ioan corni felelor executive şi a depu
aceştia au venit la laminor nu tot ce s-a spus mai înainte este cii. iar muiţumirea cea mai ma Neghiu precum şi muncitorul
re, nu poate fi alta decît atunci Ioan Baciu. taţilor cetăţenii au răspuns cu
cu mult timp în urmă. calea secretarului organizaţiei, cind, la un capăt de fir telefonic,
La colectarea fierului vechi, un medic de gardă, în noaptea Operaţiile efectuate la întreţi- entuziasm efectuînd mii de ore
viaţa lui. Copil de ţărani să tîrzie, îi anunţă cu bucurie în ------ de muncă. Prin contribuţia în
tinerii au înscris' o cifră sur raci, brigadier la Salva Vişeu, glas, încă o victorie a medicinei --------- | muncă şi munca patriotică de
prinzătoare : 3.020 tone, faţă noastre.
muncitor simplu la combinat, la Aceste frumoase rezultate ob
de 680 tone cit reprezintă an secţia fier vechi pe atunci, apoi A, DAVID ţinute de muncitorii secţiei noas
ajustor la laminor, fruntaş în tre, sînt rodul colaborării strînse
gajamentul luat la începutul a- 1953. Azi, Mihai Purţuc, cunoaş BIN PBOSSÂMtJL pusă de cetăţeni, preţul de cost pe care secţia drumuri ă avut-o
nului. pc km. drum reparat a fost re cu comileteie executive şi cetă
te bine meseriile de ajustor. lă dus cu încă 10.000 lei. ţenii comunelor prin raza cărora1
Aşa cum am spus, sînt 4 bri cătuş şi macaragist, şi totuşi trec drumurile raionale.
găzi’ de muncă patriotică. Pri Din aceste economii se exe
ma e condusă de loan Iones- nu e mulţumit. 16 SEPTEMBRIE 1960 cută în prezent lucrări de între Ing. ILIE FLOCA
Elev la cursurile serale ale ţinere pe drumul raional Roşia
cu, cel care nu de mult pentru PROGRAMUL ! Emisiunea pentru 22,30 Concert de muzică uşoară ; 23,10 de Secaş—Păuca, pe o distanţă şeful secţiei drumuri a Sfa
succesele obţinute în activita şcolii serale de maiştri, a ab de 6 km. şi pe drumul Draşov-
Doştat-Presaca, pe o distanţă tului popular raional Sebeş
tea obştească a fost trimis pe solvit anul I, luînd toate exa sate : Tribuna irîinlaşilor ; 6,45 Salut Simfonia a V-a în Si bemol major
voios de pionier; 8,00 Din presa de de Prokofiev. Interpretează Orchestra
12 zile’în Bulgaria. Alta e con menele.
dusă de Vasile Mureşan, care
recent a fost premiat cu o- Cu asemenea tineri, ca acei astăzi ; 9,50 Fragmente din opera simfonică, a Radiodifuziunii Sovietice.
biecte în valoare de 200 lei. din secţia laminorului de 800 „Noapte de mai“ de Rinislu Korsa
Brigada lui Constantin Alu- m m , combinatul se poate, pe PROGRAAIUL II: 14,30 Din cele
kov î 11,03 Melodii populare romî-
poaie a primit echipament com bună dreptate, mîndri. mai cunoscute melodii populare romî- I. S. Loto-Pronosport acordă în continuare şi în luna sep
neşli ; 12,10 „Viaţa nouă a patriei, cîn- neşti; 16,50 Curs de limba rusă; tembrie PREMIUL SAPTĂMÎNII.
plect pentru echipa de volei in ?- A. JURCA 17,50 Cronica , economică.Creşterea
valoare de 500 lei. 1tată de compozitorii, noştri“ ; 13,05 Şerban Dragomir, colectivist din comuna Dobra, raionul
llia, a încasat recent 50.000 lei, la PREMIUL SAPTAMÎNII.
Muzică din operete de compozitori ro- eficienţei forajului de explorare în pla
ir.îni ; 14,00 din cîntecete şi dansu Joi, ultima zi în care vă mai puteţi procura bilete pen
B ib lio teca să-şi o c u p e locul ei rile popoarelor; 15,25 Gîntece şi jo nul dc şase ani; 18,05 Buchet de me tru tragerea din această săptamină.
curi populare romîneşti ; 15,50 Ce e lodii populare romîneşti; 19,00 Mu
Biblioteca sătească din Hăşdat, ra află o sală destinată bibliotecii, însă noii îti librării; 16,15 Vorbeşte Mos- zică uşoară de Jurgen Hermann şi Hu- ’n n p f ’ ^i—1/—*i—>r~-'/—1/—*i—•i—*/—' /—»r~^r-'
ionul Hunedoara, este înzestrată cu ea este folosită drept locuinţă de către cova ! ; 17,30 Un tăciune şi-un căr go Klauss, compozitori din R.D. Ger
numeroase volume. Mulţi colectivişti tovarăşul Gh. Bratu. bune; 19,05 Actualitatea din ţările mană; 19,30 Teatru la microfon; i Şcoala tehnică sanitară Oradea
ar dori ca o parte din timpul lor li „Romeo şi Julieta“ de William Sha- C
ber să şi-l petreacă în bibliotecă. A- Pentru buna desfăşurare a muncii socialiste; 21,15 Jurnalul satelor; kespeare; 21,45 Album artistic; 22,30 l
ceastă dorinţă însă nu şi-o pot rea cu cartea, comitetul executiv al sfatu
liza pentru că biblioteca, plasată în lui popular va trebui să ia măsuri ca -o- Serenada în Re Major op. 25 pentru l strada Vaşinschi nr. 13
cancelaria şcolii, nu are condiţii pen biblioteca să fie mutată în sala ce-i flaut, vioară şi violă dc Beethowen; l
este destinată.
tru aşa ceva. 23,15 Concertul „Noapte bună“. t şcolarizează absolvenţi ai şcolilor medii cu diplomă de ma--j
La căminul cultural din Hăşdat se VIRGIL SIRBU
& PSBK'BSnYflE BULETINE DE ŞTIRI: 5,00, 6,00, L turbate. '1
corespondent
7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00, 19,00, t Absolvenţii acestei şcoli obţin diploma de asistenţi medicalii
(cu grad de tehnician categoria I-a, fiind repartizaţi imediat în^
20.00, 22,00, 23,52 (programul I) ;
16 SEPTEMEEIE 1960 1-1,00, 16,00, 18,00, 21,30, 23,00 (pro ţ unităţile sanitare. '
gramul II).
Acolo mide n-a fost nimic DEVA: stele de mai; Voca f- ÎN TIMPUL ŞCOLARIZĂRII, ELEVII PRIMESC INDEM--)
ţie; ALBA IULIA: Voluntarii; -O -
Prima zi de pace; BRAD: En- r NIZATIE LUNARĂ IN BANI, IN VALOARE DE 300 LEI IN 1
rico Caruso ; HAŢEG : Mai tare m m im m m m a im k
ca moartea; HUNEDOARA: [ ANUL I, 400 LEI IN ANUL li SI 500 LEI IN ANUL III. 1
Mamelucul; Soarta unui om ; PENTRU 24 ORE
muncă, rezumat fie şi numai frămîntă pe fiecare din ei. Nu IL IA : Nu aştepta lima m a i: In cadrul şcolii funcţionează următoarele secţii: r\
la nişte date, este suficient de puţine sint cazurile cind ORAŞTIE : Visul spulberat: m - Vremea nestabilă cu cerul variabil — ASISTENTE MEDICALE,
expresiv în a arăta schimbă ajutorul tovărăşesc al oameni tilnire cu Franţa ; PETROŞANI: mai mult noros în cursul zilei. Tem
( Urmare din pag. I-a ) rile survenite aici. Să le dăm Pudriera vorbitoare: Pescarii peratura staţionară, ziua va fi cuprin — ASISTENTE MEDICALE PEDIATRE, ]
cuvintul: productivitatea pe lor se face tot mai simţit în din arhipelag; SEBEŞ : Bala să între 20 şi 24 grade, iar noaptea
viator, şofer etc.), anul trecut oră efectivă a crescut în acest toate direcţiile. Iată un ultim da soldatului; SIMERIA : Mi intre 10 şi 6 grade. Vînt potrivit cu — ASISTENT! MEDICALI DE LABORATOR CLINIC, 1
a venit la noul laminor. Cu a- timp cu aproape încă odată. intensificări din sectorul sud.
jutorul comuniştilor, Junie a Rebutul scade continuu, men- coz întîmplat nu ds mult. reasa răpită ; LONEA : Lumi — ASISTENTE MEDICALE DE OBSTETRICA SI GINE-1
devenit candidat de partid şi ţinînău-se mult sub procentul PENTRU URMĂTOARELE 1
„şi-a făcut loc“ pe aleea frun admis. Alături de sortimentele Intr-o vreme, sudorul Ion nă în întuneric; TEIUŞ: Fur 3 ZILE f COLOG1E,
taşilor ’din combinat. vechi, au apărut cornierul, fie t
rul U şi I. Roşia, era tare necăjit. La lu tuna ; ZLATNA : Torentul; A- Vremea schimbătoare cu. cerul mai l — ASISTENT! DE FARMACIE, T^
Manevrantul Gheorghe Dă- cru nu se prindea nimic de mult noros Vor cădea precipitaţii. — ASISTENTE DE OCROTIRE, }
nilă, mezinul laminorului, este ¦Munca comuniştilor pentru el. Muncea in silă. Pină cind POLDUL DE SUS: Ceasul s-a
un copilandru. Dar. aceasta un colectiv cu înalte calităţi într-o zi, comunistul Ion Dia l — ASISTENT! MEDICALI DE MEDICINĂ GENERALA, 1
nu-l împiedică 'să se numere în producţie n-a intîrziat să-şi conii află că în urma unor in oprit la miezul nopţii. L — ASISTENT! A4EDICALI DE RADIOLOGIE, 1
printre cei ţmai buni lumină arate roadele, in focul între trigi, soţia sudorului şi-a luat 1
tori şi utemişti ’de aici. Şi a- cerii 1socialiste s-au născut noi copilul şi s-a dus la părinţi. — ASISTENŢI MEDICALI DE IGIENA,
ceasta, la numai un an de la şi noi iniţiative, datorită căro Pra o situaţie dificilă şi toarte
terminarea şcolii profesionale. ra, angajamentul luat în cins delicată. Era în joc soarta li — ASISTENT! MEDICALI PENTRU TEHNICA DEN- }
tea Congresului partidului, de nei familii, a unui copil. Co
Ca ei sînt şi Gheorghe !Moi- a da în acest an 17.000 tone munistul Ion Diaconu, împreu ţ TARĂ. ¦]
sescu, ion Trifan, Ion Albert, laminate peste plan, s-a înde nă cu nişte tovarăşi ăe-ai. săi,
Pavel Popa, Nicolae Dinu şi plinit în numai opt luni. i-au scris atunci soţiei lui Ro înscrierile pentru concursul de admitere se Iac zilnic la se-1
m ulţi, mulţi alţii, pe care co şia, i-au arătat că soţul ei
lectivul i-a ridicat odată cu el „In fiecare zi, un pas îna este un foarte bun muncitor, t, cretariatul şcolii, între orele 7—13. _ 1
la locul ce-l ocupă astăzi, un inte“, a făcut ca timpul de
grup de tehnicieni şi ingineri laminare pe fiecare blum să cinstit şi că el nu se face vi FILMUL ZILEI t Pentru înscriere, candidaţii vor prezenta următoarele acte:-}
entuziaşti, printre care Dumi scadă in august nu cu 10 se novat cu nimic de plecarea ei.
tru Ionescu, Adrian Fiilop, A- cunde cit prevedea iniţiativa, I-au arătat că soluţia cea mai STELE DE MA L — DIPLOMA DE MATURITATE (ORIGINAL),
lexandru Cira, Ioan Ilca, Zol- ci cu 20; a schimbat faţa a- bună este împăcarea şi că
tan Lucaci şi alţii, au făcut justajului, riăicînd producţia Coproducţia sovieto-cehoslova- timelor două se petrece în Pra r — CERTIFICAT DE NAŞTERE (COPIE LEGALIZATA),1
ca intr-un an să dispară de expediată pe fiecare schimb de astfel familia se va reuni. Cu / că „Stele dc mai“, evocă un mo ga eliberată.
aici croitorii, strungarii, ospă la 450, tone în iunie, la peste vreo lună în urmă, comunistul ' ment de o importanţă hotărîtoa- C — CERTIFICAT MEDICAL (CU EXAMENUL RADIOLO-^
tarii sau şoferii. Oamenii, s-au 900 tone în august. Tot „în Diaconu şi tovarăşii săi, au re în istoria Cehoslovaciei : zi Cele patru schiţe cinemato
calificat, iar acum sînt lami- fiecare zi, un pas înainte“ l-a primit o scrisoare. „Vă mul lele de neuitat ale lui mai 1945, grafice care alcătuiesc filmul, LGIC PULMONAR SI REACŢIAWASSERMAN), }
natori, lăcătuşi sau electri ţumim din suflet — scrie so cînd trupele hitleriste părăseau redau cu multă fineţe psiholo
cieni, fiecare după preferinţă. făcut pe comunistul Alexandru ţia lui Roşia — eu şi soţul în grabă Cehoslovacia, cînd ar gică clipe autentice, profund im [• — CERTIFICAT DE STARE MATERIALĂ (DIN CARE SA)
Savu, să lanseze o nouă ini meu, pentru scrisoarea priete mata sovietică în înaintarea ei presionante ale întîlnirii dintre
Sint schimbări care arată că ţiativă : „Să laminăm cu tole victorioasă aducea poporului ce-, poporul cehoslovac şi ostaşii so LCîR' EIASĂ VENITUL PĂRINŢILOR SI ORIGINEA SOCIALĂ). 1
intr-adevăr, în munca comu ranţe negative“, care va aduce nească ce ne-aţi trimis-o. hoslovac libertatea. vietici eliberatori, dragostea şi CONCURSUL DE ADMITERE SE VA TINE INTRE pr2o4-T1
niştilor de aici, pe locul intii pe fiecare 'schim.b, un spor de M-aţi. ajutat să văd în soţul căldura cu care au fost. primiţi ţ SI 30 SEPTEMBRIE A. C., si va consta din următoarele
stau oamenii, colectivul. bare de cel puţin 3 la sută. meu un om adevărat... Acum Iu timp ce primele două schi aceştia de către poporul frate.
ne petrecem concediul împreu ţe redau imagini ale ultimelor be: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI, CHIA4IE SCRIS)
In flecare zi, Oamenii de la „650“, au fă nă la părinţii mei...“. Scrisoa zile ale războiului, acţiunea ul- Filmul rulează la cinemtogra-
cut mari paşi înainte şi vor rea se încheie cu „Vă m ulţu ful ;ilimon Sîrbu“ din Deva. [S I ORAL SI FIZICĂ ORAL. LA SECŢIA ASISTENŢI D El
un pas înainte mai face, căci şesenalul le-a mim din suflet şi vă. sîntem
deschis un drum larg, pe care recunoscători“. t FARMACIE, IN LOC DE ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMU-^
De cind dintre cilindrii la- să meargă intr-un ritm şi mai
minorului a ieşit prima bară ? jţLUI, SE VA DA EXAMEN DIN BOTANICA SCRIS ŞI ORAL.^
de oţel, n-a trecut decît un an. accelerat, în ritm de şesenal-
In tot acest timp însă, o dată Pe aici, pe Valea Cernei, pe Concursul va îi precedat de un examen medical care ooate Ii ¦}
cu oamenii (şi datorită lor), „Vă mulţumim din suflef" unde pină nu de mult era
in producţie au intervenit noi pustiu, partidul a sădit odată [eliminatoriu. }
şi noi schimbări. Aici, în fie Pentru comuniştii de la cu noile laminoare, o rădăci
care zi s-a făcut un pas îna „650“, viaţa particulară a oa nă de oţel a industriei noas [ Limita de vîrstă este de 30 ani. 1
inte. Intr-un an, oamenii care menilor prezintă tot atîta im tre socialiste. Vechiul peisaj
portanţă ca şi producţia. Pen C J u/ uJ U u/ uJ u/u/ uJ lJ vJ u/U iJ w / V—7<—f \—J «—I u-J y—M ->»
au laminat o bară, în stare să tru ei nu este indiferent care s-a schimbat, locul lui luîn- • '—î 1—fu
sînt relaţiile dintre oameni şi ău-l coşuri fumegînde. oameni
înconjoare de două ori pămîn- familiile lor, ce fac tinerii în şi maşini. O nouă rădăcină de C O O P E R A T I V A ,;P R U M N O U "
oţel pentru patria socialistă o
tul, au adus în fiecare, zi ceva afara uzinei, ce-i preocupă şi-i va sădi partidul aici in şese H U N E D O ARA
nal, iar comuniştii, vor sădi în
nou în producţie, ceva care inimile oamenilor, mai depar sediul central str. Popa Şapcă 9.
Execută pentru deservirea populaţiei:
să-i ducă spre cit mai piuite te, mlădiţele muncii şi vieţii
socialiste. © C o n fe cţii de croitorie, după comandă, pentru
laminate. Bilanţul unui cm de
femei, bărbaţi şi copii ;
SCENĂ DIN FILMUL „STELE DE MAIT
© încălţăminte comenzi şi re p a ra ţiu n i;
© Lucrări de s p ă lă to rie ;
||) Reparaţii şi instalaţii e le ctrice ;
0 Zugrăveli şi v o p sito rie ;
( || Lucrări de a rfă f o t o g r a fic ă ;
11 C o a f u r ă , friz e rie , m anichiură, pedichiură.
VAyw