Page 53 - 1960-09

I T-a -
vMmiâmuki
AnuS XII Nr. 1781
Rentabilizarea —sarcina
noastră principală
Hotărîrile ple­ GH. CARPINETZ
narelor C.C. al
directorul Direcţiei regionale
P. M. R. din iu­ a economiei forestiere — Deva
lie şi decembrie
— In cursul zile­
1959, au pus în faţa organelor
şi organizaţiilor de partid, con­
ducătorilor din economie şi tu ­
turor oamenilor muncii, sarci­
na descoperirii şi valorificării
cit mai depline a rezervelor e-
xistente, care să facă posibilă
obţinerea de economii peste
plan şi rentabilizarea sectoare­
lor deficitare.
Răspunzînd hotărârilor parti­
dului şi însufleţiţi de ritmul ge­
neral de dezvoltare a economiei
naţionale, lucrătorii din cadrul
Direcţiei regionale a economiei
forestiere Deva, s-au angajat să
traducă în viaţă aceste hotă­
râri, obţinînd pe primele 8 luni
ale anului 1960 rezultate fru­
moase.
Astfel, planul producţiei glo­
bale s-a realizat în proporţie
de 108.3 la sută, iar planul pro­
ducţiei m'arfă în proporţie de
109,5 la sută, evidenţiindu-se în
mod deosebit întreprinderile fo­
restiere Baia de Criş, Orăştie,
Sebeş şi Hunedoara.
Pe linie financiară, deşi în
acest an dotaţii!e au fost mult
reduse faţă de 1959, în primele
7 luni ale anului s-au obţinut
rezultate frumoase, reuşindu-se
să se realizeze o economie la
dotaţia de stat de 112.000 lei.
Cel mai mare succes a fost
obţinut de colectivul întreprin­
derii forestiere Sebeş, care a
dat peste plan 551.000 lei be­
neficii. Şi întreprinderile Baia
de Criş, Hunedoara şi Orăştie
au obţinut frumoase economii
la dotaţia de stat.
In cinstea celui de-al Ill-lea
Congres al P.M.R., colectivele de
muncă din cadrul întreprinde­
rilor s-au angajat să realizeze
economii suplimentare la .pre­
ţul de cost al producţiei in­
dustriale pe întregul an, In va­
loare de 1.965.000 lei. Angaja­
mentul a fost realizat şi depă­
şit cu mult numai în 7 luni, ob-
ţinîndu-se o economie la pre­
ţul de cest, peste sarcina pla­
nificată în valoare de 2.949.000
lei.
Faţă de realizările obţinute
în perioada respectivă se poate
trage concluzia că anul 1960 va
fi încheiat cu rezultate bune în
activitatea de producţie. Avem
convingerea că planul produc­
ţiei globale şi marfă se va rea­
liza şi chiar depăşi cu aproxi­
mativ 2 la sută. iar la dota­
ţia de stat vom realiza o eco­
nomie de aproximativ 500.000
lei.
Rezultatele obţinute au fost
posibile datorită măsurilor lua­
te încă de la începutul anului.
Am urm ărit în primul rînd rea­
lizarea şi depăşirea ritmică a
sarcinilor de plan, aceasta pu- trasate pentru perioadele ur­
cînd la scăderea cheltuielilor mătoare.
generale a întreprinderilor. In Prin măsurile luate de către
acelaşi timp, s-au luat măsuri direcţia regională şi întreprin­
de economisire a masei lemnoa­ deri, sub îndrumarea organelor
se, prin reducerea înălţimii şi organizaţiilor de partid, şi
cioatelor, prin recuperarea ma­ prin activitatea ce o vc-m depu­
terialelor râspindite şi părăsite ne zi de zi, vom reuşi să rea­
prin parchete şi pe văi şi prin lizăm şi să depăşim sarcinile de
demontarea instalaţiilor. Prin plan pe acest an.
această acţiune, numai în se-
mestrul I a.c., am recuperat j
cantitatea de 10.349 m.c. de
masă lemnoasă.
De asemenea, s-au luat mă-
^= r t=r c r : ----------
§UOG8S0 Ia
cerealelor contractate
In raionul Sebeş, gospodări­
ile agricole colective şi întovă­
răşirile agricole au contractat
cu statul însemnate cantităţi de
giiu, Pină la data de 10 sep­
tembrie, bazele de recepţie au şi
preluat de la unităţile contrac­
tante 1.226,8 tone grîu.
Printre primele unităţi care
au livrat în întregime cantita­
tea de grîu contractată se nu­
mără gospodăria agricolă colec­
tivă din Reciu, care a livrat sta­
lului 15,3 tone grîu, G.A.C. din
Miercurea care a livrat 24 tone
grai, gospodăriile colective din
G/rboVa, Gîlnic'şi altele.
Şi întovărăşirile din raionul
Sebeş îşi achită la timp înda­
toririle contractuale. Ele au
predat pînă acum statului griul
contractai în proporţie de 92 la
sută.
Hunectaara-Devg
Vineri 16 septembrie I960
suri de reducere
a consumului
specific la pro­
ducţia de cheres­
tea in fabrici, prin folosirea fie-
răstraielor panglică, prin pro­
ducerea de grinzi şi rigle cu
muchii teşite şi prin aplicarea
corectă a stasului privind faso­
narea soindurilor cu teşitură.
Prin aceste măsuri s-a reuşit
ea numai în semestrul I a.c.
să se economisească o cantita­
te de buşteni gater răşinoase în
valcare de 193.000 lei.
Pe de altă parte s-a hetărît
darea in producţie a unor can­
tităţi sporite din sortimentele
superioare, printr-o mai justă
şi atentă sortare a materialului
lemnos. Astfel, aplicîndu-se a-
ceastă măsură, s-a reuşit ca
numai în 7 luni să se dea peste
plan cantitatea de 1.482 m.c.
buşteni derulaj fag, ceea ce re­
prezintă un însemnat beneficiu
în plus.
Au mai fost luate măsuri de
sortarea la maximum din lemnul
de foc a lemnului corespunză­
tor pentru celuloză. Acesta,
fiind un sortiment foarte va­
loros, a adus direcţiei un be­
neficiu de 475.000 lei.
In acţiunea de rentabilizare,
un mare accent s-a pus pe me­
canizarea lucrărilor din exploa­
tările forestiere. Aşa cum re­
zultă din Directivele celui de-al
Ill-lea Congres al P.M.R., în
următorii ani va trebui să se a-
jungă la un procent de meca­
nizare la lucrările de scos şi a-
propiat a lemnului, de 55—60
la sută, iar la încărcat mecanic,
la 60 la sută. Pentru atingerea
acestor cifre, va trebui să de­
punem eforturi susţinute, cu-
ncseînd că în acest an nu am
atins cifrele planificate fapt
care de altfel a făcut ca rea­
lizările noastre să nu fie la
inălţinţea posibilităţilor.
Documentele Congresului al
Ill-lea al partidului, stabilesc
sarcini importante şi în legătu­
ră cu refacerea patrimoniului
forestier. îndrum aţi de organi­
zaţiile de partid, lucrătorii în­
treprinderilor forestiere au îm­
pădurit numai în campania de
primăvară 4.075 ha. In vederea
lichidării în următorii 2 ani a
tuturor suprafeţelor goale, s-au
executat semănături în pepi­
niere pe suprafaţa de 7.376 ari.
S-au mărit în special suprafe­
ţele cultivate cu pin şi salcîm.
specii de mare productivitate.
Toate aceste rezultate au fost
posibile datorită muncii politi­
ce şi educative desfăşurată cu
oamenii de către organizaţiile
de partid, sindicale şi U.T.M. A-
eeastă muncă a dus la creşte­
rea simţului de răspundere al
cadrelor, lucru care creează
premisele realizării sarcinilor
Echipa de oţelari condusă de prim-topitorul Simion Mi hăilă de ia O.S.M. I, a C. S.
Hunedoara, datorită bunei organizări a muncii, în luna august a. c. a depăşit planul de pro­
ducţie cu 13,26 la sută, iar în septembrie succesele sînt asemănătoare.
In foto; Membrii echipei.
•'yVIIS.a
!PÜObXTAÜt/ VIN TOATE ŢARI LE, lJNIŢl-VAl
Ştirile zilei
rImporfanfe econom ii >/
de co m bustib il <,
Mecanicii şi fochiştii de­
poului de locomotive din
Simeria, desfăşoară o sus- ţ
ţinută întrecere pentru e- /
conomisirea de cantităţi toi <
mai mari de combustibil ^
convenţional. Remorcând ţ
trenuri cu supratonaj şi /
folosind in mod raţional <
capacitatea de transport a >
locomotivelor, mecanicii şi <
focMştii acestui depou aii $
redus consumul specific de ?
combustibil convenţional, >
realizînă în primele opt ?
luni ale acestui an, o eco- (
nomie de 3.588 tone. Nu- }
mai în luna august, s-a ?
economisit 363 tone corn- /
bustibil convenţional. Va- ş
loarea economiilor reali- j
zate prin reducerea consu-
viului specific de combus- }
tfbil se ridică la peste i
700.000 lei. > 900.000 lei. Şi totuşi, în contul
Fruntaşi in lupta pen- L
tru economii sînt mecani- ţ
cii Iosif Albu. Pavel Mo- v
ga, Remus Balomireanu,
loan Timişan, Viorel Ma­
rian şi fochiştii Iosif Pris-
topan, Alexandru Toma,
Petru Buciumau care au
redus consumul specific de
combustibil cu 10-19 la
'sută.
Penfru mineri
De la Atelierele centra­
le din Gurabarza sînt ex­
pediate zilnic utilaje şi
materiale necesare mineri­
lor din întreprinderile
Trustului aurului Brad. in
cursul zilei de ieri, din
comanda ăe 1.000 m.l. tu ­
buri de aeraj, a fost tri­
mis la I. M. Barza primul
lot de 200 m.l. Tot ieri, a-
celeiaşi întreprinderi i-au
fost trimise 12.100 leg.
conductă de aer compri­
mat pentru recondiţiona-
rea reţelei uzate şi con­
struirea unor trasee noi.
Au început recoltatul
porumbului
Insăminţat din timp, in­
tr-un teren fertil şi între­
ţinut în bune condiţiuni,
porumbul ăe la G.A.S. O-
răştie a ajuns in faza de
coacere deplină. In ziua de
14 septembrie, lucrătorii
de aici, organizaţi în eclii-
pe, au început recoltarea
manuală a porumbului.
De pe suprafaţa recoltată
pină în prezent, s-a obţi­
nut o producţie ăe peste
2.000 leg. boabe la ha.
-wmz
M anuale şcolare gratuite
Ieri a început noul an şco­ 266.339 pentru elevii romîni, sută.
lar. Potrivit hotărîrii partidului
şi guvernului, pentru elevii cla­
selor I-VII s-au distribuit gra­
tuit manualele şcolare.
In regiunea noastră s-au dis­
tribuit pînă acum 284.508 exem­
plare de manuale, dintre care la suma de 1.400.000 iei.
-¦ •¦¦¦¦¦—=='iiiiiiiiiinn— ••• --•••-
4 pagini 20 hani
Prim-topitorul Dumitru. Marin este şeful unei echipe de
furnalîşti de la uzina „Victoria“ Călan. Fufnaiul nr. 2 la care
lucrează echipa sa a produs peste plan în luna septembrie
cca. 200 tone fontă.
FRUNTAŞI I I ÎNTRECEREA PROFESII
>0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 <xx)0 0 <xxx)’j<xx>0 <xxx;0 a 0 ,> o o o o o o o
Furnalîşti şi turnători
întrecerea socialistă pe profesii a
fost îmbrăţişată cu căldură de toţi tur­
nătorii, furnaliştii şi lăcătuşii uzinei
„Victoria“ din Călan. La furnale. în
luna august, au fost declaraţi fruntaşi
în întrecerea pe profesii loan Sfăni-
loiu, furnalist şef, Dumitru Creţii, mais­ pide şi a obţinut un indice de utili­
tru, lonaşcu Munteanu, şef de schimb
şi loan Suciu, dozator şef. In luna
respectivă, echipa lui Stăniloiu a ela­
borat peste plan 53-3 tone. fontă şi a
redus declasatele Ia zero, iar schimbul
lui Munteanu a elaborat aproape 80(1
tone de fontă peste plan. La cele
14.947 tone fontă dată peste plan de
Ia începutul anului şi pînă in ziua
de 15 septembrie, ei şi-au adus din
plin contribuţia.
Din rîndul turnătorilor, fruntaşi pe
profesie sînt Gheorghe Manolache de
la radiatoare, loan Ciornei de la sor­
timentul articole sanitare şi Adolf
Ştempel de la piese mecanice.
Oţe larii
1.539 tone oţel şi 40 de şarje rapide
— iată un sumar bilanţ al întrecerii
pe profesii desfăşurată în cursul lunii
august a.c. la oţelăria Martin nr. 1
a Combinatului siderurgic din Hune­
doara. Au cîştigat cei mai buni, res-
peciiv echipa condusă de prim-topito­
rul Pinea loan de la cuptorul 1,
maistrul Tiberiu Paseu şi ing. Cornel
14.656 pentru elevii maghiari şi
3.513 exemplare pentru elevii
germani.
Valoarea manualelor şcolare
distribuite pe regiune, se ridică
M a te r ia lu l railarat p o a te
fi rep arat m ai Ieftin !
• Secţiunile sfaturilor întrebat în ce măsură a iost
populare să dea atenţia cu­ îndeplinit angajamentul la pre­
venită investiţiilor. ţul de cost, tov. Protopopescu,
economist la Atelierele C.F.R.
• La început de'drum. Simeria, a răspuns:
(pag. 2-a)
— Stăm bine ! Nu ne facem
® Presa, indiană despre a- de ru şin e! Doar în 7 luni am
propiata sesiune a Adunării realizat vreo 200.000 lei, în au­
Generale a O N U. gust se apropie suta, aşa că...
o ..National Guardian“ sa­ Ce e drept, e drept. Acestea
lută sosirea lui N. S. Hruşciov sînt realizările şi nu-s deloc de
la sesiunea O.N.U.
(pag. 4-a)
neluat în seamă. Numai că de un al treilea exemplu. Deci, ce
aici şi pînă la îndeplinirea an­ s-a economisit prin eforturile
gajamentului de 600.000 lei. mai
e cale lungă. Prin urmare, dacă
am defalca angajamentul pe
luni, am ajunge ia concluzia
că nu se stă chiar aşa de bine.
De ce? Conducerea întreprinde­
rii motivează cu „condiţii obiec­
tive“. Aşa să fie?
lor trecute am
discutat despre
această problemă
cu cîţiva mun­
citori din secţiile
locomotive şi va­
goane. Părerea
lor este Însă al­
ta decît a condu­
cerii întreprinde­
rii. Ei spun că
s-ar putea lucra
şi mai ieftin.
— Am putea repara locomo­
tivele şi vagoanele la un preţ de
cost mult mai scăzut. Şi în ceea
ce priveşte, ne străduim să rea­
lizăm acest lucru. Numai că pre­
ţul de cosi nu depinde numai de
noi — ne spunea un muncitor
din secţia locomotive.
Şi are dreptate. Muncitorii de
ia Atelierele C.F.R. Simeria au
depus eforturi susţinute pentru
reducerea preţului de cost. Do­
vada o constituie economiile de
materiale care au fost înregis­
trate lună de lună. Aşa se tace
că în cursul primului semestru,
s-au economisit materiale în va­
loare de 811.000 lei, iar în luna
iulie în valoare de 87.000 Iei.
Prin urmare, numai la acest e-
lcment al preţului de cost s-au
înregistrat economii de aproape
angajamentului anual, s-au în­
registrat la preţul de cost eco­
nomii de abia 213.000 lei. Cum
se explică acest fapt ?
Deleanu. Echipa prim-topitorului Pinea Cheltuielile la manoperă nu
loan, în afara faptului că şi-a depăşit pot da explicaţia cerută. Aici,
planul de producţie cu 11,5 la sută, după ce la stîrşitul primului se­
mestru exista o depăşire de
a redus rebutul la aproape jumătate 4.000 lei, în luna iulie s-a ob­
ţinut o economie de 1.000 lei.
faţă de admis, a elaborat 10 şarje ra­
Aşa dar, comparativ ou cifrele
zare de 6,58 tone oţel pe m.p. vatră de mai sus, manopera este o ci­
de cuptor.
fră neconcludentă, care dovedeş-
Laminatori
Pregătiţi pentru începerea
întrecerea pentru ciştigarea titlului însămîntăriîor
de fruntaş pe profesii la laminorul
de 800 mm- al C.S Hunedoara a cu­ Membrii gospodăriei agricole
noscut în luna august a.c. următorii colective din satul Aurel Vlai-
cîştigători: Francisc Tamaş, prim-la- cu , muncesG cu însufleţire la
minator şi Nicolae Nedelcu, maistru efectuarea lucrărilor agricole din minţe de calitate superioară şi
de schimb. Primul şi-a depăşii planul campania de toamnă. Paralel cu
de producţie cu 12,72 la sută, indicele însilozarea celor peste 1.000 to­
de utilizare cu 0,6 la sută şi a redus ne furaje, colectiviştii din satul ceput condiţionarea seminţelor
rebutul sub norma admisă. Aurel Vlaicu pregătesc însămîn-
ţarea cerealelor păioase de toam­
Textiilşti nă pe 250 hectare. Pînă în pre­
zent, ei au stabilit pentru cultu­ sămînţărilor, colectiviştii dove­
La fabrica de ciorapi „Sebeşul“ din ra griului 4 sole care cuprind
Sebeş, întrecerea pe profesii se desfă­ teren fertil şi au administrat în­
şoară cu mult succes in secţiile Kolton
I şi Kotton III. Toţi muncitorii din
aceste secţii se străduiesc să obţină o
depăşire de normă cit mai mare, să
economisească ace şi materiale cit
mai multe, să lucreze fără rebut.ţ
in luna august, fruntaşi ai întrece­
rii pe profesii au fost declaraţi tovară­
şii loan Bojiţă din secţia Kotton III
şi Nicolae Kozma din secţia Kotton
I. Primul a depăşit planul de produc­
ţie cu 14 fa sută, iar al doilea cu
20 la sută. De asemenea, amîndoi au
economisit 700 de ace şi au îmbună­ grăşăminte chimice şi organice faţă de peste 50 ha.
tăţit calitatea ciorapilor cu peste !2 la pe 50 ha.
Colectiviştii sînt hotărîţi ca
Bun găsitş9coală dragă
Vacanţa, cu farmecul ei co­ copiii, ascunde in sine o bu­
pilăresc, cu odihna ei recrea­ curie în plus. Sălile de clasă,
tivă şi reconfortantă, cu neui- cu ferestrele mari cit uşile,
^ ţaţele clipe petrecute în tabe- prin care soarele poate să
' rele de la munte şi mare, a pătrundă pentru a mîngiia şi
luat sfîrşit. Un nou an ăe pe elevul din ultima bancă,
şcoală a început. îşi aşteaptă ăe data aceasta
— Bun găsit şcoală dragă! prietenii cu un dar deosebit.
An de an ne primeşti din ce Iată, pe catedra fiecărei cla­
în ce mai bucuroasă, mai ve­ se, începind de la clasele în
selă, mai încăpătoare şi mai care copiii de-abia acum vor
începe să desluşească primele
bine gătită.
slove ale cărţii şi pînă la cele
...Prima zi de şcoală, cină în care învaţă elevii claselor a
sutele de mii de copii de pe
cuprinsul patriei păşesc plini Vil-a, stau înconjurate de bu­
de veselie, pragul şcolii, picu­ chete mari ăe flori aduse în­
văţătorului sau profesorului,
ră in sufletul fiecărui şcolar
emoţia nestăpînită a unei re­ manualele şcolare. Un dar ne­
vederi mult aşteptate. Nici preţuit, oferit copiilor de par­ pragul şcolii, mii, zeci de mii ţ
trecătorul matur, in drumul tidul nostru, de statul demo­ de şcolari. începind de la cla- \
său de dimineaţă spre uzină, crat-popular.
laborator sau instituţie, nu Distribuirea cărţilor a pri­ să, pe figura fiecărui şcolar ^
poate rămîne pasiv la acest lejuit pentru fiecare elev o sa ­ citeşti bucuria acestei zile. i
mare eveniment din viaţa ti­ tisfacţie deplină, o bucurie şi
o mulţumire, ce a îndemnat
neretului. O scinteie ăe regret, spre muncă, spre muncă a-
siduă şi perseverentă.
o plăcută aducere aminte din
Cercetind pe rînd citevasăli
viaţa de şcolar il face parcă de clasă de la Şcoala medie
„Decebal“, de la Şcoala pe­
să tresară şi apoi să grăbeas­ dagogică, de la Şcoala de 7
ani „Dr. Petru Groza“ din De­
că paşii spre locul unde-l aş­ va. Peste tot se simte încă mi­
rosul plăcut de parafină, semn
teaptă munca de fiecare zi. al unei îngrijiri proaspete;
l La acest început de an şco­
lar emoţia revederii cu tova­
răşii profesori, cu colegii, cu
şcoala şi clasele în care au în­
văţat şi în care vor învăţa
te totuşi faptul că muncitorii di­
rect productivi au fost, cu mici
excepţii, bine folosiţi.
Nu la tei stau lucrurile însă
cu regia. Atît cea a secţiilor,
dar mai ales cea a înireprinde-
rii, a fost cu regularitate depă­
şită. Aşa de pildă, în 7 luni, re­
gia secţiilor a tost depăşită cu
279.000 lei, iar cea a întreprin­
derii cu 403.000 lei. E de prisos
muncitorilor direct productivi,
s-a pierdut pe alte căi.
(Motivele care au condus la
aceste depăşiri sînt mai multe.
Unul dintre ele îl constituie fără
îndoială penalizările plătite ca
urmare a depăşirii factorului de
putere planificat. Astfel, aproape
în fiecare din lu­
nile de la începu­
tul anului, s-au
plătit 50.000 —I
60.000 lei. E
drept că de a-
tunci au survenit
ceva schimbări,
în bine, în sen­
sul că au tost in­
stalaţi ciţiva con­
densatori. Totuşi
se mai plătesc
încă penalizări
lunare în valoare de 15—20.000
Iei.
Vinovat de acest lucru se tace
în primul rînd energeticul şef
al atelierelor prin taptul că deşi
ştia de anul trecut ce defecţiuni
exista în sistemul energetic din
întreprindere, n-a trecut cu ho-
tărîre ia luarea celor mai cores­
punzătoare măsuri.
La pierderile înregistrate la
preţul de cost a contribuit şi ne-
ritmicitatea îndeplinirii planului
de producţie. Ca urmare a aces­
tui fapt, Atelierele C.F.R. Sime­
ria au plătit însemnate dobînzi
la împrumuturile luate de la
bancă.
De asemenea, în munca servi­
ciului contabilitate, se manifestă
încă multe lacune.
Că lipsurile semnalate pot ti
lichidate nu încape nici o în­
doială. Se cere însă mai multă
preocupare pentru acest lucru şi
mai ales mai puţină aufomulţu-
mire. Cele 200.000 lei economii
la preţul de cost nu reprezintă
posibilităţile oare există aici şi
de acest lucru trebuie să fie con­
vins în primul rînd colectivul
de conducere. Materialul rulam
poate ti reparat mai ieftin !
N. A N D R O N A C H E
în anul viitor să obţină o pro­
ducţie ridicată de grîu. De â-
ceea, ei vor semăna numai se­
cu putere germinativă ridicată,
în vederea acestui lucru, au în­
şi au trimis probe la laborator,
Concomitent ou pregătirea în-
desc preocupare şi pentru efec­
tuarea arăturilor adinei. Pîni
în prezent, ei au arat o supra­
ARON DANCII
corespondent
peste tot pereţii stnt curaţi şi ţ
albi ca ghioceii. La internate, S
paturile, cu cearceafurile al- ,
be, stau aliniate, iar la bucă- ^
tării se pregăteşte prima ma- )
să din acest an şcolar. )
...Deşi clopoţelul, cu clinchc¦ )
tul său argintiu, încă n-a su- j
nat, în clasa l-a a şcolii pe- )
dagogi.ee, copiii s-au aranjat V
deja in bănci. Tovarăşa invă- ^
ţătoare Eufrosina Ungureanu <,
face cunoştinţă cu, prietenii ei
din anul acesta: Tatiana Toa- )
der, Elisabeta Balazs. Adriana >
Manta, Nora Butaş, Mariane )
Kumelheim şi aşa mai depar X
te. Ca ei au păşit azi vesel' )
sa l-a şi pină la ultima cla- [
rîvna spre lumină. )
...Coridoarele tuturor şcoli- -
lor din patria noastră, sălile f
de clasă numai lumină şi )
flori, sînt străbătute azi ăe *
fiii muncitorilor, de fiii colec- )
tiviştilor, de toţi fiii oamenilor 6
muncii. Ei au venit să capete l
învăţătură, să se bucure de
lumina cărţii. Toţi sînt veseli
şi fericiţi.
I. CIOBOTĂ