Page 54 - 1960-09
P. 54
T
Pag. 2 DRUMUL SOCÎ'ALISMULVI Nr. 1781
ZfszmpasMaaLSBaMBSEajBo m a 5S32S53&S3SI3
Secfimiile sfaturilor populare La început de drum Pregătirea îfis&mînţâriior
să clea aten ţia cu v en ită investiţiilor Sala festivă a oraşului Ha iau educaţi, erau frămîntă- ile toamnă — a sarcină urgentă J
ţeg este ticsită de lume. Sînt rile Elenei Fifor. Şi, pentru In raionul Haţeg au început în a- raion treierişul a fost terminat. Altfel
Sarcinile şi atribuţiunile sfa feruri de fonduri de la o lucrare Tot în cadrul secţiei de învă aici adunate in consfătuire a-şi scuza parcă trăirile in ceste zile pregătirile pentru însămînţă- stau lucrurile însă cu ţăranii munci
turilor populare în domeniul in la alta. toate cadrele didactice ale terne, tînăra învăţătoare a riîe de toamnă. Astfel, la G.A.S. din tori întovărăşiţi şi cu gospodăriile indi
vestiţiilor au crescut în mod Activitatea secţiunilor sfatului ţământ şi cultură a fost negli raionului. Se face bilanţul dat glas gîndurilor: Sîntămăria-Orlea s-a asigurat întreaga viduale. Din totalul cerealelor păioase
considerabil. Astfel, numai în jată în mod nepermis folosirea activităţii procesului instruc- cantitate de orz necesară însămînţării recoltate nu s-a treierat pînă la data de
regiunea noastră, dacă în anul popular regional şi a sfaturilor celor 477.000 lei, credite ram — Nu cunosc încă îndea celor 160 ha. prevăzute în plan. Pînă 12 septembrie decit.26 Ia sută în în
1958, volumul investiţiilor a fost populare orăşeneşti, în legătură bursabile, pentru construcţia de tiv-educativ pe anul şcolar juns satul. Sînt crescută la acum, sămînţa a şi fost selectată. tovărăşiri şi 55 la sută în gospodă
de aproape 36 milioane lei, în cu lucrările de investiţii, nu este şcoli, în mediul rural. Lupeni, în mijlocul fiilor de De asemena, gospodăria a procurat 40 riile individuale. In satele Bărăşti, Pui
acest an, el a crescut la peste în măsură să ne bucure. 1959— 1969, se indică ultime mineri, cu care ani urm at tone de superfosfat şi peste 11 tone şi altele, mai sînt cantităţi apreciabile
144 milioane lei. Dar odată cu Unde au dus aceste lipsuri ? şcoala medie. Apoi, la Timi de nitrocalcar, pentru a le încorpora de snopi pe cîmp, care nu au fost
creşterea volumului fondurilor de Aşa de pildă, din cele circa Un mare număr de săli de clasă le măsuri ce trebuie luate şoara am terminat Institutul în sol pe 100 ha., odată cu arăturile transportaţi la arie, iar batozele n-au
investiţii puse la dispoziţia sfa 1.635 apartamente a căror be prevăzute a fi construite şi date de însămînjări. lucrat şi nu lucrează cu întreaga lor
turilor populare, creşte şi răs neficiar este sfatul popular, au în folosinţă în acest an nu vor pentru deschiderea noului an pedagogic. Cind am primit a- capacitate.
punderea pentru o mai justă fo fost date în folosinţă 689 apar fi nici măcar atacate. Şi în a- şcolar. Discuţiile se ţin lanţ, Pregătirile pentru campania agricolă
losire a lor. Sfaturile populare tamente. Numărul lor este mult ceastă direcţie, în egală măsură propunerile nu lipsesc. Virst- de toamnă se desfăşoară cu succes şi Terenurile nefiind eliberate de grîul
au astfel datoria să vegheze la prea mic dacă ţinem seama de sînt vinovate pentru starea de nicii, cadre experimentate, în gospodăriile colective din satele recoltat şi de alte culturi, nici trac
utilizarea cît mai economicoasă timpul care a trecut de la înce lucruri existentă şi comitetele e- dezvăluie din metodele apli casă repartizarea pentru Peşteana, Bretea Romînă, Bretea toarele S.M.T. Orăştie nu pot efectua
a fondurilor materiale şi băneşti putul anului pînă în prezent şi xecutive ale sfaturilor populare cate cu succes la clasă 'şi în şcoala din Sălaşul Inferior, Strei, Nălaji etc. In aceste gospodării arături adînci de vară sau arături pen
ale statului pentru executarea de de timpul care a mai rămas pînă raionale şi orăşeneşti. colective, s-au selectat pînă in prezent tru însămînţări. Iată de ce pînă în
lucrări de calitate şi cu o efi la sfîrşitul anului. Mai rău este munca extraşcolară. Tinerii, am rămas puţin dezorienta 60 tone de seminţe. De asemenea, pe prezent, pe raion, s-au executat ară
cienţă economică maximă. însă că la un număr de 98 a- Pînă la sfîrşitul anului au ră foarte mulţi tineri, notează turi adînci de vară pe numai 2 .2 0 0
partamente sînt puţine con mas mai bine de 3 luni. Deşi în carneţele. Notează mereu- tă... N-am fost niciodată în 106 — din cele 1.300 ha. planificate din cele 6 .000 ha. planificate şi ară
Din realizările obţinute pînă diţii să fie terminate în acest timpul e scurt, totuşi, în cadrul această parte a regiunii. U- — s-au transportat 2 .120 tone gunoi turi de însămînţări pe numai 1.985
acum se poate aprecia că sfatu an. sfaturilor populare se mai pot Tot ce e pozitiv în aplicarea de grajd şi s-au arat pentru însămîn- ha. din 8.770 ha. prevăzute a se în
rile populare din regiunea noas lua măsuri pentru urgentarea metodelor pedagogice, tre nul din ceferiştii staţiei Lu ţări 510 ha. din totalul de 2.530 ha. sămînţa în această toamnă.
tră care au avut de mînuit fon In sectorul gospodărie comu lucrărilor începute cit şi a celor peni, unde lu cîle s-au planificat.
duri de investiţii, au obţinut u- nală, deşi s-au executat o serie neîncepute. Comitetele executive buie să fie în Din cauza întîrzierii treierişului şi
unele succese. de lucrări ca pavări şi asfaltări, ale sfaturilor populare raionale ---- : zi_ . crează şi tatăl Şi în întovărăşirile agricole din ra din alte cauze, în satele Sălaşul Infe
totuşi, lucrările importante nu au datoria să depună tot intere suşit şi urmat... m eu. este chiar ion au fost obţinute unele rezultate rior, Sălaşul Superior, Băeşti, Pui,
In perioada . care a trecut s-au bucurat de atenţia cuvenită. sul în realizarea sarcinilor fon Aproape de Din carnetul din Sălaşul in bune în pregătirea seminţei şi a te Bărăşti, Boşorod şi Măceu, întovără-
de la începutul anului se cons Hotelul şi baia populară din o- dului de investiţii din acesl an. renurilor pentru însămînţări. In 16 şiţii n-au strîns şi n-au selectat pînă
tată însă că unele unităţi ale raşul Hunedoara nu au fost a- scena încărca ferior. Cu aju din cele 41 întovărăşiri agricole din acum nici măcar un bob de grîu,
sfatului popular, secţiunile re tacate din lipsa documentaţiei, Sarcini deosebiie revin în a- raion, sămînţa a fost strînsă şi este secară sau orz.
gionale şi comitetele executive iar alte lucrări ca alimentarea ceastă direcţie şi secţiunilor de tă cu drapele DE REPORTER torul lui am în curs de selectare. Intovărăşiţii au
raionale şi orăşeneşti, nu s-au cu apă, centrală termică la Gă- investiţii şi planificare din ca şi flori, abia ză- — ---- ---- — făcut prima O mare parte din cauzele care fac
preocupat de o realizare ritmică lăh, sînt mult întîrziate. drul Sfatului popular regional. îngrăşat o bună parte din terenurile ca pregătirile pentru însămînţări să
a investiţiilor. Din această cau Ele vor trebui să vegheze şi să rindu-se prin- vizită în satul prevăzute a se însămînţa în această se desfăşoare anevoios în raionul Ha
ză, la sfîrşitul lunii iulie a. c. Nici în sectorul de industrie îndrume sfaturile populare ra toamnă şi au arat 470 ha. din cele ţeg, sînt cunoscute de către organele
locală nu s-au depus toate efor ionale şi orăşeneşti pentru des tre ceilalţi par 2.000 ha. planificate. raionale de partid şi de stat. Gu toate
turile pentru îndeplinirea planu- ticipanţi la consfătuire, o în care voi pune în aplicare acestea, măsurile politice şi organiza
fată ttnără, cu părul auriu, cele studiate la institut, cit Aceste realizări sînt însă departe de torice necesare pentru impulsionarea
pare o elevă ce soarbe cu ne şi cele învăţate la această a fi satisfăcătoare, întrucit în cea mai pregătirilor, întîrzie a fi luate pe con
saţ o nouă lecţie din istoria consfătuire. mare parte din raion, însămînţările siderentul neîntemeiat că ar mai fi
trebuie începute în uitiina decadă a încă timp. Or, tocmai datorită condi
patriei, pe care profesorul o — Prima impresie din sat? lunii în curs. ţiilor climaterice din raion, datorită fap
tului că zăpada cade în această parte
prezintă cu lux de amănun — Aşa cum am dorit-o: In raionul Haţeg există posibilităţi
ca pregătirile pentru începerea însă- a regiunii mai repede, că cerealele
te. Filele caietului ce-l ţine oameni deosebit de priete minţărilor să se desfăşoare mult mai
pe genunchi, se umplu rînd noşi, comunicativi. Cu spri intens. Sînt aici peste 3.500 de ate păioase însămînjate tîrziu sînt pericli
pe rînd... laje cu tracţiune animală şi 20 de
jinul lor mi-am. găsit locuin tractoare. Dar acestea nu sînt între tate a îngheţa înainte ca sămînţa să
O pauză. Facem cunoştinţă. ţă. am cunoscut o parte din buinţate din plin pentru pregătirea
— Elena Fifor, învăţătoa viitorii mei şcolari. Minunaţi terenurilor, Ia transportul gunoiului în înfrăţească, este necesară luarea de
re în satul Sălaşul inferior copii. Veseli şi mereu curioşi. cîmp etc. O parte din ele sînt încă
— se prezintă aceea pe care Ne-am împrietenit repede. măsuri grabnice, eficiente. Acestea tre
ne-o închipuiam că n-a pă Sînt sigură că împreună o folosite şi acum la transportul griului
făşurarea linei activităţi tot mai răsit încă băncile şcolii. De buie să ducă la terminarea urgentă
nu erau realizate sarcinile de nului de investiţii. Cel mai sem bune în sectorul de investiţii, zece zile sînt învăţătoare la să facem o treabă bună, aşa pe arii şi la treieriş, pentru că în raion
plan. Unele secţiuni ale sfatului nificativ exemplu în acest sec să le facă să simtă mai mult cum nu mă îndoiesc că voi a treierişului, la concentrarea tuturor
popular regional c a : sănătate, tor ni-1 oferă fabrica de pîine răspunderea pentru sarcinile ce Sălaş... fi ajutată în muncă de către abia 61 Ia sută din cerealele păioase
învăţămîht, industrie locală şi din Brad. Deşi aici se lucrează' le revin. Viitorul, tainele meseriei a- cadrele didactice cu mai forţelor pentru pregătirea terenurilor
altele, au înregistrat un nivel d& din anul 1958, nici în prezent multă experienţă... recoltate au fost treierate. E adevărat
realizare a planului mult scă nu există o situaţie clară a pro bia începute, copiii ce trebu- şi seminţelor şi la începerea în timpul
Ieri, 15 septembrie, învă că în gospodăria de stat şi în ma
zut. Una din cauzele care a con iectului şi valorii lucrărilor. De ţătoarea Elena Fifor a intrat optim a însămînţărilor de toamnă.
joritatea gospodăriilor colective din
la clasă. A fost întimpinată E. BER G H IA N
dus la această stare de lucruri asemenea, proiectul pentru ali cu voioşie şi curiozitate de
a fost slaba preocupare a bene mentarea cu apă nu a fost încă De ce nu e terminată micuţii ' dintr-a-ntiia şi cu
ficiarilor de a da la timp pro definitivat. Toate acestea, fără oarecare rezervă de către cei
iectele şi toate elementele nece ă mai adăuga ritmul nesatisfă şcoala din luştea? dintr-a IlI-a. Aşa e la înce
sare amplasamentului, tematica cător de lucru şi tărăgănarea put...
definitivă. Aşa se explică de ce achiziţionării de utilaje, fac ca In satul Tuştea din raionul Haţeg, brie şi se face" etc. etc. Realitatea Peste cîteva zile, noua în , 'y-vL, v' ¦ "/ ". v Jl; j*jfw, <pvlii
la sfîrşitul trimestrului II, 44 la durata de execuţie a fabricii să clădirea şcolii de -î ani a necesitat este că septembrie a sosit, a sosit şi văţătoare va păşi mai hotâ- , i. ,'îJ
sută din valoarea lucrărilor sfa fie tărăgănată în mod nepermis. reparaţii capitale. Trebuiau demolate ziua deschiderii anului şcolar, iar din rită pragul şcolii, unde o aş
turilor populare înscrise în pla acoperişul clădirii şi tavanele a 4—5 lucrările prevăzute in contract n-au teaptă mlădiţele gingaşe ale " I S llI
nul T.R.G.H. nu aveau docu O situaţie cu totul nesatisfă cainere, făcute reparaţii la pereţi, ri fost executate decît 30 la sută. viitoarei generaţii, dornice de
mentaţii. Astfel, o serie de lu cătoare o prezintă secţia de în- dicate citeva ziduri despărţitoare, după a cunoaşte tot mai mult, şi
crări nu au putut fi începute văţămînt şi cultură. Deşi la ri care urmau să se aşeze noi tavane şi Ultima „măsură" luată de l.G.O. mai mult.
nici în luna august. Printre a- nele lucrări cum sînt şcolile să se acopere. Haţeg, drept răspuns Ia repetatele re
cestea amintim dispensarul ve medii din Cugir, Hunedoara şi veniri ale Sfatului popular din Berthe GH. LUPAN
terinar din Haţeg, spaţiile co Baia de Criş, ritmul a fost sa Avînd în vedere ampolarea lucrării, lot, e concretizată prin trimiterea la
merciale de la parterele noilor tisfăcător, ele însă nu vor putea Sfatul popular comunal din Berthelot Tuştea a unui meşter. In realitate, un Colectiviştii din
blocuri, hotelul şi baia populară fi date în folosinţă la termenul a contractai executarea lucrării cu în om nu are ce face acolo, deoarece el Sintandrei, raionul
de la Hunedoara, locuinţele la stabilit. Sînt însă investiţii în treprinderea de gospodărie orăşeneas se pierde in noianul de lucrări mari Hunedoara, s-au
Haţee. i-turoşani, Simeria, la cadrul acestei secţiuni, ca de că din Haţeg. Contractul a fost în care mai sînt de executat. convins din proprie
boratoarele şcolare la Deva şi pildă şcoala medie din Uricani, cheiat la 21 mai a. c. şi una din clau experienţă cil secio-
Brad etc. laboratoarele şi atelierele şcoală zele contractuale prevedea ca lucrarea Faţă de această situaţie, organele rul zootehnic le a-
din Deva şi Brad, a căror si să fie terminată pînă la 1 septembrie locale din Berthelot, au pregătit o altă duce m ari venituri
Pe de altă parte, întîrzierea tuaţie este îngrijorătoare. Aceste a. c., pentru ca deschiderea anului clădire unde, de bine de râu, se asi băneşti. De aceea,
predării proiectelor a fost cau lucrări nu au documentaţie nici şcolar să nu intîmpine greutăţi. gură desfăşurarea procesului de învă- an de an, şi-au
zată de superficialitatea cu care la ora actuală. ţămînt în noul an şcolar. Dar, vina sporit ferm a de a-
s-au executat unele proiecte. Ast Ceea ce a mai urmat după înche întreprinderii angajată să execute lu nim ale. In prezent
fel, dispensarul veterinar de la Lipsa de preocupare pentru ierea contractului, nu necesită comen crarea nu scade cu nimic, mai ales că ei deţin ca proprie
Haţeg, după primul proiect realizarea sarcinilor de plan de tarii. Ajunge dacă se precizează că tovarăşii de la l.G.O. Haţeg au avut tate obştească 79
costa 650.000 lei, ca după mo construcţii, a secţiunii de învă numărul adreselor oficiale, al convor „grijă" ca încă din iulie să încaseze vaci de lapte şi 42
dificări, el să coste numai ţământ şi cultură reiese şi din birilor telefonice, al apelurilor făcute drept onorariu (pentru lucrările ne- capete tineret bovin.
350.000 lei. faptul că timp de şapte luni, în verbal, de către salariaţii Sfatului execulate) suma de 21.090 lei.
planul acesteia, figura extinde popular din Berthelot şi al intervenţii In c lişe u : Citeva
La unele secţiuni ale sfatului rea şcolilor din Aninoasa şi Lo- lor altor organe de resort — a depăşit Situaţia şcolii din Tuştea şi alte din anim alele gos
popular regional s-a observat nea, ca acum să se constate că cifra de 50. Tovarăşii de Ia l.G.O. — neajunsuri pricinuite de l.G.O. Haţeg podăriei.
lipsa de orientare în problemele nu există teren pentru amplasa director luliu .leledinţan şi tehnician in executarea lucrărilor privind deschi
de investiţii. Hste concludent în ment şi că, clădirea existentă nu Mihai Bumbaru — le-au răspuns în derea noului an şcolar, trebuie să fie f t , 'ÎC/m-
acest sens numărul mare de mo permite să se execute o aseme totdeauna cu promisiuni; Vă facem temeinic analizate, iar cei care se lac
dificări de plan. In numai 7 luni, nea lucrare. Vinovat în această lucrarea", „Nu vă temeţi, avem noi vinovaţi de promovarea lor, să fie
s-au cerut C.S.P. peste '15 mo chestiune se face* şi Comitetul grijă şi mîine vă trimitem acolo oa traşi Ia răspundere.
dificări de plan. Ba mai mult, executiv al Sfatului popular ra meni“, „Lăsaţi, mai e pînă în septem
unele secţiuni au cerut şi trans FLORICA PENEŞ
ional Petroşani. corespondentă
P IE T căsuţă cu pae, pe mina stingă. ceasta îşi luă o cănuţă, îşi puse Iucre la pădure, iar Ana o să reale că consiliul de conducere
Nevasta intră în curte, iar toarcă lină crişmăriţei şi pînă
jp e Ilie Lingurar, gornistul le. „puşcînd“ din degete şi să cut, în nădejdea că se vor re un pic, Închină de sănătate şi al gospodăriei nu mai ştia unde
rind care de oare mai sus. Ilie îşi văzu de drum după ce-i bău. Le dete apoi căniţa lor şi la primăvară s-or alege cu ce
" batalionului, care se urca vedea curînd. mulţumi. Porecla asta nouă, pe o zbughi pe uşă afară. După va. Vorbiră apoi despre anii de să le pună. Brigadierul gospo
se pe coperişul cazărmii şi su Un fecior de pe Mureş, tare In drum spre gară, Avram se care el n-o cunoştea, îi strecură scurtă vreme se întoarse şi-şi dăriei Avram Negruţ, primise
na de vreo două ceasuri intr-u- jucăuş, pe nume Ilie Anghel, se amărăciune în suflet. Se între cătănie şi despre fierberea din numai ca avans atîtea cereale
na „libărarea“, acum nu-1 mai opri din joc, îşi şterse cu mî- chemă bărbatul oleacă afară, de-i pîriia podul casei. Primise
asculta nimeni. Dar el continua neca de la cămaşă năduşeala ba : de ce oare îl porecliseră aşa scuzîndu-se frumos că trebuie lume şi amîndci îşi dădură pe şi bani şi-i prindeau bine că
să sune, aşa pentru el, să-şi de pe frunte şi răsuci două ţi tocmai trebuia să-şi mărite
răcorească inima. II trecuseră gări groase. După ce le aprin urît pe prietenul lui. II ştia dd să-i spună ceva „de-ale căsii“. faţă teama de război, tot sor
năduşelile şi cum era „negru se, una i-o puse în gură „cete- bind cite un păhărel.
ea vixul“, sclipea în bătaia ra raşului“, iar din cealaltă înce la armată, fecior dezgheţat, cel In timp ce cei doi SGţi se sfă Sosi şi Ana, îmbujorată şi ve fata.
zelor de soare, semănînd cu o pu să tragă el cu poftă. Nu-şi mai bun ţintaş din companie, tuiau, Ilie se uită prin c a s ă : selă. Ţinea în cătrinţă ceva as
statuie de bronz, pironită dea băgă tabachera în buzănar ci gîndea cu necaz că nu i-a spus cu ştiinţă bună de carte, tare O singură odaie, un pat, o ma cuns. Ilie trase cu ochiul şi Era intr-o sîmbătă seara. In
supra cazărmii. se răsuci, căutindu-1 pe Avram deschis lui Ilie să nu vină cu o să, două lăviţi, un podişor şi o văzu cum dezvălui din cătrinţă
Negruţ, prietenul lui cel mai zi sau două mai devreme că la teorie şi la practică. Era doar sobă. curtea lui Avrarn Negruţ era o
— Dă-te jos, cioară, îndrăzni bun, să-l îmbie c-o ţigară. 11 două blide pe care le puse pe forfotă neobişnuită. Jumătate
să-5 strige majurul companiei, zări. Stătea lingă peretele ca nu are nici unde să-l culce. Ii caporal şi, dacă ar fi vrut, pu „De te mînii pe pisică şi vrei podişor. Puse oala de mămăligă
unul, numai cu o ideie mai alb zărmii amărît pe cufăr. II stri era, poate pentru prima dată, tea să ajungă şi sergent, dar din femeile de pe uliţă se a-
deeit gornistul. gă : ruşine că-i atît de sărac. De se n-a vrut el. Zicea că n-are nici s-o omori, mai că n-ai de ce-o şi într-un ceas, nu mai mult, dunaseră aci să dea o mină de
însoară cu Ana, fata pe care un rost. Se împrieteniseră toc izbi“ — se gîndi Ilie. „...Sără puse pe masă o mămăligă cît ajutor la pregătirile de nuntă.
Dar Ilie suna şi mai piîngă- — Măi Avram, faci ţigare ? şi-o pusese in gînd, tot n-o să o lună de pe cer în timp de
— Fac, îi răspunse acesta fă poată face mare ispravă că-i mai pentru că era un băiat cie lucie“. Mirosul de sarmale se răspîn-
tor, tremurind a jale tonul ră a mai sta pe ginduri şi se cumsecade. Ana intră în casă, luă o oală, iarnă. Apoi împărţi brînza în dise pe toată uliţa iar vocile fe
goarnei şi, răsucindu-se din îndreptă spre el. săracă şi ea. Poate dacă mai farfurii şi îi invită pe cei doi meilor, Înveselite de cite un pă
mijloc, răspindea pretutindeni — Ce eşti necăjit ? cumpără ceva pămînt... Ilie era Ajunse la casa indicată, o că o umplu cu apă şi o puse la foc.
— Aşa, răspunse Avram. Pes — Avrămuţ s-o dus pînă la prieteni să mlnînce. hărel, spintecau strident liniş
„libărarea“. te un ceas plec acasă, am tren. mijlocaş, el stătea ceva mai suţă mică, văruită siniliu. Se tea serii.
— Şi de-aceea eşti necăjit ?
O nouă explozie se dezlănţui Mie îmi vine să urlu de bucu bine... k uită în curte. Era rînduială, un... om. Vine numaidecît, zise „Aspră muiere, se gîndi Ilie. In curte era lumină ca ziua
in rîndurile soldaţilor, care so rie. Cum mă duc acasă, mă în ea lui Ilie. Apoi începură să Geme lucrul sub mina ei. Da- Avram se îngrijise din vreme
coteau că au încheiat, în aceas sor şi mă pun pe gospodărie. «primăvara, Ilie nu-şi putu curat, iar sub şopron — singu sporovăiască. c-ar avea din ce... cred c-ar fa
tă toamnă a anului 1937 cu cei La primăvară vreau să-mi cum " cumpăra juncani. Cheltui- ce asta o mîncare... mamă, ma de treaba aceasta, căci ştia că
păr o pereche de junei să-mi rul acaret pe care-1 văzu — Lui Ilie ii plăcea firea Anei, mă“. în cele trei odăi n-o să înca
doi ani de chin : crească pe toamnă. Cind mă se mult cu nunta, preţul la ce lemnele de salcie, stăteau aran o fire deschisă dar mîndră. De pă atîţia invitaţi. Adusese un
duc la Bălgrad la tîrg, mă a- reale scăzuse şi oricum o po jate frumos. Intră în curte şi cite ori acesta aducea vorba După ce cinară. Ilie se ridică
_ Sună Ilie, să se audă pînă bat şi pe la tine. trivea nu reuşea să-şi adune abia acum zări in dosul şopro despre necazuri, despre greu de la masă, mulţumi cuviincios, electrician de la Bălgrad să-i
la mine acasă, la Vîrtoapele nului un coteţ văruit în alb. facă instalaţia şi-l plăti „îm
Rele — strigă unul mic şi oa — Hai, te-oi ospăta şi eu cu banii ce-i trebuiau. Abia toam
ce-oi avea... na, după ce vîndu o junincă îşi tăţi, Ana o răsucea, schimbînd apoi plecă. Avram şi Ana încer părăteşte“, iar la plecare îi
cheş, apoi îşi luă pălăria din făcu rost de bani. Aşa că, cu cu multă iscusinţă vorba. Se caseră să-l oprească, dar Ilie dădu şi o damigeană cu vin.
cap şi o azvîrli pînă spre stra- — Să ştii că vin, poate vin două zile înainte de tîrgul de vedea cît de colo că nu-i place care-şi dădea seama că nu are La poartă se ivi un străin,
cu o zi două mai devreme să toamnă de la Bălgrad, plecă cu POVESTIRE să discute despre sărăcie. Poa unde dormi le spuse că trebuie înalt de făptură şi destul de
şina cazărmii. mai vorbim. gîndul să stea o zi pe la prie te — se gîndea Ilie — pentru să ajungă neapărat în astă fercheş îmbrăcat. După port, şi
tenul lui, Avram. Se îmbrăcă ...,::.::yi..;,... că îs aşa de săraci. Ana îi co noapte la Bălgrad unde-1 aş
Altul îşi sparse cufărul, iz- _ Hai, că-mi faci bucurie. cu ce avu mai bun, apoi fierse munică ’cîteva din planurile de teaptă un negustor căruia îi
bindu-1 cu năduf de un bolo — De mă-nsor te chem la Dar n-auzi fel de gînganie prin viitor. Dacă găseşte Avram un vîndu-se nişte grîu. Aşa că mai ales după pălăria cu boru
van rătăcit prin curte şi strigă ospăţ, iar tu de treci către o cupă de vinars „întors“, ii el... deva de lucru, o să-şi cumpere plecă. rile late, se vedea că-1 de prin
cu mînie : al dracului să fii că Aiud’să nu cumva să nu dai pe meşteri cu chimin şi eu zahăr şi ei o văcuţă, să-şi facă un părţile Aiudului. Se învîrti de
nu-mi mai trebuieşti! la mine. „Stă slab... n-o fi avînd cu ce g ra jd ; asta cel mult în doi Cei doi soţi, rămaşi singuri, vreo două ori apoi se duse mai
— Vin, de bună seama că ars’ pînă ce-i găsi izul ce i se să înceapă, n-o fi avînd prin trei ani, apoi să cumpere şi se uitară unul la celălalt, dar departe. După o vreme se în
Cuprins de veselia generală vin, numai să am drum. Acum părea că nu are pereche. Ple dere“, îşi zise Ilie în gînd. ceva pămînt. nu mai scoaseră nici o vorbă toarse din nou şi întrebă pe una
Ilie coborî de pe cazarmă şi se mă duc la gară. Rămîi sănătos că cu noaptea în cap, pe jos, despre întîmplarea aceasta ca- din femeile ce ieşeau pe poar
îndreptă spre magazie. îşi pre şi să auzim de bine. Cei doi să nu mai cheltuie bani, iar pe Văzu o femeiuşcă frumoasă, Apa începu să fiarbă pe sobă re-i puse la mare încurcătură. tă
dă goarna şi luă vioara pe care prieteni se despărţiră simplu inserate ajunse în satul prie mică de statură, care ieşi să-l şi Avram nu mai sosea. Ana
o lăsase magazionerului zălog de parcă acum s-ar fi cunos intîmpine. Ilie i-o luă înainte trase oala de-o parte, dar în k — Ascultă nană ! Nu ştii un
în schimbul goarnei. Apoi co tenului său. întrebă de el pe şi-o întrebă „d'acă-s acasă stă- teţi focul să nu se stingă. Abia ga u început încă din primă- de stă Avram a lui „sugrumă
borî în curte şi începu încă din o nevastă roşcată ce venea pe pînii“. acum Ana se simţea stingheră, foame“ ?
mers să-i ardă una „de pon şi, din cind în cind arunca pri vară concentrările. Ilie şi
turi“. Feciorii îl înconjurară şi uliţă cu două vedre cu apă şi — Acasă, îi răspunse femeia viri grijulii, cind spre uşă, cind cu Avram s-au întîlnit din nou, — Cine, îi răspunse aceasta
începură să-şi arate meşteşu un ţine după ea. Nevasta ridi veselă. Acum o venit din berc, spre oala de pe foc. Cind sosi au făcut împreună războiul a- înţepată 2
gul, bătîndu-şi amarnic pulpe o adus nişte nuiele de gard. Avram, Ana rămase o clipă în poi s-au întors fiecare din ei
că din sprîncene, dar apoi se Poftim in casă. cremenită, apoi se ridică de pe cu cite un reumatism şi un bu — Avram a lui „sugrumă foa
laviţă şi ieşi afară. Plecă ea şi chet de schije în corp. Multă me“, repetă străinul cu ştiinţă.
dumiri şi-i răspunse: Ilie intră în casă şi-şi găsi se întoarse Avram care îi ţinu vreme n-au mai auzit unul de
prietenul meşterind la nişte o- celălalt. — Nu ţi-e bine, bade? Ori...
_ De Avrămuţ a Iui „sugru pineî. îşi deteră bineţe. eşti cam aşa... şi-i făcu un semn
mă foame“ întrebi ? Dacă n-aşi din care se înţelegea că el
Avram îl pofti să şadă pe la n-ar fi tocmai întreg la minte.
viţa de după masă. începură a Ii trinti poarta în nas şi apoi
fi umblat cu ei la şcoală, nici povesti. Ilie scoase vinarsul şi, „de urît“ lui Ilie. Avram îi spu dispăru în curte.
n-aş fi ştiut că-1 cheamă Ne
cum se cuvine, o îmbie mai în- se pe şleau lui Ilie că o duc T oamna lui ’59, a fost o Ilie Anghel, căci el era, o luă
gruţ. Noi aşa îi zicem în sat, tîi pe Ana, nevasta prietenului greu, dar şi ei avea nădejde să toamnă bogată. Din lanu din nou spre centrul satului.
că-s sărmani rău. Colo în ca
pătul uliţei, acolo stă, într-o său, mai ales că băgă de seamă se schimbe lucrurile la anul ce rile gospodăriei colective „7 No Se întîlni cu un moşneag. Se
că era şi cu pîntecele mare. A vine. In iarnă o să meargă să iembrie“ s-au adunat atîtea ce hotărî să-l întrebe şi pe aces-
