Page 55 - 1960-09

DKUAIUT. SOCIALI S MULUI ?3 !!g

IM1 . '6 i BHaagwanwaaBaaBBKWMgMagMwegiszKsaggz^ ^gBBiBBBgggMg^ jgw

w * > x ! w w ^ i.iia ta ! H y ^ w m iM s a<zzisceza M x x a ^ s n n ^ - ¦-inma s t i1« n a f f i « w

fpC LŞLŞL-baci ßtH PROGRAMULOE

a eL ţtiq a t uit*e.e& re.C L 17 SEPTEMBRIE 1960

Programul [ : 5,10 Emisiunea pen­ în revistele noastre; 16,15 Vorbeşte
tru sate: Carnet ştiinţific ; 6,45 Salut Moscova ! ; 17,45 Ştiinţa în slujba

voios de pionier ; 8,00 Din presa de păcii : Prelucrarea metalelor in urmă­

Strungarul Dionisie Papp — Tovarăşe Papp, ce faci astăzi ; 9,00 Muzică populară romîneas- torii 10 ani; 19,05 Pe teme interna­
de la Atelierele Centrale Gu- acolo ? Ai uitat că sîntem in că; 11,03 Fragmente din opera „Tos- ţionale ; 20,30 Cine ştie, cîştigă; 23,15
rabarza, are faţa blajină şi întrecere ? ca“ de Pticcini ; 11,43 Muzică uşoară; Simfonia nr. 7 de Glazunov.
liniştită, cu trăsături bine — Nici vorbă. Dar, vezi, nu 12,30 „Viaţa nouă a satului“, program
conturate. Ai impresia la pri­ mă pot apuca acum de roii, de cîntece şi jocuri ; 14,20 Suita pen­ Programul II: 14,07 „Sîntem pentru
ma vedere că nici cel mai am primit altceva mai ur­ tru orchestră „Muzica apelor“ de pace"; 15,35 Concertul pentru vioară
grozav eveniment n-ar reuşi gent. Pe urmă... Haehdel ; 15,50 Actualitatea literară şi orchestră de Alfred Mendelsohn ;
să-l tulbure. Realitatea in­ — Dine, numai că ai să 17.30 Statul medicului: Spondiloza;
să, este alta. Pe Dionisie pierzi... 17 SEPTEMBRIE 1960 19.30 Carnet de reporter; 20,20 Noap­
Papp- îl preocupă totul, îl in­ Cei de alături prinseră să DEVA: Stele de mai; Voca­ te bună, copii: „A fost odată un
teresează totul. Este un om zlmbească. Criştiu, in sinea ţie; ALBA IULIA : Voluntarii; dine“ — poveste populară siberiana:
energic, dar nu pripit. Tot lui credea că Papp a renun­ Prima zi de pace; BRAD : En- 20.30 Muzică de dans: 21,05 Emisiu­
ceea ce face este cumpănit ţat la întrecere. „Se teme bă- rico Caruso; HAŢEG: Mai tare nea „Scrisori din ţară“ ; 21,30 Mic
şi g’ndit dinainte. In timp ce trinul, îşi spunea el, dar las’, ca moartea ; HUNEDOARA : concert de muzică populară romîneas-
lucrează nu-i poţi surprinde că tot am să-i arăt eu ce Centrul ds finisaj textil al întreprinderii „Dacia" din Capitală, va Ii Mamelucul; Soarta unui om ; c ă ; 22,28 Program Chopin în inter-,
o mişcare în plus. In secţia pot“. terminat în curînd. Secţia de vopsitorie a şi fost dată în folosinţă. Pe urmele IL IA : Nu aştepta luna m a i; prctarca pianistului Vladimir Horovitz.
unde lucrează sînt mulţi ti­ Trecuseră aproape două materialelor publicate ORAŞTIE : Visul spulberat: in-
IN FOTO : Vedere exterioară a centrului de finisaj. tîlnire cu Franţa ; PETROŞANI: -O -
Vint de răsărit; Pescarii
neri. l-a îndrăgit ca pe co­ ore pînă ce Papp termină cu din arhipelag; SEBEŞ: Bala­ m m k irn m m L w h
piii lui, şi ei, la rindul lor, piesele ce le avea în lucru. da soldatului; SIMERIA : Mi­
l-au îndrăgit. Cină mustră pe Le aşeză ăe-o parte cu cal­ T arul ciclist a l fluP.lt. LucruriUe reasa răpită ; LONEA : Lumi­ PENTRU 24 ORE
cite unul că n-a prins bine mul ’lui obişnuit, apoi luă s»au îndreptai nă In întuneric; TEIUŞ: Fur­
cuţitul în port-cuţit, ori nu una din roţi şi o fixă pe Incepînd de duminică, 67 de Oraşul Stalin—Sibiu), miercuri, tuna ; ZLATNA : Torentul; A- Vremea devine schimbătoare cu ce­
l-a. ascuţit cum trebuie, cel strung. Se uită bine la ea, POLDUL DE SUS: Ceasul s-a rul mai mult noros ziua. Temperatura
în cauză, nu se supără; ro­ pentru a-şi da seama de ca­ ciclişti au luat startul în cea în cadrul celei de a patra eta­ In ziarul „Drumul socialismu­ oprit la miezul nopţii. staţionară va fi cuprinsă ziua între t9
şeşte pină-n vîrful urechilor litatea metalului şi se în­ mai mare întrecere ciclistă de pe, au poposit în oraşul Hune­ lui“ din 1 septembrie a. c„ în şi 24 grade, iar noaptea între 3 şi 9
şi-şi corectează greşeala. Nu dreptă spre dulapul cu scule, mare fond a tării, „Turul ciclist doara. Şi această etapă ca şi articolul intitulat „Nu numai grade- Vînt potrivit cu intensificări
dojeneşte pe rumeni degea­ îşi alese cu grijă cuţitele şi al R.P.R.“. In acest an, la tu­ cele precedente, deşi relativ scur­ cantitate, dar şi calitate“, a fost din sud şi sud-vest.
ba. Le-a spus doar de atîtea le ascuţi fără grabă. rul ciclist participă şi rutieri va­ tă (125 km.), a fost foarte ra­ criticată atitudinea de nepăsare
ori că atunci cină nu se du­ Lui Criştiu i se părea că-i loroşi din R. D. Germană, Bel­ pidă. Media orară înregistrată a de care a dat dovadă conduce­ PENTRU URMĂTOARELE
miresc cu ceva, să întrebe. calcă pe nervi, dar n-avea gia, R. P. Ungară, Suedia şi fost de 44,900 km. Chiar de la rea secţiei Bîrcea (G.A.S. Gă- .? ZILE
„Numai aşa se învaţă mese­ curajul să-l întrebe ce are de R. P. F. Iugoslavia. plecare, un pluton condus de ian), ţaţă de însilozarea furaje­
cicliştii din R. D. Germană au lor, Bazinele în care trebuia în- Vremea favorabilă precipitaţiilor cu
rie — zice el. împărtăşind gină. Caracteristic întrecerilor din evadat. La trecerea prin Sebeş silozat porumbul erau necurăţa­ temperatura variabilă.
actuala ediţie a „Turului ciclist fugarii aveau un avans de 1,30 te, porumbul tocat nu era bine
experienţa celor mai virst- In fine, Papp dădu drumul al R.P.R.“ este media orară ri­ min. In urmărirea fugarilor au presat în silozuri, iar masa ver­
nici şi citind, citind cit mai maşinii, in urm.a cuţitului ră- dicată cu care se rulează — pornit însă cicliştii C. /Vfoicea- de depăşise perioada optimă de
mînca pe roată o suprafaţă peste 40 km. pe oră. nu (Victoria), care bine ajutat însilozare. lei
m ult“. de colegul de echipă Poreceanu
Mulţi dintre tinerii strun­ sclipitoare, argintie. Cuţitul Primele 4 etape disputate au şi alţi ciclişti romîni, a reuşit Conducerea secţiei Bîrcea şi-a
.......... cfuiimndj.reiajUsiceu^ţcitu dat loc la întreceri dîrze. Ci­ să remonteze din avansul fuga­ însuşit critica adusă prin coloa­ PREMII SUPLIMENTARE LA PRONOSPORT PE LUNA SEP­
gari care lu- „_______ cliştii tineri din tara noastră rilor. Astfel, la Simeria, pluto­ nele ziarului nostru şi a luat de
crează cu Papp s-au afirmat în mod deosebit, nul fruntaş mai avea avans un îndată măsuri care au dus la TEMBRIE.
Să învăfsm din unghiurile ne­ dînd dovadă de o bună pregă­ minut. îmbunătăţirea lucrurilor. Astfel,
în secţie, ur- tire. Printre aceştia merită a fi organizîndu-se mai bine munca SIMBĂTĂ 17 SEPTEMBRIE A. C., ULTIMA ZI PENTRU
tZ rS fm deteriorate şi evidenţiaţi C. Burtea, un tînăr Pe străzile oraşului Hunedoa­ la' recoltat, transportat şi tocat,
« p e r i m a I r u r i l o r bine fixat în talentat, W. Ziegler care a reu­ ra, Hohne (R. D. Germană), colectivul de muncitori de aici DEPUNEREA BULETINELOR PRONOSPORT LA CON­
şit să cîştige una din cele mai şprintează lung şi cîştigă eta­ a reuşit să însilozeze întreaga
serale. El ştie port-cuţit, avea pasionante etape : Bucureşti — pa. C. Moiceanu, ruiînd într-un cantitate de furaje — 680 tone CURSUL DIN ACEASTA SĂP TAMINA. /
Oraşul Stalin şi să îmbrace ritm susţinut, a reuşit să prindă — planificată. De asemenea au
despre fiecare in parte cum un avans cit se poate de bun. < chiar tricoul galben. plutonul tugar la intrarea pe fost îmbunătăţite condiţiile' de ~w—>r~"'f 'i—1/—>i—'/—»/—»/—>/¦—'/—¦/—'t—>/—u—‘i—•r
învaţă, sau dacă are vreo ab­ Prima roată a fost terminată stadion, ajungînd deci la sosire însilozare a furajelor a’dăiigîn-
senţă. Ii povăţuieşte mereu în urma lui Criştiu, dar nu După ce caravana cicliştilor a în acelaşi timp. du-se masei verzi sare şi me­ i.
parcurs trei etape cu un total de lasă. Tasarea nutreţului a fost L Şcoală tehnică sanitari din Oradea
cum să înveţe şi cum să-şi cu mult. La a doua însă, l-a 320 km., (circuit închis în Bucu­ După patru etape, în clasa­ făcută intens, eliminîndu-se com­ c
planifice timpul. Este in m ij­ ajuns'. A terminat-o chiar cu reşti ; Bucureşti—Oraşul Staiin; mentul general individual, con­ plect aerul din siloz. In felul a-
locul. lor în toate împrejură­ puţin înaintea lui. Cină văzu, duce C. Moiceanu (Victoria) (, strada Vtşinschi nr. 13
Pe şTantierul drumului urmat de Grunzrn (R.D.G.) şi cesta, la seefia Bîrcea din G.A.S. t
rile. Deşi are 50 de ani, par­ Criştiu se ruşină. Ii era ne­ Deva - Brad Ziegler (R.P.R.-tineret). Pe e-
ticipă la toate acţiunile de caz. Doar el a fost acela ca­ Gălan, se va obţine un nutreţ t şcolarizează absolvenţi ai şco Iilor medii cu diplomă de ma
Colectivul de muncitori, teh­ chipe, locul I îl deţine echipa
muncă voluntară ale tineri­ re l-a provocat la întrecere... nicieni şi ingineri de pe şantie­ însilozat de bună calitate. j- turitate. acestei şcoli obţin diploma de asistenţi medicali 1ţ
lor. Cu o asemenea ocazie, Abia reuşi să biiguie : de tineret a ţării noastre. I Absolvenţii

s-au petrecut şi cele ce le — Papp-baci, n-am ce zice. [cu grad de tehnician categoria I a, iiind repartizaţi imediat în i

relatăm mai jos. lM-ai luat... [ unităţile sanitare. 1

!r-ra într-o duminică. Or- Cei de faţă, au început să rl IN TIMPUL ŞCOLARIZĂRII, ELEVII PRIMESC INDEM- 3
tL ganizaţia U.T.M. mobili­ facă haz.
zase pe toţi tinerii din sec­ — Nu rideţi, le spuse Papp. Î-NIZAŢIE LUNARĂ IN BANI, IN VALOARE DE 300 LEI IN

ţie la muncă voluntară, pen­ Criştiu este un strungar bun, f ANUL I, 400 LEI IN ANUL II SI 500 LEI IN ANUL III.

tru pregătirea unor piese, o ştiţi doar. El a făcut acum In cadrul şcolii funcţionează următoarele secţii:

încă înainte de ora 7 dimi­ greşeli pe care le faceţi şi — ASISTENTE MEDICAL E, '

neaţa, erau strinşi cu toţii voi din lipsă de atenţie, din — ASISTENTE MEDICALE PEDIATRE,
in atelier. Printre ei era, ca neglijarea unor lucruri m ă­
de obicei, şi Dionisie Papp. runte, din prea multă grabă. — ASISTENŢI MEDICALI DE LABORATOR CLINIC,

Ioan Criştiu, unul din cei mai Şi, începu să le explice din — ASISTENTE MEDICALE DE OBSTETRICĂ SI GINE-7

buni strungari din brigada de nou lucruri pe care le-a spus rul de modernizare a drumului fCOLOGIE, 5

tineret, la care Papp ţine în repetate rinduri: cum Deva-Brad, obţine succese iru- LA MINA LUPEN 1L — ASISTENT! DE FARMACIE, f 1
foarte mult, şi-a pus in gină trebuie alese şi ascuţite cuţi- moase în muncă. Echipele de 1 — ASISTENTEDE OCROTIRE, }
¦constructori îşi depăşesc cu re­
sâ-t provoace la întrecere, tele, cum. se aşează piesa şi C — ASISTENŢI MEDICALI DE MEDICINAGENERALĂ,u

_ Papp-baci — spuse el cum se. supraveghează lucrul. gularitate sarcinile de plan. E- Muncă a c tîvă în domeniul lunar cu 99 m.c. iar cei ai lui Mihai C — ASISTENT! MEDICALI DE RADIOLOGIE, 1
chipele conduse de Gheorghe Damian cu aproape 20 m.c.
— avem de strungit fiecare — întrecerea ăe astăzi Stoica, pavator, Gheorghe Şchio­ cercetărilor tehnice l — ASISTENŢI MEDICAL! DE IGIENA, *f )
cite clouă roţi pentru, alimen­ cred că a fost cea mai bună
tatoare. Hai să vedem care lecţie —. încheie el. ^ -—- rAi Su IwSTj Eu Nn Ţi Ii iMm E. DL ,IiCu An LLiI nPE.Ni , Ti Rn Ui i Ti Er . Hn iNv iIiC:Au ¦Di hE- iNv _- ^

le termină mai repede. Lecţia a prins într-adevăr. pii, miner, ca şi formaţiile de lu­ La mina Lupeni, alături de harnicii Rezultate de seamă uTARA.
cru conduse de tov. 6 . Breazu, mineri, muncesc mulţi ingineri şi teh­
Papp primi bucuros. Ii plă­ De atunci, cele două brigăzi Constantin Văideanu şi mulţi nicieni, care pe lingă rezolvarea cu în abatajele fro n tale [ înscrierile pentru concursul de admitere se fac zilnic la se-)
alţii, îşi depăşesc în medie sar­ succes a problemelor imediate de pro­
cea să-l vadă lucrînd cu tra­ de tineret din secţia mecani­ cinile de plan între 10-25 la ducţie se preocupă activ şi de intro­ Progresul tehnic îşi spune cuvintul [cretariatul şcolii, între orele 7— 13. )
sută. ducerea progresului tehnic. In cursul la mina Lupeni nu numai în lucrările
gere ăe inimă. că a Atelierelor centrale Gu- acestui an, ei au obţinut succese de de pregătiri ci şi în abataje, îndeosebi Pentru înscriere, candidaţii vor prezenta următoarele acte:^
In munca lor, constructorii de seamă în extinderea susţinerii cu ar­ la marile frontale de la sectorul III.
La ora 7 fix, întrecerea rabarza îşi depăşesc cu regu­ pe acest şantier obţin succese mături metalice în abataje şi galerii. Abataje mari, susţinute cu armături me­ \ — DIPLOMA DE MATURITATE (ORIGINAL),
importante şi în realizarea de e- La sectorul III, sectorul IV B, sec­ talice şi înzestrate cu puternice trans­ r - CERTIFICAT DE NAŞTERE (COPIE LEGALIZATĂ), 1
începu. Criştiu îşi fixase roa­ laritate sarcinile de plan. Şi, conomii de materiale. Numai pe torul II, armarea metalică în abataje portoare SK.R-11, frontalele sectorului L ~ CERTIFICAT MEDICAL (CU EXAMENUL RADIOLO-l
ta în universal, strînsese cuţi- cină se întîmplă să rămînă luna august, s-au economisit a dus pînă acum la extragerea a peste UI dau posibilitate minerilor de aici LGIC PULMONAR ŞI REACŢIAWASSERMAN),
vreun 1strungar în urmă, este 4.200 kg. ciment. De asemenea, 160.000 tone de cărbune. In acţiunea să extragă tot mai mult cărbune coc­
tul in port-cuţit şi dădu dru­ ajutat întotdeauna la timp. s-au realizat economii la pre­ aceasta s-au evidenţiat inginerii Du­ sificării, să muncească ritmic, reali- f - CERTIFICAT DE STARE MATERIALĂ (DIN CARE SA)
mul maşinii. Urmări un timp mitru Popianăş,, Dumitru Opriş, Cons­ zînd „ziua şi fîşia“. lată de pildă re­ !•REIASĂ VENITUL PĂRINŢILOR ŞI ORIGINEA SOCIALĂ). )
Printre cei mai buni sînt ţul de cost în primele 8 luni în tantin Teodorescu, Gheorghe Giuclea, zultatele obţinute la sectorul III în
cu privirea bucăţile de şpan Ioan Criştiu, llie Vişa, Mihai luna august: pe sector s-au extras t CONCURSUL DE ADMITERE SE VA ŢINE INTRE 24^
ce se rostogoleau una după valoare de 247.500 lei. {¦ŞI 30 SEPTEMBRIE A. C., şi va consta din următoarele pro- -1
alta la picioarele lui, apoi se Vaiăa şi Petru Nicula. Cit tb e : ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMULUI, CHIA4JE SCRIS)
despre Dionisie Papp, el este [ŞI ORAL ŞI FIZICĂ ORAL. LA SECŢIA ASISTENT! DE]
uită spre Papp. Dar ce văzu, acum. fruntaş in întrecerea [FARMACIE, IN LOC DE ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA OMU-1
îl surprinse. Acesta, în locul ŞLUI, SE VA DA EXAMEN DIN BOTANICĂ SCRIS Şî ORAL.l
roţii, pentru alimentator, avea socialistă pe profesii.

pe strung o altă piesă. GH. COMSUTA

j

icocxxxx± axsx»oîxxîb^oo;x5Q ooo x3o ooociX ioiaxK X >D C so ooo^xx!otJO ôoooctX !C six^iiooo tehnicienii Ioan Dioancă, Iosif Szocs peste plan 2.755 tone de cărbune de ^ Concursul va fi precedat de un examen medical care poate îi ^
bună calitate, pe seama depăşirii ran­ r pelliimmiinnaattnorriiun.
ta, dar de data aceasta fu mai — Ba. te. Alt răspuns nu-ţi pot da. şi alţii. Folosind susţinerea metalică damentului planificat cu 290 kg. pe Limita de vîrstă este de 30 ani. 1
prudent. Judecă şi tu. Şi acuma nu mai în abatajele frontale, minerii de la sec­ post în cărbune şi cu peste 265 kg.
— Dar ? sta bosumflat că la noi e ve­ torul III au sporit cu 8 la sută pro­ cărbune pe post pe sector. Brigada iui Jy—I <—/ \—f \—o_1V 1
— Ascultă, moşule, nu-ţi fie selie. ductivitatea muncii lor şi au redus cu Sabin Ghioaucă a depăşit sarcina de
cu supărare, fă bunătate şi spu­ — Iacă aşa. Is colectivist, de 35—40 la sută consumul specific de plan cu 725 tone de cărbune, iar cea '\
ne-mi unde stă Avram Negruţ, 9 ani, de la înfiinţarea gospo­ Avram ieşi în pridvor si stri­ lemn de mină. Importante economii a lui Ioan Ghioancă cu aproape 500
căruia îi ziceau mai demult a dăriei. gă: de lemn s-au obţinut şi prin armarea tone de cărbune, deşi a avut unele
lui „sugrumă foame“ ? metalică a preabatajelor direcţionale greutăţi în exploatare.
— Şi... casa, mobila ? — Nevastă ! Trimite-ne ceva sub coperiş la stratul 3, blocul 5, in
— Uite colo, unde-i lumina de-ale gurii să ne ospătăm. La sectorul III. In primele zile de muncă din sep­
aia mare. Dar să nu te-audă — Acu-s doi ani am term i­ noi a început ospăţul.
cineva că-i zici aşa că-ţi scoli nat-o. Tot ce vezi e din mun­ Cadrele tehnice ale minei au în­ tembrie, frontaliştii acestui sector sînt Contractaţi cu organele D.C.A.
satu-n cap. Mai pleci şi bătut că cinstită. Am trei braţe de — Acu e gata. Iacă vine Fri- tocmit, pe baza studiilor făcute, noi din nou în fruntea întrecerii pe mină. creşterea viermilor de mătase,
din sat. Zău, aşa 1 muncă în familie, iar de mîine vonia să vă aducă. scheme de alimentare cu aer compri­ La abatajul condus de Petru Spînu care vă aduce venituri impor­
o să am patru. îmi mărit fata. mat la locurile de muncă, scheme de
llie era nedumerit. Continuă Bine că ai venit. Rămîi la os­ Frivonia era nevasta care-i amplasare mai judicioasă a ventila­ se munceşte cu un randament mediu tante, ce se obţin în condiţii
să -l. întrebe pe moşneag : păţ, nu te las să pleci nici în făcu semn lui llie că nu-i în toarelor de mină şi altele, care, toate în jurul a 4,500 tone de cărbune pe foarte uşoare. Contribuiţi tot
ruptul capului. toate minţile. După ce puse Ia un loc, au contribuit activ la ob­ post, iar la frontalul condus de Sabin odată Ia asigurarea sectoru­
— Bine, dar ştiu că şedea in­ ţinerea unor economii totale pe mini Ghioancă productivitatea medie obţi­
tr-o casă mică. Cum de s-a Uie oftă, se scarpină în cap tava pe masă, Frivonia nu se de peste 880.000 lei. nută depăşeşte 5 tone pe post. lui industria! cu materia
mutat ? apoi dădu drumul la vorbă. putu stăpîni să nu-i zică ce a- primă necesară producerii
vea pe inimă străinului: Cu mijloace moderne bunurilor de larg consum
— Şi-o făcut omul casă. A- — Măi Avrame, noi ne-am
cum îi om cu rost, îi merge avut ca fraţii. Ştii cit necaz am — V-am adus ceva „să vă avansări sporite La producţie mare din mătase naturală.
bine. Ii om harnic şi cumsecade. împărţit, în cazarmă, în tra n ­ sugrumaţi foamea“.
şee. Am venit să aud din gura Un sfredel de mină armat cu vi-Lia şî cîştiguri/e-s bune Cetăţeni !
Uie mulţumi şi ’ se îndreptă ta oîteva poveţe, să mă lămu­ Uie înţelese aluzia, dar se este fără îndoială superior unuia o-
înspre casa în care intrase fe­ reşti tu că eu nu mă pot lă­ stăpîni. Apoi îşi aduse aminte bişnuit; de aseinenea, folosirea armă­ Inginerul Victor Blendea se supără îngrijiţi şi stimulaţi
meia. Se opri la poartă şi nu-i muri. că în urmă cu 20 de ani, nu rii cu fier face munca mai uşoară şi »tunci cînd minerii sectorului I B
venea să intre în curte. întinse mai productivă. De aceste lucruri mi­ obtiis cîştiguri mai slabe; Acum, după plantarea şi creşterea
grumazul peste gard şi strigă După ce am1scăpat de război, alta, ci chiar ea îi pusese lui nerii care muncesc la lucrările de pre­ ce-şi calculase fondul de salarii pe
am tras de la gură, am umblat Avram porecla asta nepotrivită. gătire în cărbune la mina Lupeni sînt luna august inginerul era vesel. Mi­ puieţiior de dud, care
— Alo! Aici stă Negruţ A- şi zd'renţos, am făcut pe dracu Ii aduse aminte, dar Frivonia convinşi şi le aplică cu perseverenţă, nerii sectorului au dat cărbune mult
in patru şi mi-am mai luat pa­ i-o reteză s c u rt: obţinînd rezultate de seamă. Aşa de peste, plan (744 tone!) şi au obţinut constituie baza fu­
vram ? tru jugăre de pămînt. Acum am exemplu, Nicolae Onişor şi cu brigada
zece. II gunoiez, îl ar, îl sap. Nu — Asta era atunci, dar noi sa a obţinut în două zile 41 m.c. rajeră necesară
Dintre femeile care trebălu- pot zice că nu fac bucate faine. am sugrumat foamea încă de galerie excavată în raza sectorului III,
iau prin curte se desprinse una Da alta-i hiba. Şi la noi în sat acum nouă ani. Să ş tii! Apoi iar brigada lui Gheorhiac Constantin creşterii viermilor MMM
mărunţică şi-i răspunse: este gospodărie colectivă; e a- se întoarse scurt şi plecă. de la acelaşi sector şi-a depăşit planul de mătase.
devărat, mai tînără. Merge abia primelor două zile de muncă din sep­
_ Aici 1 Poftim şi intră. pe al treilea an. Anul acesta, — Cuscra, zise Avram. As­ tembrie cu aproape 1 m. galerie. La cîştiguri de peste 100 lei pe post de
să-ţi spun drept, mulţi cu pu­ pră la vorbă, dar harnică de sectorul II, printre brigăzile de la pre­
llie o recunoscu. Era Ana, ne­ terea mea, ba şi mai săraci, gătiri fruntaşe se numără cea a lui miner, în frontale. Răsfoind cîteva fişe Uniunea raională a cooperativelor de m m
vasta lui Avram. Intră în curte m-or întrecut. Asta ar fi prima n-are soaţă. Şi lor le zicea îna­ Adalbert Balint, care la săparea ga­ de lucru ale brigăzilor acestui sector
şi-i spuse cine-i. Ana îşi strigă la mină. A doua hibă, am un inte vreme „a lui oală goală“. leriei de bază 1/1 est a excavat în se pot vedea următoarele : la brigada H A ŢEG , R E G IU N E A HUNEDOARA
fecior la Cluj, la agronomie. In două zile atît steril cit prevede planul
bărbatul: vara asta nici n-o dat pe aca­ Veni apoi Valeria, fata lui său pentru 3 zile de muncă. Tot aici, condusă de Ioan Bartoş de la un &: l desface prin magazinele sale
Avram şi aduse prăjituri şi vin. la săparea galeriei de bază 2 / 1, bri­
_ Mă, bărbate, hai că ţi-a să. Mi-o scris că nu vine acasă gada lui Mihai Damian a avansat 5 bataj frontal pe stratul 13, depăşirea
pînă nu mă vede colectivist. Ce Avram o opri si i se adresă lui m. în două zile. De remarcat că aceste
venit un prieten. să fac ? Mi se rupe inima du­ U ie: două brigăzi au obţinut rezultate fru­ de plan arată numai 62 de tone de din oraş şi raion
pă pămînt, mai ales după cel moase şi în luna august. Adalbert cărbune, dar pentru faptul că mi­
De după conie, apăru Avram ce l-am cumpărat... — Ascultă prietene Uie. Vezi Balint şi ortacii săi au depăşit planul
şi cum îşi văzu prietenul îl du­ tu fata asta? Să ştii că în via­ nerii au lucrat cu productivitate înaltă, - PRODUSE INDUSTRIALE - ŢESĂTURI DE MĂTASE
se în casă. 11 aşeză la masă şi — Mă, tare eşti la cap, îl ţa ei n-o să păţească o aseme­ cîştigu! pe post de miner este de 120 BUMBAC Şl IN — IMPRIMEURI — STOFE — ÎN C A uX
desfundă sticla cu „vinars“. întrerupse Avrami. Să-ţi spun nea ruşine cum am păţit noi, iei. Frontaliştii lui Andrei Oiuciu, vor MINTE — CONFELCUŢIIII SJ)I GOAAL1,AVNINTI ECRl<IED —— AKRTIÎILCUOLLE hE- i
Ciocniră, apei se apucară de numai un lu cru : Tu ştii cum să n-aibă în casă nici de-o mă­ primi pentru munca rodnică depusă în LECTRICE — RADIO — MAŞINI DE CUSUT - I Î kHCUT !
vorbă. Lui llie îi venea peste îmi ziceau mie în sat ? măligă. Atîta iţi spun şi acum august cite 115 lei pe post de miner. TE ŞI MOTOCICLETE ETG. In magazinele de produse aii-
mină, să-l întrebe, aşa, deoda­ hai să ne ospătăm. Randamentul pe sector obţinut în au meritare se găsesc tot felul de produse alimentare, dulciuri şi
— Ştiu, taci să nu te audă gust (care depăşeşte cu 290 kg. căr­ produse zaharoase.
tă, cum s-a îmbogăţit. O' luă cineva. Avram turnă vinul în pahare bune pe post pe cel planificat), ca şi
mai pe ocolite şi-l întrebă de şi ciocniră : unele economii la lemn, energie, ex­ MAŞINI SI UNEI TE AGRICOLE, PIESE DE SCHIMB - CU
pămînt, cit are, dacă şi-a mai — Cind ai venit la mine, nu plozivi, au permis colectivului ca pen­ PREŢURI REDUSE
cumpărat ceva, dacă a primit aveam ce să-ţi pun pe masă, — Pentru tot ce-i bun în via­ tru personalul tehnic şi de regie să
de la „reformă“. azi dacă vrei poţi să stai o se acorde însemnate premii. ViZITATi RESTAURANTELE SI BUFETELE DiN RAIONUL
săptămână, o lună. Am 4” toa­ ţa ţăranului. Şi mai bun decît HAŢEG !
— 30 de a r i„ îi răspunse răs­ G. DUMITRESCU
picat Avram, şi, încolo cit pot colectiva nu-i nimic, zise A-

lucra. vram, dînd peste cap paharul

_ îhî. făcu Uie. Atunci în­ cu vin.
seamnă că te-ai apucat de co­
PETRE TÎRĂU
merţ.