Page 57 - 1960-09

Hunedoara-Deva

PROLETARI VIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I Mesajul transmis de tovarăşul Sheorghe Sheorghiu-Dej

S ltf i ii l in ii Mulţumim din inimă, tuturor celor ce au Încredinţată de Marea Adunare Naţională şi de
transmis urări de succes delegaţiei noastre. Aici întregul nostru popor. împreună cu delegaţia
SËOi Sîmbătă 17 septembrie 1980 4 pagini 20 bani in largul oceanului, la mii de kilometri depăr­ Uniunii Sovietice, cu delegaţiile celorlalte ţări
tare de patrie, ne bucurăm de ştirile pe care socialiste şi ale tuturor statelor iubitoare da
I Anul XII Nr. 1782 •'rrr a m.g le primim în fiecare zi cu privire la succesele pace vom face tot ce ne stă in putinţă ca se­
oamenilor muncii din ţară. După cum ştiţi, pe siunea O.N.U. să contribuie în mod efectiv la
vasul „Baltika“ ne aflăm împreună cu tovarăşul rezolvarea marilor probleme internaţionale şi
Hruşoiov şi cu alţi prieteni apropiaţi — dele­ în primul rînd a celei, mai arzătoare dintre eie
gaţi ai ţărilor socialiste ; călătoria este foarte — problema dezarmării generale şi totale. Sîn­
plăcută, sîntem cu toţii sănătoşi şi bine dispuşi. tem convinşi că lucrările Adunării Generale a
Asigurăm pe oamenii muncii că la cea de-a O.N.U. vor fi urmărite cu atenţie şi interes de
XV-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U., toţi oamenii muncii din ţara noastră, cărora le
care se anunţă a fi una din cele mal importante dorim noi realizări importante în activitate lor
pusă in slujba înfloririi patriei noastre dragi.
din întreaga istorie a acestei Organizaţii, ne
GHEORGHE GHEGRGHIU-DEJ
vom îndeplini cu cinste misiunea ce ne-a fost

I n m inele Văii Jiului: IN PRIMA ZI DE SCOALĂ

Să p rom ovam

©ii eiiraf tehnica, n o u ă

Una din sarcinile de bază pe care abatajele cameră, s-au depus eforturi,

le pune cel de-al IlI-lea Congres al fiind concepute şi executate numeroa­

P-AtR. in faţa oamenilor muncii, în se maşini. Se spune în articol despre

vederea desăvîrşirii construcţiei socia­ maşina de încărcat cu lanţ şi sape cu

lismului în patria noastră, este intro­ care s-au făcut cele mai multe încer­

ducerea pe scară largă şi în ritm ra­ cări, că a dat la experimentare rezul­

pid în producţie a tehnicii celei mai tate promiţătoare.

înaintate. Această sarcină este puter­ Nu ne vom opri în articolul de faţă

nic subliniată şi de hotărîrea C.C. al la toate problemele enunţate în artico­

P.M.R. şi a Consiliului de Miniştri lul tov. ing. Traian Bîrsan, probleme

cu privire la ridicarea nivelului teh­ care reflectă o anumită stare de lu­

nic al producţiei. cruri şi măsuri de perspectivă menite

Căile principale ale progresului teh­ să soluţioneze încărcarea mecanică în
abatajele frontale şi
nic sînt mecaniza­
rea, modernizarea ¦BBB«S»Mra»SMa*3B3E6SSB«!lSZ»HTOi cameră. Articolul

şi automatizarea Progresul tehnic de faţă îşi propune
complexă a procese­ să analizeze unele
lor de producţie. Ho- ia ordinea zilei laturi ale experi­

tărirea partidului şi mentării maşinii de

guvernului cu privire la ridicarea ni­ încărcat cu lanţ, şi sape, maşină con­

velului tehnic a! producţiei stabileşte cepută şi executată în Valea Jiului, ea-

printre alte sarcini că „ESTE NECE­ fiind destinată abatajeîor cameră.

SAR SA SE CONTINUE ÎNDEOSEBI Cuvînful specialiştilor
MECANIZAREA TREPTATĂ A LU­

CRĂRILOR GRELE ŞI CU VOLUM încă de la începutul experimentării
MARE DE MUNCĂ DIN INDUSTRIA maşinii de încărcat cu lanţ şi sape,
EXTRACTIVA, A CĂRBUNELUI ŞI principiu! ei de lucru a fost elogiat
MINEREURILOR...“. de către minerii, tehnicienii şi ingine­
rii care s-au servit de ea, sau au
In industria extractivă a cărbune­ urmărit-o. In filele dosarelor volumi­
lui, mecanizarea lucrărilor din subte­

ran şi de Ia suprafaţă s-a făcut pe noase privitoare la maşina amintită, ¦g Cite emoţii şi bucurii nu stăpînesc pe podobite clasele, cu buchete minunte de
seama înzestrării minelor cu utilaje dosare care se găsesc la serviciul teh­ fiecare elev în prim.a zi de şcoală! Far­ flori, strinse cu grijă, au fost întîmpinaţi
de mare productivitate. Creşterea din nic al G.C.V.J., se găsesc numeroase mecul acestei zile — cină zeci de mii de învăţătorii şi profesorii. Voioşia şi tinere­
an în an a nivelului de mecanizare referate, rapoarte, studii şl concluzii şcolari pun pentru prima oară ghiozdanul ţea, veselia şi jocul au pătruns din nou
din minele Văii Jiului, este oglindită care poartă semnătura unor specialişti. în spate, cinci cei mai. in v irstă se revăd în curtea şcolilor, iar glasul clopoţelului,
prin faptul că faţă de. anul 1955, pro­ Vreme de 4 ani s-au adăugat Ia aceste a sunat bucuros şi vesel că a început şi
ductivitatea muncii a crescut în primul dosare, noi şi noi materiale privind din nou cu colegii, cînd castanii cu frunza pentru el un nou an de muncă.
semestru al anului 1960 cu 49 la sută experimentarea maşinii. Majoritatea ruginită dau toamnei izul ei plăcut şi aro­
pe exploatări, iar preţul de cost a covîrşitoare a specialiştilor au păreri mat — nu-l poţi uita niciodată. Iată citeva aspecte din prima zi de

scăzut în aceeaşi perioadă cu circa hune despre maşină, păreri împărtă­ E atita frumuseţe şi lumină în această şcoală în oraşul Deva :

14 la sută. Pentru viitor, sarcinile sînt şite recent după cît se vede şi de că­ zi, atîta bucurie, că nici un şcolar nu 1. Un moment deosebit în viaţa elevilor
majorate. Pînă în anul 1985, produc­ tre tov. ing. Bîrsan Ou cît sînt mai
tivitatea pe exploatări va trebui să numeroase părerile pozitive, cu atît poate rămîne în afara lor. de clasa a V-a de la Şcoala medie „De~
crească cu 20 la sută faţă de nivelul este mai surprinzătoare hotărîrea con­
realizărilor anului 1960, iar preţul de ducerii tehnice a G.C.V..I. de a aban­ E minunat să fi azi şcolar, să porţi cebal“. Ca peste tot, la clasele I-VII, în
cost va trebui redus cu 21—23 la dona pentru viitor experimentarea şi
sută. Reise de aici însemnătatea mare folosirea maşinii de încărcat cu lanţ cravată roşie de pionier, să te bucuri din prima zi de şcoală s-au împărţit manua­
şi sape.
ce trebuie acordată în viitor extinde­ plin de condiţiile fără precedent pe care lele şcolare — dar oferit copiilor de parti­
Să vedem părerile celor ce au făcut partidul şi guvernul le-au creat tineretu­ dul şi guvernul nostru.
rii mecanizării în procesul de produc­ „cunoştinţă“ cu maşina. Intr-un referat lui din şcoli, să dăruieşti patriei tot efor­
ţie, factor de bază pentru creşterea 2. Ei ăe-abia azi au făcut cunoştinţă cu
întocmit în luna iulie 1958 la E.M. tul tău pentru cucerirea cetăţii ştiinţei. tovarăşa învăţătoare, Eufrosina Ungurea-
productivităţii muncii şi reducerea pre­ Vulcan privind folosirea maşinii în a- Angajamentele pionierilor şi şcolarilor
ţului de cost al cărbunelui. bataje cameră, inginerul şef de atunci
al minei, tov. Victor Gîrjoabă, după ce luate în faţa învăţătorilor şi profesori­ nu de la Şcoala pedagogică. La şcoală
? face o seamă de studii ale eficacităţii lor, în faţa părinţilo,r, cu prilejul des- n-au mai fost, dar au fost în schimb la
economice, ajunge la concluzia că „ma­ chiderii festive a anului şcolar, au reflec-grădiniţă, aşa că ştiu cum trebuie să se .-artos
In numărul 1767 din 31 august a.c. tat dorinţa-lor fierbinte de a răspunde jl jl
al ziarului „Drumul socalismului“, a Cit mai mult porumb
apărut articolul „încărcarea mecanică grijii partidului şi guvernului nostru prin P- __ _ ¦A însilozat l ¦ ¦-
a învăţa cit mai bine, prin a se comporta Oare ce le spune tovarăşa învăţătoare? /
\
cit mai disciplinat. • -• ¦'I n ' aride- caz ceva interesant pentru ei. Sînt s

In această zi; cu flori multe au fost im- ' în clasa l-a a Scolii de 7 ani „Dr. Petru Groza“ V

¦

în abataj — metodă de mare produc­ şinile au posibilitatea să fie utilizate e iev -w u m inîntreprinderile de industrie locala |5 n multe gospodării agri- Intrucît. porumbul siloz ţie
tivitate“ — semnat de tov. ing. Traian pe o scară din ce în ce mai mare în pe cele .8 h a .. a!e gospodăriei a
Bîrsan, mecanic şef al G.G.V.J. Printre abataje cameră. Pentru a mări viaţa de muncă .vbluntară B ilanţ ro d n ic ai cole de- s ta t. din regiu­ fost semănat la timp şi bine
altele, autorul articolului precizează că maşinilor este necesar ca ele să fie îm­ ne, insilczarea porumbului pen­ întreţinut,' s-a realizat o pro­
mecanizarea operaţiilor principale în bunătăţite din punct de vedere - con­ Ghid a început vacanţa de vară, In cursul zilei de miercuri, .ia în­ productivitatea muncii a crescut cu 32 tru furaj a început la timp şi ducţie -medie de^ circa 35.000
procesul de producţie, nu s-a reali­ structiv. De asemenea, lucrul în abataj elevii de la şcoala- medie'„Avram lan- treprinderea de ipdustrie .locală „Ho­ se desfăşoară cu intensitate. kg. la ha., eu 2.000 kg.' mai
zat în mod uniform la tăiere, încăr­ trebuie mai bine organizat“. Tov. ing. cu“ din oraşul Brad au lansat o che­ rea“ -din Alba lulia s-a făcut bilan­ la sută. *' ' *:•*- \ Din. cele 18.150 tone-de diferite mult decit s-a prevăzut în plan.
care şi transport, că în ceea ce pri­ Ioan Săbău, tot de la E.M. Vulcan, mare la întrecere către toţi elevii din ţul activităţii economice •pe luna 'au­ nutreţuri prevăzute a se însi-
veşte rezolvarea problemei încărcării raion. Obiectivul principal al chemă­ gust. Gu -această .ocazie s-ă cpnstatat loza, s-au realizat pînă în pre­ Recent, la gospodăria colec­
cărbunelui în abataje şi în special în (continuare in pag. 3-a) rii a fost ca în timpul, vacanţei fie­ că planul producţiei -globale a . fost zent 12.278 tone. Fruntaşe în tivă „Gh. Boja“ din Rapolţel
care elev să realizeze cite 100 de ore realizat în proporţie de 110‘ la sută iar aceste acţiuni sînt gospodării­ însilozarea porumbului a fost
im-, de ijiuncă voluntară la-, diferite acţiuni Tot în luna august acest .colectiv le de stat din Mintia şi Apoldul terminată. Producţia fiind bună
obşteşti. de Sus. planul de însilozări a fost. de­
a realizat şi o economie la .preţul de păşit cu circa 30 tone.
Gu ocazia începerii, noului an şcolar Pină ieri,. 16 septembrie,- la
întrarea în funcţiune a noii turnătorii s-a făcut şi o analiză a modului cum cost în valoare de 362.000 lei deci cu G.A.S. clin Mintia planul a fost Cit se mai aşteaptă?
de lingotiere de ia Călan au muncit elevii în vacanţa de vară. realizat în întregime, dar însilo-
Gu această ocazie s-a constatat că 147.000 lei peste prevederile planului. zările continuă. Şi la GiA.S, din pa n gospodăria' colectivă
elevii de Ia şcoala medie „Avram Apoldul de Sus s-au însilozat
La uzina „Victoria“ din Că­ trată cu utilaje moderne de lanc.u" aflaţi în vacânţă în satul Ţe- Economii de cherestea pînă la aceeaşi dată, 2.430 to­ l i „Mureşul“ din Uroi, po­
lan a intrat în funcţiune zilele mare productivitate fabricate în bea au cîştigat întrecerea reuşind ca ne' de diferite furaje faţă de rumbul siloz de pe cele 7 ha.
cea mai mare parte în ţara Fiecare să realizeze cîte 100 de ore In cadrul atelierului de tîmplăne mai bună trasare a materialului, mim-' 2.532 tone cît prevede planul. cultivate a ajuns în faza de
trecute noua turnătorie de lin­ noastră. Aici întregul proces muncă voluntară. In acest timp. ei au Livezeni, al întreprinderii de industrie citorii secţiei mecanice au, economisit coacere lapte-ceară. Cu toate
gotiere d'e mare capacitate, ca­ sprijinit gospodăria agricolă colectivă locală „6 August“ din Petroşani se în luna august 341 m.p. placaj şi 24 Cu pianul depăşit acestea, recoltarea şi însiloza­
re va asigura eu aceste mate­ de producţie este mecanizat, din localitate la culegerea a t.0 0 0 kg. dă atenţie deosebită folosirii cît mai m.c. cherestea de brad. Tot aici, din rea lui încă n-a început. Mai
riale oţelăriile de la cele două prune, la transportul a 5,000 bucăţi raţionale a maţerinlului lemnos. Mun­ materialul economisit s-au confecţionat olectiviştii din satul Ra- mult, nici gropile siloz necesa­
mari combinate de la Hunedoa­ fapt care asigură condiţii opti­ cărămidă pentru construcţia unei ma­ citorii atelierului ,uc o croire raţională, în plus peste sarcinile de plan doua re n-au fost amenajate pînă în
gazii, au amenajat un teren de volei evitîbd ¦pierderile provenite din căză­ garnituri de mobilă de bucătărie. > polţel şi-au propus să prezent.
ra şi Reşiţa. me de lucru pentru muncitori însilozeze în acest an 250 tone
Noua turnătorie este înzes­ turi. Prin combinarea modelelor şi o de porumb-siloz. In acest scop, Sfatul popular din Simeria
şi o productivitate sporită. ei au pregătit din timp trei (preşedinte tov. Simion Flo­
gropi siloz cu o capacitate de rean) n-a acordat suficient spri­
7BBS: 100 tone fiecare. jin consiliului de conducere al
gospodăriei pentru procurarea
S e toarnă. film ul „S e t e a “ unei tocătoare şi pentru mobi­

In zilele de miercuri, joi şi terilor să reconstituie şi să etc. în mod deosebit s-au evidenţiat Se împart avansuri colectiviştilor lizarea colectiviştilor la munca
vineri, studioul cinematografic înregistreze pe peliculă multe elevii Lucia Oprişa, Smaranda Jurca,
„Bucureşti“ a turnat la Teiuş o momente interesante. şi alţii. în gospodărie.
Organele competente ale sfa­

tului popular raional Hunedoa­

parte din filmul „Setea“, du­ 79«- La G. A. C. Mihalţ Nichifor Florea 870 kg. grîu şi 145 Gantităţi însemnate de griu şi mari ra trebuie să ia măsuri urgente
pă romanul cu acelaşi nume de kg. ovăz. pentru ca recoltarea şi însiloza­
Titus Popovici. Secvenţele din Pentru sporirea producţiei de fontă este necesară o atentă urmărire sume de baniau primit colectiviştii rea porumbului să fie terminată
film se referă la unirea munci­ a procesului tehnologic. la, timp nu numai la G.A.C. „Mu­
torilor şi ţăranilor pentru ocu­ j’Tivrjlectiviştii din satul Mihalţ, Va- La G . A . C . A p o id u S de S u s ioan Bărboni, Aron Negescu. Eva reşul“ din Uroi, ci in întreg
parea conaeurilor boiereşti. în ­ IN CLIŞEU: tovarăşii loan Ro moşan. inginer şef de schimb şi Ar­ Ts«/ ionul Alta, au obţinut anul Roman şi Gruciţă Ivonici care, sin­ raionul. Este necesar să se ex­
treaga acţiune descrisă se re­ cadie Schwartz, maistru, de la furnalul'nr. 5 al G. S. Hunedoara, urmărind acesta — primul an de muncă în C u citeva zile în urmă, s-au guri, au prestat pînă la I august, plice colectiviştilor că orice în­
feră la o zi de tîrg. Faptul că aparatele de control ale furnalului. comun — rezultate însemnate. Pro­ împărţit avansurile şi la gos­ 106-180 zile-tnuncă. târziere la însilozări înseamnă
în aceste zile la Teiuş a fost ducţia de griu la hectar a fost de podăria agricolă colectivă din satul pierderi de lapte şi carne.
un mare tîrg, a permis opera- peste 2.300 kg., iar la ovăz tot atît Apoldul de Sus, raionul Sebeş. Co­ La G .A.C. Clinic
de bună. Aceasta a făcut posibil ca lectiviştii au primit pentru fiecare Constricţii noi în G.A.C.
aasa-------- o ©O ------ -— iuesL membrilor gospodăriei să li se îm­ zi-muncă, numai ca avans, cîte 1,200 C olectiviştii din Cîlnic aplicînd
kg. griu. 0,500 kg. orz. 0,300 kg. o- Ia lucrarea pămîntului între­ Gospodăriile agricole colective din
Noî aparate gul complex de măsuri agrotehnice, regiunea Hunedoara au terminat anul
acesta 325 noi construcţii gospo­
cinematografice partă drept avans Ia fiecare zi-mun- văz, cite 3 lei, precum şi alte produ­ au obţinut în medie ia ha. 1.600 kg- dăreşti, îndeosebi adăposturi pentru a-
că cite 3 kg. grîu, 0,500 kg. ovăz ş.a. se c a : brinză, lucernă, fin etc. grîu, tot cam atita ovăz şi peste nimale. Experienţa colectiviştilor din
In ultimii ani, atît colectiviş­ in plus, din sumele realizate prin 1.700 kg. orz. Dacă se ţine seama de raionul Haţeg, care au executat con­
tii din Ţelna cît şi întovărăşiţi! contractarea cu statul a 17.000 kg. Pentru munca depusă in gospo­ faptul că mare parte din suprafaţa strucţii durabile şi ieftine prin utiliza­
din Hăpria, raionul Alba, şi-au dărie, colectivistul Sohnnleitner An- rea unor materiale din resurse locale,
înălţat prin forţe proprii cite c|rei a primit ca avans 825 kg. grîu, cultiva1ă cu aceste plante a fost ca- a fbst generalizata şi în celelalte ra­
un impunător cămin cultural. ioane agricole din regiune. Colectiviş­
Acum, în aceste cămine se des­ griu, colectiviştii au primit şi cîte 347 kg. orz, 206 kg. ovăz, peste 2.000 *lamiit~a’t1ă“, producţia este cît se poa­ tii din satul Brîznic, raionul llia, de
făşoară o intensă muncă cul­ 7 lei, pentru fiecare zi-muncă, ur- exemplu, au ridicat cu cărămidă con­
turală. inînd ca în cel mult o săptămînă, să lei şi alte produse, Glatz Andrei 500 te de bună. Ga urmare a rezultate­ fecţionată în gospodărie un grajd pen­
primească noi sume de bani. kg. grîu, 200 kg. orz, peste 130 kg- lor obţinute, colectiviştilor din Cîl­ tru 100 vite mari care a costat ?0 .000
Zilele trecute, căminele cul­ ovăz şi 1.200 lei. însemnate canti­ nic li s-au repartizat la fiecare zi- de lei- De asemenea, colectiviştii din
turale respective au fost dotate Cele mai mari cantităţi de produ­ tăţi de produse agricole şi mari su­ muncă, pînă acum, cîte 1,800 kg. satul Oălanul Mic, raionul Hunedoa­
cu aparate cinematografice noi. se agricole şi bani le-au primit co­ me de bani au primit şi colectivistul grîu, 2 kg. fîn-trifoi, 0 ,2 0 0 kg. orz, ra au construit un grajd din cărămi­
La primele filme rulate au par­ cite 3,50 Iei ş.a. dă pentru 50 vite mari, cheltuind nu­
ticipat aproape toţi cetăţenii 111c Munteanu şi mulţi alţii. mai 40 la sută din suma prevăzută
din satele amintite. iniţial.
lectiviştii Breazu MihajJ, loan Con­ La G .A .C . Bafiz Pentru zilele-muncă prestate, colec­
tor, Simion Barabaş şi Nichifor Flo­ tivistul Uskat Simion a primit ca Gospodăriile agricole colective din
rea. Bunăoară, colectivistul Mihail O bţinînd producţii sporite Ia hec­ avans 700 kg. grîu, 778 kg. fîn-trifoi regiune ridică în prezent încă 114
Breaz a primit ca avans pentru cele tar, membrii gospodăriei agri­ şi 1.361 lei, iar Ilie Ursu 509 kg. diferite construcţii gospodăreşti.
470 zile-muncă, peste 1.400 kg. grîu, cole colective „1 Mai“ din Batiz au grîu, 566 kg. fîn-trifoi şi aproape
peste 230 kg. ovăz şi 3.290 lei, Ioan primit ca avans însemnate cantităţi
Contor şi Barabaş Simion cîte 1.080 de produse agricole. La fiecare zi- t.000 lei. însemnate cantităţi de pro­
muncă, s-a repartizat fiecăruia cîte
duse agricole şi sume de bani au

primit şi colectiviştii Ioan Olteanu,

kg. grîu şi aproape 200 kg. ovăz, iar 2,5 kg. griu şi cîte 2 Iei. Kranputz Ioan şi alţii.

-'¦'W' ...

(