Page 58 - 1960-09
P. 58
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1782
ggtagastwggffina^^
Sîntem gata să începem
000
De la Lunca Cernii la Bretea muri dispune de un cilindru însămînţatul
Straiului, sau de la Baru Mare compresor. Dar acest cilindru
Ia Silvaş, peste tot, raionul Ha compresor a ruginit stînd de Gospodăria noastră colectivă a ob de muncă ale gospodăriei să fie libere
ţeg este străbătut de o largă geaba lîngă podul de Ia Sîntâ- ţinut chiar şi în condiţiile de climă în perioada recoltării porumbului, pen ^P la n if.iea f€ .cL
reţea de drumuri. Buna întreţi măria-Orlea. In problema între nu tocmai prielnice din acest an, re tru a putea executa această lucrare
nere a acestora a constituit în ţinerii drumurilor este destul de colte bune, înlrecînd cu 500 kg. la în cel mai scurt timp, astfel incit ara o-lam ina
ultimul timp o preocupare de condamnabilă şi atitudinea unor grîu şi cu peste 600 kg. la orz recol tul şi însămînţatul griului în porum
seamă pentru secţia drumuri a sfaturi populare comunale care bişte să nu depăşească data de 20
statului popular raional. Astfel, stau încă slab cu realizarea pla tele medii obţinute de ţăranii munci octombrie.
tori cu gospodării individuale.
datorită măsurilor concrete luate nului de contribuţie în muncă. Experienţa anului agricol 1959-1960, O grijă deosebită s-a acordat în Analizând sarcinile ce revin pentru fiecare lecţie în parte, aprobării lor de către directorii
din timp, s-a reuşit ca de la în Astfel, în comuna Rîu Bărbat, ne-a dovedit că sporirea continuă a acest an şi curăţirii şi tratării semin şcolilor în lumina documente este necesar ca în planurile ca şcolilor. Mai există încă unii
ceputul anului şi pina în pre planul anual la contribuţia în producţiei agricole la hectar depinde ţelor. întreaga cantitate de sămînţă lor Congresului al III-Iea al lendaristice să se prevadă în directori care aprobă planurile
zent să se tacă întreţinerea ai 30 muncă a fost realizat numai în de aplicarea întocmai şi la timpul po din producţia proprie pe care o vom P.M.R., recentele consfătuiri rubrici speciale şi materialul di calendaristice ale cadrelor di
de km. de drum în loc de 28 proporţie de 6 la sută. Acest lu trivit a regulilor agrotehnice la toate folosi (circa 17 tone),- a fost tratată raionale ale cadrelor didactice dactic, lucrările de laborator, dactice fără un studiu temeinic
km. cît era planificat. De men cru se răsîrînge şi asupra proas lucrările, începînd cu pregătirea tere şi i s-a încercat puterea de germinaţie ău subliniat că atît viaţa şco experienţele ce urmează a fi al lor şi fără o confruntare cu
ţionat că o atenţie deosebită s-a tei întreţineri a drumurilor din nului pentru însămînţări şi pînă la chiar în cadrul gospodăriei. Dar nu lii cît şi funcţiile ei instructiv- făcute pentru a uşura elevilor programele şcolare în vigoare.
acordat întreţinerii drumurilor raza comunei. Secţia drumuri a recoltare. ne-am mulţumii cu atit. Am trimis educative sînt extrem de com înţelegerea lecţiei noi. Este im Aşa se explică de ce la unele
cu circulaţie intensă cum s în t: fost nevoită astfel să investeas probe de sămînţă şi la laboratorul de plexe. Datorită acestei comple portant ca la sfîrşitul fiecărui şcoli se menţin greşeli în plani
Haţeg-Hunedoara ; Toteşti-Dem- că suma de 83.000 lei pentru în Şi însămînţările din toamna aceasta in Alba Iulia. xităţi, activitatea şcolilor tre capitol mai greu din progra ficare pînă către sfîrşitul a-
treţinerea drumului Pui-Baleia, le vom face potrivit cerinţelor agroteh buie organizată temeinic de la nuîui şcolar.
s u ş ; Haţeg-Lunca Cernii etc. lucrare care de fapt cădea în nicii. Brigada S.M.T.-ului Dobra, cu In scopul obţinerii unei producţii cît începutul anului şcolar. mă să se prevadă în planifi
sarcina sfatului popular din co care am încheiat contract, a executat mai mari de grîu, consiliul gospodă care efectuarea unor lucrări de Exercitîndu-şi funcţia de co
Pentru a le face cît mai prac muna Rîu Bărbat. Membrii co arăturile adînci imediat după ce a fost riei şi organizaţia de partid au ho- In ultimii ani, multe şcoli au control curent care să dea posi ordonatori ai procesului instruc-
ticabile, în fiecare lună s-au ex mitetului executiv, cît şi deputa strînsă recolta de păioase. La data tărît ca anul acesta să cultivăm pe acumulat o experienţă ’bogată bilitatea cadrelor didactice să tiv-educativ directorii şcolilor
tras, transportat şi aşezat pe a- ţii din această comună, nu mo de 2 0 iulie, această lucrare a fost com o parte din suprafaţa planificată grîul stabilească ce anume a rămas trebuie să acorde o mare im
céste drumuri circa 000 m.c. de bilizează oamenii Ia munca de plect terminată. îndrumaţi de agrono din soiul Ponca, grîu care la centrul în organizarea temeinică a pro neînţeles elevilor şi apoi unde portanţă muncii de întocmire
pietriş; principalele surse de mul de sector al S.M.T.-ului şi de de experimentare din Gurasada, a dat e cazul să dea explicaţii supli a planului general şi a planuri
procurare a pietrişului fiind al întreţinere a drumurilor de care către inginerii agronomi ai secţiei a-, peste 4.000 kg. Ia ha. Sămînţă nece cesului de învăţămînt. Alături mentare. lor trimestriale de activitate
biile pîrîurilor Galbena şi Rîul ei înşişi se folosesc. La fel, pe gricoie raionale, am trecut apoi la sară pentru suprafaţa ce o vom cultiva din şcoală. Subapreciind spriji
Mare. Zi de zi, cei 18 cantonieri drumul Demsuşuîui, secţia dru alegerea terenurilor destinate a fi în- cu acest soi de grîu o vom procura de acestea, în unele şcoli s-a învăţătorii care lucrează cu nul ce-1 pot primi de la colec
şl 6 picheri, salariaţi ai secţiei muri a amenajat de cîteva luni sămînţate cu orz şi grîu de toamnă, zilele acestea de la baza de recepţie două sau mai multe clase si tivul de cadre didactice, unii
drumuri, veghează cu atenţie la două ziduri de sprijin care tre pentru ca brigada de mecanizatori să din oraşul Deva. subapreciat importanţa planifi multan de mai mulţi ani, au conducători de şcoli nu le atrag
buna întreţinere a drumurilor din buiau umplute cu piatră prin pontă începe aratul la timpul potrivit. constatat din proprie experien şi pe acestea în munca de ela
raion. Bine înţeles, la această contribuţia în muncă a cetăţe In ceea ce priveşte utilajul, vom fo cării muncii şi aceasta a in borare a planului şcolii şi u-
acţiune, un aport însemnat îl a- nilor din comuna Demsuş. Dar, In acest an, gospodăria noastră va losi cele două semănători ale noastre, ţă că pentru a coordona proce neori nici nu îl supun unei dis
duc şi cetăţenii prin contribu din lipsa de preocupare a sfatu însămînţa o parte din grîu (30 de care au fost reparate şi revizuite şi fluenţat negativ asupra activi sul de învăţămînt la toate cla cuţii largi în consiliile pedago
ţia în muncă. Merită a fi evi lui popular comunal, aceste zi hectare) tot după grîu. Pentru aceasta două sau dacă va fi nevoie chiar 3 tăţii lor generale. sele, este necesar ca planificarea gice.
denţiaţi de pildă, cetăţenii din duri stau şi acum neumplute am ales o parcelă pe care a fost cul semănători de ia S.M.T. Dobra.
comunele Baru Mare. Lîvadia, fiind supuse eroziunilor. tivat grîu doar într-un singur an şi La întocmirea planificării ca calendaristică să nu fie întoc E bine să nu se uite că de
Rerthelot şi Sîntămăria-Orlea, unde nu s-a manifestat nici un atac Fiind pregătiţi încă de pe acum, lendaristice pe an şi trimestru, mită separat ci concomitent modul în care se vor planifica
care, pînă Ia această dată, şi-au Trebuie amintit de asemenea de dăunători. Alte 20 ha. cu grîu vor noi vom putea începe însămînţările de pentru toate obiectele şi clasele toate acţiunile mai importante
realizat sarcina anuală la con că în multe părţi, contribuţia în fi însămînţate după borceag, 10 ha. toamnă în cct mult 3—4 zile, aşa cum cadrele didactice cu experienţă cu care lucrează. Numai astfel din şcoală, depinde în mare
tribuţia în muncă, atît cu braţele muncă în ceea ce priveşte între după cartofi, iar 40 ha. urmînd să le de fapt ne-am propus, şemănînd mai se poate realiza o îmbinare jus măsură reuşita lor. De aceea în
cit şi cu atelajele, în proporţie ţinerea drumurilor se face de însămînţăm după porumb. Parcelele întîi 5 ha. cu orz, apoi cele 45 ha. pornesc prin a studia temeinic tă între activitatea claselor cu această perioadă de început de
de 85—90 la sută. mîntuială. Cu cîtva timp în ur fiind identificate din timp, brigada cu grîu după păioase şi borceag. După care lucrează direct şi a celor an şcolar, este necesar ca atît
mă, de pildă, drumul Băieşti-Co- S.M.T. a putut începe la 1 septem ce vom recolta porumbuţ şi cartofii, programele şcolare ţinînd cont care primesc muncă indepen organele de îndrumare şi con
In raionul Haţeg nu s-a făcut reieşti a fost spălat de o ploaie vom semăna şi restul griului pe 50 de toate modificările ce s-au dentă. învăţătorii care obţin re
însă totul în ceea ce priveşte în torenţială. Punerea lui Ia punct brie arăturile pentru însămînţări. In ha. In total, vom însămînţa grîu şi adus acestora în ultimii ani. Pe zultate bune în muncă, acordă trol. directorii de şcoli, cit şi
treţinerea drumurilor, ţinînd trebuia făcută prin contribuţia orz ,pe o suprafaţă de 105 ha. o mare atenţie planificării nu cadreie didactice, să acorde pla
seamă mai alas de posibilităţile în muncă a cetăţenilor din co acelaşi timp cu arătura, s-a efectuat baza observaţiilor pe care le-au numai a materialelor prevăzute
existente. Aşa, de pildă, întreţi muna Băieşti. E adevărat că a- Procedînd în felul acesta, sîntem si în programe, ci şi a acţiunilor nificării muncii o atenţie deo
nerea unor drumuri mai mărgi ceştia au ieşit la muncă, dar şi grăpatul, pentru a se afîna bine pă- făcut în anii anteriori asupra educative din afara clasei şi
naşe cît şi a unor poduri, lasă din lipsa de îndrumare a lucră guri că în anul ce vine vom obţine şcolii, întocmind separat şi sebită.
încă de dorit. Acest lucru se da- rilor, oamenii au amenajat ca mîntul. Terenul pe care vom însă- modului cum au reuşit să reali planuri de muncă educativă.
toreşte şi faptului că în raionul nalul pentru scurgerea apei chiar recolte şi mai sporite la hectar, ceea zeze programele în funcţie de OVIDIU VLAD
Haţeg mai sînt încă sfaturi mînţa în acest an păioase tot după Un moment important în ob
populare comunale care consi pe centrul drumului. Datorită ce va duce la întărirea gospodăriei condiţiile specifice existente în ţinerea unor planificări de ca inspector şef la secţia de
deră acţiunea de întreţinere a acestui lucru, drumul amintit nu păioase, a fost bine îngrăşat anul tre noastre colective, la ridicarea bună- fiecare clasă şi şcoală, aceste litate este aceia al verificării si
drumurilor ca o problemă mi poate fi folosit în bune condi- stării tuturor colectiviştilor. cadre didactice le prelucrează învăţămînt şi cultură
noră. Iată cîteva exemple. ţiuni, impunîndu-se acum rea- cut cu gunoi de grajd. Gu toate a-
OCTAVIAN GOTU în mod creator, făcînd o redis a Sfatului popular regional
De multă vreme se discută menajarea lui. Tot datorită sla cestea, vom mai administra Ia fiecare
problema construirii unui pod la bei întreţineri, circulaţia se face brigadier la G.A.G.’ tribuire a numărului de ore pe =H0B=
gaterul de la Sîntămăria-Orlea, anevoios şi pe drumurile din ra ha., cel puţin cîte 10 tone gunoi de „înfrăţirea“ Leşnic capitole în funcţie de greutăţile
unde circulaţia este foarte inten za comunelor Sarmizegetusa, Să Sfatul medicului
să, dat fiind singurul punct de laş, Pui etc. grajd. Noi. am păstrat întreaga can pe care elevii le întîmpină în
însuşirea lor. € Y Ii Y A
titate de gunoi într-o platformă pentru
Se constată că in planificarea Inflamajia vezicii — organ foarte mai mare, împinge vezica care trebuie
a o îngropa odată cu arătura ce se sensibil — situat în partea inferioară să se acomodeze la un spaţiu niult mai
muncii unor cadre didactice e- a abdomenului, se numeşte cistită. mic. Un mecanism similar este la bărbat
va executa în porumbişte. cînd hipertrofia prostatei, hipertrofie ce
xîstă tendinţa de formalism. A- Gistita nu este de obicei o maladie se îritîlneşte în special după o anu
Am luat apoi măsuri ca toate forţele de sine stătătoare, ci reprezintă mai mită vîrstă, duce la o iritare a vezicei
cestea nu fac în planurile ca degrabă simptome ale diverselor afec
lendaristice decît să reia capi
tolele mari din programă şi să
le copieze, fără a face îm păr
ţirea judicioasă a materialului
pentru fiecare oră.
In vederea creării posibilită
ţilor de a se pregăti temeinic
trecere spre satul Cîrneşti. Pen Sîntem în pragul toamnei, ţiuni. Gistita are trei feluri de semne. concomitent cu o reducere a capacităţii
tru o perioadă, problema a fost cînd după cum ştim, vor cădea w w v^ Primul şi cel mai caracteristic este ei. Din această cauză, rezultă cistita.
rezolvată. Secţia drumuri avînd ploi clin abundenţă.In plus, va nevoia imperioasă de a urina. Aceste Altă cauză este schimbarea acidităţii
nişte lucrări de executat la Cîr- începe şi campania de toamnă urinări, care pot ajunge să fie cîteva urinare. Din diverse motive, ca de e-
neşti, a construit aici un pod, cu foarte multe lucrări în cîmp. Fără stăpîn iă, conform tarifelor in vigoare, 3,50 m oaşa M aria Herlea. Ş i ea a călcat pe oră, nu corespund nevoii de eva xemplu, luarea medicamentelor sau
pe care l-a lăsat însă în folo Este necesar deci ca drumurile lei. A cesta este lucru bine cunoscut în picioare hoiărirea celor care au cuare a unei vezici pline, ci din con alimentaţiei prea alcaline, urina îşi
sinţă numai pînă cînd a termi din raionul Haţeg să fie cît mai In centrul m inier Gurabarza, au şi pentru conducerea asociaţiei sporti construit-o. Prim eşle pe cine-i con tră, cu fiecare micţiune, se elimină schimbă P.H. din acid în alcalin, şi
nat lucrările. Apoi podul care bine întreţinute. La rezolvarea început în acest an lucrările de cons ve „M inerul" Deva. vine şi ii tratează ca aiare pe cei numai cîteva picături de urină. In deci se produce o iritare a vezicii ce
a costat aproape 3.000 Iei, a fost urgentă a acestei probleme este trucţie a unor noi clădiri. N oul cvar „recunoscători". termeni medicali, această nevoie im se traduce clinic prin cistită. Fruc
demontat sub pretextul că tre bine să contribuie din plin şi ce tal se ridică pe locul unor case mici. Dar, cum casierii acestui colectiv perioasă de a urina se numeşte pola- tele, în special merele, sînt alimente
buie să fie construit de , între tăţenii din raion prin prestarea La începerea lucrărilor, aceste case suferă de... lipsă de m ărunţiş, au Că aşa stau lucrurile, ne-o de kiurie. AI doilea semn constă în ar în stare să modifice aciditatea uri
prinderea forestieră Haţeg. Din contribuţiei în muncă. Pentru a- m ici au !ost dem olate. D in dem ola găsit o m etodă „ingenioasă". Vrei, m onstrează un caz petrecut cu cîtva suri la urinare, fiecare micţiune deve nară. Alteori cistita poate fi datorită
această cauză, atît oamenii cît ceasta însă, sfaturile populare rea lor a rezultat o caniiiale însem nu veri, plăteşti la fiecare bilei încă iim p în urmă. La m aternitate a ve nind un chin din cauza durerilor pe unei colbaciloze, adică dezvoltării u-
şi vehiculele, continuă să treacă comunale, deputaţii, au datoria nată de m ateriale ( cărăm idă, m ate 50 bani, valoarea unui tim bru de co nit iov. M aria N onu. M oaşei nu i-a care bolnavii! le are în acest timp, nor microbi care au predilecţie pentru
din nou prin albia rîului. Este să organizeze mai bine munca rial lem nos ş.a.). tizaţie U .C.F.S. Păcat că respectivii iar al treilea semn, e schimbarea cu aparatul urinar. In acest caz. este ab
oare aceasta o faptă de buni cetăţenilor, să-i antreneze mai nu s-au g in d it şi la em iterea de car convenit şi deci a refuzat să o pri lorii arinii care în loo să mai fie solut necesară depistarea acestor mi
gospodari ? activ la lucrările ce le prestea ' Au trecut de atunci m ai bine de nete de m embru. A stfel, toţi specta m ească. A fost nevoie de intervenţii transparentă, devine opalescentă. crobi, prin examen de laborator şi tra
'două luni. M aterialele rezultate d in torii ar putea deveni m em bri ai aso
dem olări stau insă nefolosiie, expuse ciaţiei. d in afară pentru a prim i gravida ce
degradării. urm a să nască.
Numai pentru unii?
N a ar fi tim pul ca acesior m ateria Secţia sănălate a Sfatului popular
La Vinerea, raionul Orăşiie, a luat ra io n a l O răşiie ce are d e s p u s ?,
le să li se găsească o întrebuinţare ?
De asemenea, în multe cazuri, ză pentru întreţinerea drumuri Cotizaţie la... meci fiinţă o casă de naştere. Cei care (După corespondenţele iov. Gauzele fiziologice sînt mai multe. tamentul lor adecvat.
pietrişul şi nisipul care se ex lor. E în folosul ş!i spre binele au făcut-o s-au gindit să o pună la I. Babor, T- Nicolae, Gh. 01- La femeia gravidă, declanşarea cisti- Pietrele de la rinichi atunci cînd
trag cu atîta trudă, nu sînt bine lor. C ostul unui bilei de fotbal pentru dispoziţia tuiuror fem eilor m am e. teanu şi S. Surcan). tei este de ordin mecanic, uterul mă
m eciu rile d e ca m p io n a t re g io n a l cos-. coboară în vezică duc Ia o iritare me
N um ai că aici a ven it să lucreze
aşezate, cu toate că secţia dru- Í. MANEA’ rit ocupînd în abdomen un Ioc mult canică şi consecutiv la o infecţie, la
EsmaaianaasssBzznBza. o cistită.
Toate cauzele pe care le-am enu
Întrecerea dintre gospodăriile colective gospodării colective din raionul ajuns la: numai 87. Dacă şi în restul (13 la număr), sînt abia merat nu fac decît să demonstreze şi
Uia au primit mări sume de cazul păsărilor am face un cal
bani, drept credite, pentru a-şi cul cît de sumar, la suprafaţa începute. Pentru unele din a- mai mult cefe spuse la început, că
procura oi. Şi, cum era firesc, de peste 3.000 ha. cultivată cu
Ue bilanţ care putea fi mai rodnic cu aceste sume s-au cumpărat plante ceraliere, trebuia, în mod cestea s-a turnat doar fundaţia, cistita traduce de fapt o afecţiune ce
în anul 1960 peste 2.760 de oi. firesc, să existe cel puţin 45.000 iar pentru altele nu s-a făcut
Dar ce fel de oi s-au cumpă bucăţi păsări. Nici una din gos trebuie căutată şi descoperită. Prima
rat ? In afara cîtorva, oile pro podării însă, deşi s-au angajat nici măcar atît.
curate sînt de rasă ţurcană, oi că vor realiza o încărcătură de
cu lină grosieră şi cu o produc 150 păsări la suta de hectare In scopul urgentării cons grijă atunci cînd apare o cistită este
ţie de lapte scăzută. Or, indica cultivate cu plante cerealiere, trucţiilor vor trebui luate cele
Chemarea Ia întrecere lansa similară poate fi întâlnită şi •la încărcătura de bovine la suta ţia a fost cu totul alta. Să se n-au manifestat cîtuşi de puţin mai eficiente măsuri, mobili de a institui un regim alimentar din
tă de colectiviştii din Cîlnic gospodăria colectivă din Dobra. de hectare în gospodăriile a- cumpere oi cu lină semifină interes faţă de creşterea păsă
pentru dezvoltarea sectorului In timpul care s-a scurs de la mintite este încă mult sub cea (ţigăi), care se adaptează cu u- rilor. In această privinţă se im zate toate forţele pentru ca pa care se suspendă fructele — motivul
zootehnic a fost îmbrăţişată cu lansarea chemării la întrecere, stabilită. Şi au existat posibi şurinţă condiţiilor de climă în pun măsuri urgente cu atît mai
mult entuziasm şi de membrii membrii acestei gospodării au lităţi pentru realizarea ei. Banca regiunea noastră şi în acelaşi mult cu cît gospodării colec ralel cu muncile agricole din l-am văzut mai sus — şi băuturile
gospodăriilor agricole colective sporit şeptelul cu încă 46 cape agricolă raională a pus anul a- timp dau o producţie d'e lapte tive ca acele din satele Tisa, campania de toamnă să se exe
te bovine, cea mai mare parte cesta la dispoziţia colectivişti şi lină mult mai m;are decît cele Bretea Mureşană, Şoimuş, Leş cute şi lucrările de construcţie alcoolice, pe care le vom înlocui cu
din raionul Uia. După o anali din ele fiind vaci de lapte. Suc lor din raion credite pentru ţurcane. Aşa se face că, privind nic ş.a. dispun de condiţii din
ză temeinică a posibilităţilor de cese în privinţa sporirii numă procurări de animale în valoa situaţia ovinelor sub aspectul cele mai bune pentru creşterea ale adăposturilor pentru ani o apă minerală acidă, urtnind apoi a
care dispun şi a perspectivelor rului de animale s-au înregis re de peste 1.520.000 lei. A- cantitativ, numărul acestora în păsărilor. male. ne adresa medicului.
tra t şi în gospodăriile colective ceste credite n-au fost însă pes gospodăriile colective este, se
de dezvoltare, colectiviştii de din satele Brîznic, Răduleşti, te tot folosite cu chibzuinţă. O poate spune, corespunzător. Cît Un ritm mai a c c e le ra t Grijă deosebită vor trebui să Tratamentul este în fmiGjie de cauza
aici au răspuns chemării Ia în Bacea, Bejan şi Veţei. In felul altă cauză care a făcut ca nu despre calitatea lor, nici vorbă manifeste consiliile de conduce
trecere angajîndu-se să realize acesta, de la începutul anului şi mărul de bovine să fie încă re de aşa ceva. In această privin construcţiilor
ze întocmai obiectivele propuse, pînă in prezent, pe întreg ra dus, constă în faptul că unele ţă, o lipsă o poartă şi organiza re ale G.A.C. şi organizaţiile de care a declanşat cistita. in orice caz,
ba pe unele din acestea să le ionul, in gospodăriile colective gospodării colective ca acele ţiile de partid şi organele de de adăposturi
şi depăşească. De Ia data cînd numărul bovinelor a crescut cu din Ilia, Bretea, Bîrsău şi al stat care n-au urmărit îndea partid faţă de asigurarea h ra băile calde de şezut şi dezinfectantele
au răspuns chemării s-au scurs încă 408 capete. tele, n-au folosit decît foarte proape cum şi pentru ce anume In planurile de producţie pen nei necesară animalelor în pe
aproape 7 luni. Să vedem deci puţine fonduri proprii pentru se folosesc creditele acordate tru anul acesta cele mai multe rioada de stabulaţie. Trebuie urinare, sînt întotdeauna indicate.
în ce măsură au prins viaţă Se puteau realiza procurări de animale, împăr colectiviştilor pentru dezvolta gospodării din raionul Ilia şi-au
angajamentele colectiviştilor din ţind la ziua-muncă aproape rea creşterii unor animale de prevăzut să construiască unele luate măsuri grabnice pentru ca Dr. RADU NICOLAU
lu c ru ri mas mari toate veniturile realizate din adăposturi pentru animale. întreaga cantitate de nutreţuri
raionul Uia. contractări, de la grădina de rasă, de mare productivitate. Conform prevederilor şi angaja
Ogoarele gospodăriilor agri zarzavaturi sau de la alte ra mentelor luate, pînă la; sfîrşitul prevăzută a se însiloza, să se -o —
Unele succese cole colective din raionul Ilia muri anexe. Colectiviştii n-au Creşferii păsărilor, anului, vor trebui date în folo insilozeze în cel mai scurt timp,
se întind pe 10.465 hectare te fost îndrumaţi suficient pentru sinţă 23 grajduri pentru vite şi
In multe din gospodăriile co ren agricol. In mod firesc, aşa a înţelege că folosirea anumitor mai multă afenfie 5 m aternităţi pentru scroafe. ţinînd seama că pînă ia data de
lective" din raionul Ilia, a exis cum nrevăd obiectivele întrece sume şi pentru dezvoltarea Acum cînd mai sînt doar 3 luni
tat preocupare pentru realiza rii, cu care colectiviştii de aici creşterii animalelor, dezvoltă Dacă numărul bovinelor, al pînă la sfîrşitul anului, situa 18 septembrie, din cele 18.000 Laboratorul şcolii
rea angajamentului privind a- au fost de acord şi s-au anga fondul de bază al gospodăriei şi porcinelor şi aii ovinelor a cres ţia construcţiilor în raionul Ilia tone planificate nu s-au însilo-
sigurarea unei încărcături co jat să le realizeze, numărul bo creează pentru viitor condiţii cut într-o oarecare măsură, în nu este mulţumitoare. Sînt ri
respunzătoare de bovine te su vinelor ar trebui să fie, rapor tot mai bune pentru ridicarea privinţa creşterii păsărilor, la dicate în roou grajdurile gos zat decît 1.291 tone. La şcoala de 7 ani din Tghiu
ta de hectare. Prin cumpărări ta t la această suprafaţă, de nivelului de trai al colectiviş gospodăriile agricole colective podăriilor din satele Baştea, a fost amenajat anul acesta un
sau prin reţineri din prăsilă peste 3.600 din care 1.800 vaci tilor. din raionul Ilia a existat o to Fintoag, Grind, Hcldea, Lăpu- ? frumos laborator în cadrul cer
proprie, în gospodăriile agrico de lapte. La ora actuală ei de tală delăsare. Acest lucru este giu, Lăsau, Ohaba, Şoimuş, Bre-'
le colective din satele Bălata, ţin insa numai 2.417 capete bo Nu numai canfifafe, demonstrat de faptul că numă telin şi Căci (în total 10), iar Din cele relatate reiese că în
Mintia, Dobra şi Leşnic, s-a a- vine din care 1.045 vaci de lap rul păsărilor în gospodăriile co gospodăriile agricole colective
juns ca numărul de bovine să ci si ca lifa fe lective nu numai că nu a cres
crească simţitor. Bunăoară, da te. a cut, dar a scăzut într-un mod din raionul Ilia, antrenate în cului micilor naturalist).
că la începutul anului colecti cu totul nepermis. La începutul
viştii din Bălata dispuneau de Care sînt cauzele rămânerii Ar fi greşit să trecem cu ve anului, de pildă, colectiviştii de întrecere, s-au obţinut unele Cele 70 d‘e preparate în for
numai 32 bovine din care 17 in urmă în privinţa creşterii derea peste un fapt care denotă ţineau ca proprietate obştească succese pe calea dezvoltării sec mol, 130 plante şi 4’5- insecte
vaci de lapte şi 15 capete ti numărului de bovine ? In nume orientare greşită din partea 404 găini. Acum, numărul lor a înrămate în sticlă, colţul vite cu
neret bovin, acum ei au o pro roase gospodării colective, mai consiliilor multor gospodării co torului zootehnic, dar că mai şerpi, arici, melci de apă dulbe
prietate obştească de 64 bovine, ales în cele din satele Bampo- lective. Este vorba despre o oa
din care 33 vaci de lapte şi 31 tcc, Chimindia, Bretea Mureşa- recare lipsă de chibzuială in sînt încă şi numeroase lipsuri.
capete tineret, mare parte din nă Birsau etc., acestei proble ceea ce priveşte mărirea tu r Se impune deci ca în perioa
acesta fiind junind care m me deosebit de Însemnate nu i melor de oi. Cele mai multe
scurt timp vor, fi trecute la gru- g-a acordat atenţia cuvenită. da care a mai rămas pînă la şi diferitele plante, vor ajuta
jidţ fractldii-jflg lăj>te,; O situaţie;
sfîrşitul anului, cînd se va în anul acesta şcolarilor din Ighiu
cheia întrecerea lansată de co să-şi îmbogăţească mult cunoş
tinţele practice la orele de ştiin
lectiviştii din Cîlnic, şi în viitor, ţele naturii.
să se pună un mai mare accent
pe dezvoltarea sectorului zoo
tehnic, care — aşa cum s-a do Pionierii Elena Medrea, Anca
vedit în practică — aduce cele Tanislav, Traian Macarie şi
mai mari venituri băneşti gos Ioan Totoian, împreună cu pro
podăriilor colective şi contri fesorul lor Valeriu Paraschiv,.
buie efectiv, la ridicarea conti se străduiesc să îmbogăţească
nuă a nivelului de trai al co
lectiviştilor. zilnic laboratorul cu noi colac
V. PÎTAN .1 ii*.
