Page 59 - 1960-09

Nr. 1782
VI AŢA DE PARTI D
Im htin mi&ţIrea m u n c ii în sectorial
«Ie tr a n s p o r t — o b ie c tiv im p o r ta n t
a l m u n c ii «le p a r tid
Sectorul de transporturi din G. S.
Hunedoara are de îndeplinit sarcini
importante. De buna funcţionare a
transporturilor depinde aprovizionarea
ritmică a tuturor sectoarelor combi­
natului'. evacuarea la timp a producţiei
şi expedierea ritmică a produselor
combinatului către beneficiarii săi. Ori
Ct: defecţiuni în sectorul de transport
duc la perturbări in procesul de pro­
ducţie.
In anii din urmă existau în acest
sector multe deficienţe care creau
greutăţi in desfăşurarea normală a
procesului de producţie şi aduceau mari
prejudicii economice. Operaţiunile de
încărcare şi descărcare se făceau greoi
şi durau mult timp, se făceau mane­
vrări inutile şi dirijări greşite de va­
goane ceea ce ducea la cheltuieli su­
plimentare şi la staţionarea vagoane­
lor G-F.R. peste timpul planificat în
combinat. Din această cauză se plăteau
locaţii care se ridicau la mari sume
de bani. Disciplina şi răspunderea per­
sonală în muncă lăsa foarte mult de
dorit.
Faţă de această situaţie, comuniştii,
nu puteau să fie indiferenţi. Problema
îmbunătăţirii muncii în sectorul trans­
porturi şi rentabilizarea acestuia a
constituit pentru noi o preocupare de
seamă. Organizaţia de partid, a luat
măsuri şi a asigurat ca la toate lo­
curile principale să lucreze membri şi
candidaţi de partid bine pregătiţi pro­
fesional. Aceştia au primit sarcini şi
răspunderi concrete privind îndeplini­
rea planului de transport la toţi indi­
cii. Aşa de exemplu, tov. Vlaicu Bu­
zaţii, a fost numit şeful staţiei nr. 3
care deserveşte furnalele şi oţelăriile
şi a primit sarcina să asigure respec­
tarea graficului de aprovizionare cu
materii prime şi materiale a acestor
sectoare, a graficului de evacuare la
timp a producţiei şi să informeze în
mod operativ biroul organizaţiei de ba­
ză asupra oricăror nereguli şi greutăţi
ivite în procesul de exploatare pentru
a se putea lua măsuri. Tov. Virgii 0-
laru, operator R.C. a primit sarcina
să informeze regulat biroul organiza­
ţiei de bază asupra respectării grafi­
cului de circulaţie, iar tov. Gheorghe
Straton, şef de manevră, are sarcina
de a urmări şi informa biroul organi­
zaţiei de bază asupra regularităţii cir­
culaţiei convoaielor între cele două
triaje din combinat conform graficului.
Întărirea controlului organizaţiei de
partid asupra desfăşurării întregului
proces de producţie a dus la înlătu­
rarea lipsurilor şi îmbunătăţirea mun­
cii.
Organizaţia noastră de partid a
desfăşurat şi o susţinută muncă poli­
tică şi organizatorică şi în vederea
întăririi disciplinei socialiste a muncii, concrete. Consfătuirile de producţie îşi
a răspunderii personale a oamenilor
faţă de sarcini şi pentru ridicarea ca­
lificării acestora. A fost intensificată
munca politico-educativă în rîndul ma­
selor cu ajutorul agitatorilor care au
organizat convorbiri pe diferite teme
de producţie, a gazetei de perete, a
in m inele Văii Jsuluj j v
Să promovăm cu curaj
tehnica nouă
(Urmare 'din pag. l-d)
subliniază într-un alt referat câ „ma­
şina încarcă producţia unui cîmp de
abataj în 0,75—1 oră pe cînd manual
operaţia durează două ore“.
Pentru a trage concluzii definitive
asupra eficacităţii economice a ma­
şinii, direcţia tehnică din fostul Mi­
nister al Minelor a dispus în anul
!958 constituirea unei comisii tehnice
care să se pronunţe asupra comportă­
rii maşinii de încărcat cu lanţ şi sape
pentru abatajele cameră din Valea Jiu­
lui. In concluziile comisiei se spune:
„experimentarea maşinilor nu a fost
urmărită în măsură suficientă şi de
oameni competenţi ia exploatări. Ma­
şina va trebui îmbunătăţită la
U.R.U.M.P- ţinîndu-se seama de obser­
vaţiile minerilor şi tehnicienilor care
au lucrat cu ea. Din discuţiile avute
la exploatările respective a reieşit că
maşina de încărcat are o serie de părţi
pozitive în principiul de lucru şi în
consecinţă NU TREBUIE abandonată
experimentarea acesteia pe viitor“.
Despre calităţile maşinii de încărcat
cu lanţ şi sape şi-a spus părerea şi
tov. ing. luliu Kaba, şeful sectorului
cercetărilor miniere din G.G.V.J., care
în raportul de elapă din 29 decembrie
1959 privind „studiile, cercetările, şi
experimentările maşinii de încărcat“
spune: „Principiul de funcţionare al
maşinii cu lanţ şi sape este corespun­
zător condiţiilor de lucru în abataje
cameră... Gonsiderăm că în cursul anu­
lui 1960 va trebui să fie urmărită în­
deaproape funcţionarea acestor maşini
pentru eliminarea tuturor defectelor de­
oarece numai o asemenea maşină se
poate confecţiona în serie şi va fi pri­
mită bucuros de cadrele noastre mine­
reşti care vor lucra cu ea".
Şi-au dat părerea despre comporta­
consfătuirilor cu muncitorii. La şcoala
personalului s-a organizat expunerea
unor conferinţe pe diferite teme politice
şi pe teme legate de îmbunătăţirea
muncii din sectorul nostru.
Constituirea grupelor de partid pe
ture şi întărirea răspunderii tuturor co­
muniştilor faţă de soarta producţiei
a dus la educarea şi mobilizarea
oamenilor în îndeplinirea sarcinilor de
plan, la întărirea răspunderii personale
a acestora faţă de sarcinile de produc­
ţie. Noi am reuşit să facem ca fiecare
muncitor să-şi cunoască bine sarcinile
de producţie, atribuţiile sale şi contri­
buţia pe care trebuie să şi-o aducă
fiecare la îndeplinirea planului. In a-
cest fel, am reuşit să atragem şi să
cointeresăm întregul colectiv în rezol­
varea sarcinilor de producţie.
Economiile în produetie —
preocupare de irunfe
Problema îndeplinirii planului de
producţie şi realizarea de economii a
fost discutată în mai multe adunări
generale ale organizaţiei de bază cit
şi în şedinţele de birou. Conducerea
sectorului a fost analizată în ce priveşte mii prin reducerea staţionării vagoa­
preocuparea privind realizarea de eco­
nomii la preţul de cost, iar conduce­
rile staţiilor nr. 1 şi 2 în problema
reducerii staţionărilor vagoanelor
G.F.R. în combinat. Serviciul de miş­
care a fost analizat în problema rea­
lizării planului de aprovizionare-eva-
cuare şi expediţii, cît şi în ceea ce
priveşte respectarea graficului de cir­
culaţie. S-a analizat cum muncesc
membrii şi candidaţii de partid din
grupa de partid nr. 2 şi grupa de par­
tid permanenţi de zi, pentru îndeplini­
rea sarcinilor de producţie şi cum
constituie ei exemplu personal pentru
ceilalţi muncitori. Măsurile luate în
urma acestor analize au dus la întări­
rea spiritului de răspundere, Ia îm­
bunătăţirea simţitoare a muncii de
partid şi a activităţii de producţie.
Organizaţia de partid, în scopul în­
deplinirii planului de producţie şi pen­
tru realizarea de economii, a elaborat
şi un plan de măsuri concrete privind
îmbunătăţirea activităţii de partid, a
muncii politice de masă şi întărirea
disciplinei muncii. înfăptuirea măsu­
rilor stabilite a dus la îmbunătăţirea
muncii grupelor de partid, la activi­
zarea tuturor comuniştilor, la întărirea
controlului organizaţiei de partid a-
supra întregului proces de producţie
şi la mobilizarea oamenilor în lupta
pentru îndeplinirea sarcinilor de plan.
Activitatea comitetului sindical de sec­
ţie şi a organizaţiei U.T.M. s-a îm­
bunătăţit de asemenea simţitor. Între­
cerea socialistă a fost mai bine orga­
nizată şi la baza ei stau angajamente
aduc o contribuţie importantă la .îm­
bunătăţirea muncii în sectorul nostru.
Brigăzile de tineret complexe de pe
locomotive şi-au îmbunătăţit de aseme­
nea mult activitatea. Agitaţia vizuală
a fost axată pe sarcinile concrete ale
rea şi calităţile maşinii şi aceia care
s-au folosit de ea timp mai îndelungat-
Tov. Emeric Gsiki, şef de brigadă la
mina Vulcan, care a folosit-o cel mai
mult din Valea Jiului, spune cu con­
vingere că maşina este foarte bună,
numai că trebuie ştiut să lucrezi cu
ea. Dînsul socoteşte că ar fi bine dacă
maşina ar fi mai lungă şi dacă i s-ar
pune în loc de 8 palete 10 sau chiar
mai multe. Gu ea se poate scoate un
cîmp de cărbune mai mult decît în
condiţiile încărcării manuale — susţine
dînsul.
Dafe „biografice"
ale maşinii
Maşina de încărcat în abataje ca­
meră cu lanţ şi sape mai are 15 su­
ri ri concepute şi executate în Valea
Jiului care însă n-au apucat să ajun­
gă la „maturitate“. Prima propunere
de proiect pentru maşina cu lanţ şi
sape a fost făcută în toamna anului
1955. In 1957, s-a lucrat la un dispo­
zitiv pentru experimentare. El a dat re­
zultate bune. In anul 1957 a fost pro­
iectată şi apoi experimentată la mina
Lonea prima maşină de acest fel. Ma­
şina a fost îndrăgită nu numai de mi­
nerii pe care ea îi ajuta. Ghiar şi to­
varăşului ing. William Szuder, direc­
tor general al G.C.V.J., care a vizitat
în acea perioadă abatajul, i-a plăcut
funcţionarea maşinii. Numai aşa se ex­
plică faptul că dînsul, întoreîndu-se de
la Lonea, s-a oprit la U.R.U.MtP., un­
de a dispus confecţionarea a încă 10
astfel de maşini care să fie mai pu­
ternice decît cea de Ia Lonea. In toam­
na anului 1958, comanda a fost ter­
minată. Folosirea acestei generaţii de
maşini a pricinuit discuţii. Unii sus­
ţineau ca ele să fie repartizate pe ex­
ploatări şi să se ia măsuri pentru ex­
planului de producţie, iar succesele şi
oamenii care le-au obţinut au fost larg
popularizate.
Măsurile luate de organizaţia de
partid, munca politică şi organizatorică
desfăşurată la un nivel mai înalt şi
controlul exercitat zi de zi asupra mer­
sului producţiei, au dus la mobilizarea
şi însufleţirea maselor în lupta pen­
tru traducerea'în viaţă a sarcinilor de
producţie. Astfel, dintr-un sector care
aducea pagube combinatului şi care
rămînea în urmă, sectorul nostru a de­
venit astăzi rentabil şi cu planul în­
deplinit şi depăşit. De la începutul
anului şi pînă în prezent, planul de
transport a fost îndeplinit în proporţie
de 102 la sută, iar planul de expe­
diţii în proporţie de 101 Ia sută.
Succese importante au fost obţinute
de colectivul nostru şi în ceea ce pri­
veşte realizarea de economii. Dacă în
primele 6 luni ale anului trecut s-au
plătit locaţii în sumă de 8.279.000 lei,
începînd din luna iulie 1959 şi pînă
în prezent, sectorul nostru nu a mai
plătit nici un leu locaţii. Dimpotrivă,
a realizat 26.205 t vagoane-ore econo­
nelor în triaje, Ia încărcări-descărcări
şi îmbunătăţirea regularităţii circu­
laţiei. Colectivul nostru s-a angajat
ca în acest an să realizeze economii
la preţul de cost în valoare de
3.500.000 lei. Prin reducerea cheltuie­
lilor de regie ale sectorului, a consu­
mului de lubrifianţi, piese de schimb
şi materiale, noi am reuşit să realizăm,
de la începutul anului şi pînă în pre­
zent, 2.646.024 lei economii la preţul
de cost.
Congresul al Ill-lea al partidului a
pus în faţa noastră, a siderurgiştilor,
sarcini de mare răspundere în ceea ce
priveşte creşterea producţiei de fontă,
oţel, laminate şi cocs, Muncitorii, din
sectorul* de transporturi sînt hotărîţi
să muncească tot mai bine şi. să facă
faţă cu cinste noilor sarcini sporite
de transport ce-i revin în anii viitori.
IU E TOMA
secretarul org. de bază P.A1.R.
mişcarc-transporturi
C. S. Hunedoara
Noi locuinţe pentru
oamenii muncii
Pe şantierul de construcţii de
locuinţe din Livezeni-Petroşani
în acest an au fost date în fo­
losinţei minerilor de la 1 ianua­
rie şi pînă în prezent 357 apar­
tamente în blocuri.
Muncind cu însufleţire, cons­
tructorii şantierului au terminat
la începutul acestei săptămîni
lucrările la încă 3 apartamente.
In ziua de 14 septembrie cele
B apartamente au fost recepţio­
nate de beneficiar şi ele urmea­
ză să fie date în folosinţă oa­
menilor muncii.
perimentare cît mai temeinică. S-a în-
tîmplat insă altfel : toate maşinile au
fost repartizate la mina Aninoasa şi
introduse la locurile de muncă în ace­
laşi timp. Propunerea de a se intro­
duce pe rînd se pare că ar fi fost cea
mai judicioasă. Oamenii ar fi învăţat
unii de la alţii cum să lucreze cu ea,
proiectantul şi lăcătuşul Peter Ignaţ,
care au executat-o şi care-i cunoşteau
subtilităţile, ar fi putut s-o urmărească
mai bine- Muncitorii care au lucrat cu
maşina n-au fost pregătiţi preliminar,
nu i-au cunoscut îndeajuns modul de
funcţionare. Aşa se face că maşinile
s-au „îmbolnăvit“ şi au ajuns repede
„fiice vitrege" ale minei Aninoasa.
A urmat o nouă generaţie de 5 ma­
şini executate pe baza desenelor ante­
rioare, cărora le-au fost aduse modi­
ficări neesenţiale. In aprilie 1960, pro­
iectantul a terminat refacera proiectu­
lui, Gele 5 maşini care trebuiau să fie
confecţionate după proiectul refăcut
n-au fost terminate nici pînă acum.
După ce a fost cheltuit mai bine de o
jumătate de milion lei cu confecţiona­
rea dispozitivului experimentai, a pro­
totipurilor şi a maşinilor, precum şi
alţi 40—50.000 lei cu cheltuielile de
proiectare, conducerea combinatului gă­
seşte drept „bună" abandonarea expe­
rimentării şi a ideii de a folosi în aba­
taje cameră maşina de încărcat cu lanţ
şi sape.
De ce sa finem seama
la experimentare
Specialiştii şi-au spus cuvîntul lor.
Cu toate acestea, tovarăşii Petru Ro­
man. directorul tehnic al G.G.V.J. şi
ing. Dumitru Popescu, şeful serviciului
tehnic, s-au orientat spre abandonarea
experimentării. Spun dînşii că maşina
nu dă rezultatele dorite, se defectează
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
\B3B3rxmMa x&TnRnrmmssxafasauBEB j^ amiu?BEuwaagia
Prin introducerea
mecanizării
Lunile trecute, o serie de uni­
tăţi comerciale care se aprovi­
zionau cu încălţăminte de la În­
treprinderea „Ardeleana“ din Al­
ba Iulia, au refuzat la recepţie
o parte din marfa livrată din
cauza unor zgîrieturi ce existau
la feţe ori pe tălpile pantofilor.
De la data de 27 august a.c.,
a intrat în funcţie o bandă ru­
lantă, care exclude complet
zgîrieturi le. Mecanizarea unor
operaţii mărunte, cum ar fi per­
foratul decorului şi datul cu a-
blas la cantul tocului, au con­
tribuit şi ele la obţinerea unor
produse de calitate superioară.
In luna august, întreprinderea
a avut planificat să producă 90
la sută încălţăminte calitatea
I-a. Aceasta sarcină a fost reali­
zată în proporţie dc 90,3 la sută.
ALEXANDRU FOGARASSY
corespondent
Un nou bloc de locuinţe pen­
tru oamenii muncii din Oînîpia
^ p ilo ţi la d a to rie T -'r-i r-r-'r—>r Turzii, a fost dat în folosinţă
de curîud.
Care din locuitorii oraşelor şi sa- m entară, cele patru clase m edii, doi 1 S9 coală nouă
— ,4m a j u n s ! O a ltă m a şin ă sa- 1
tclor regiunii noastre n-au văsuţ pe ani la cooperativa din com ună. Anul uitară aşteaptă. B olnavul este im e- 1 Harnicii colectivişti din Bîrcea
tim p frum os, pe ploaie sau pe vini 1952 a venit cu realizarea unei m ari diat dus ta clinică. Mare, raionul Hunedoara, au în­
puternic, iarna sau vara, opărind la dorinţe. „A m să zb o r“. C a elev la ţ ceput în vara acestui an cons­
cileva sule de m etri înălţim e, avioa- şcoala de zbor fără m otor din Ora- — N u m ai pleci înapoi astă seară 1 truirea unei şcoli noi. Gum des­
nele cu cruce roşie. şui Stalin, ca pilot de turism , apoi chiderea anului şcolar se apro­
şcoala de cadre de aviaţie de doi tovarăşe Lehoţchi, îl anunţă dispece­
Aviasanul (aviaţia sanitară), a rul de aerodrom. Este tim p rău pe
traseu !
luat fiin ţă in anii regim ului dem o- ani şi, în sfirşit, la virsici de 22 de — Bine tovarăşe. Acum , ini-e tot pia, colectiviştii au hotărît să-şi
crat popular. încă din anul 1953 au ani, primele curse pe avioanele a- una. Şi-im zim bet cald apare pe faţa ^ înzecească eforturile, pentru ca
început să zboare in regiunea H une­ viaţiei utiliiare. Ce repede au trecut pilotului. fiii lor, împreună cu cei ai mun­
doara astfel dc avioane. La început a n ii! La Deva sini de doi ani. Anul citorilor dc la G.A.S. Bîrcea Ma­
un singur aparat, pentru ca in anul acesta am transportat peste 100 de ? rc, să intre de la început de an
!960, parcul de avioane al regiunii bolnavi. Ş i 1.400 de ore de zbor nu-i şcolar în şcoală nouă.
puţin. H m / N ici n u -ţi vin e să crezi!”¦ La ora 22, telefonul căm inului A-
să crească Iu pa tru aparate. . Folosind materiale din resurse
Iată H aţegul. U n viraj larg, priza, viasan din Cluj sună lung. locale, cît şi cele procurate prin
L a te le fo n aterizarea. M aşina cu bolnavul ii aş-
— Alo... Aici clinica... bolnavul
adus astăzi de la H aţeg va trăi...
d a .. este s a lv a t 1 T ra n s ih ite -fi m u l­
p ilo tu l L e h o *i d i i • ieapl? D u p ă ':inc! m in u te estet d in ţum iri pilotului. La revedere. • contribuţie bănească, depunînd
sute de ore dc muncă voluntară,
1 nou in aer. C erul s-a acoperit corn- încă un om care se va bucura de ei au reuşit să termine lucrările
viaţă, încă o fam ilie care va fi din dc construcţie a şcolii cu o săp-
— Alo... Aviasanul... A ici H aţc- plect cu nori. Fulgerele îl brăzdea- nou fericită. tămină înainte de începerea a-
g u l... V reau să vorbesc cu c in e v a z ă ca. n işte s ă g e ţi a m e n in ţă to a re , A. DAVID
din conducere. U n caz urgent. — Tovarăşe pilot, m ergem direct
— La telefon pilotul Lehoţchi. Spu- ta C luj ? — îl întreabă însolitoarea
nc-ţi, vă ro \ bolnavului. c«_/ t —J \—J ‘-••4 v nului şcolar.
— Tovarăşe pilot, avem un caz — Dă soră, intr-o oră stntem a- amPaROmGRAMuULrSE
grav. N u se poate tra ta decît intr-o colo. 1
clinică de specialitate. Âjulaţi-ne / — N um ai într-o oră ? Ce scurt)
— !n 20 de m inute slut la dvs. tim p ! Cu trenul ajungeam în circa)
N oroc !... 12 ore. Ş i n u se ş tie d a că m a i trăia... 1
— P orniţi A .S.H .-ul / H a ţeg u l ce­ Ia tă M unţii Zarandului. Jos, la n u - )
rc ajutor. m ai cîtcva sute de m etri, m a sivu l) 18 SEPTEMBRIE 1960
Foaia de zbor e gata. Buletinul m untos priveşte cu ciudă ia pasărea ) Programul 1 : 6,00 Melodii populare romîneşti; 8,00 Muzică corală. romi-
m eteorologic iiu p revede insă iim p argintie, părindu-i. parcă rău câ n-a j romîneşti; 7,35 Cîntece şi jocuri popu­ nească : 8,30 Şcoală şi viaţa ; 9,30
lare sovietice ; 9,00 Muzică simfonică ; Muzică din opere ; 10,00 Cîntecul săp-
prea bun In curîiid vine furtuna, crescut m ai înalt. A tm osfera foarte'] 9,30 Teatru la microfon pentru copii: tămînii: „Sub steagul luptei pentru
„Artiomka printre liceeni“ ; 11,00 Oa­ pace“ dc Mircea Neagu, versuri de
U tem istui Lehoţchi e hotărît s-o în- agitată, îl înfruntă cu veşnicele legă-) meni şi preocupări; 13,10 De toate, Liviu Gernăianu; 10,30 „Cîut pentru
pentru toţi; 11,30 Valsuri; 15,20 La tine“ — program dc muzică uşoară
frunte. E ste doar în joc viaţa unui nări. D eodată, m otorul începe săi şezătoare; 16,15 Concert de muzică 13,15 Concert de estradă; 14,30 La
cm . „tuşească”. „Dc ce a d escrescu t tu - J uşoară; 18,45 Melodii populare romî­ microfon; Satira şi Umorul; 15,15 Bu­
neşti! 19,35 Album de romanţe; 20,00
— T ăiat de com presat... C ontact... r a ju l? ”. M aneta de g a ze nu m a i 1 Teatru la microfon: „Rusalka“ — poem chet de melodii ; 16,00 Vorbeşte Mos
f \Ş i- zbirinitrtL m otorului dd avion, funcţionează norm al. înălţim ea este dramatic de A. S. Puşkin ; 21,10 Din
muzica popoarelor; 21,45 Muzică de coval; 17,10 Muzică uşoară interpre
se .îifibină' cu vijiitul viniului care e d in ce in ce m ai m ică... 300... 200...-. dans.
tată la pian ; 18,00 Din cele mai fru
din ce in ce m ai puternic. 100 m ... P e f aţ a p ilo tu lu i au a p ă r u i-j Programul II: 7,00 Melodii populare
moaşe, balade populare romîneşti; 19,30
— Liber... S e 'poate pleca. broboane reci d e su d o a re. C iţiv a ze c i -j
Carnet de reporter; 20,05 „Melodii de
R ulajul la T-eu, m otor in plin. A- de m etri încă, şi oam eni cu aparat-j
toamnă“ — program de muzică uşoa­
vionul se desprinde şi începe să ia se vor sfărim a de păm inlul acum ne- )
înălţim e. prietenos. )
...M ai repede, m ai repede ghida- „Corectorul aliim ctric... ce-ar fi să i ră ; 21,00 Muzică de dans; 21,45 Pa­
r c u le ! O m u l şi ap a ra tu l fa c corp co- p u n in fu n c ţie corectorul a ltim etric? ”. 1
^ m u n in aer. îş i vorbesc parcă unul Ideea salvatoare este pusă in aplica- 1 gini din opera lui Barbu Ştefănescu-
|- altuia. P rin sita d e p lo a ie ce în cep e re cu p u ţin e clipe în a in te d e -a in tra -j
[ să s e a şte a rn ă pe p a rb riz, o m u l pri- in tr-o p ă dure. In im a a v io n u lu i p u l- ¦, Delavrancea; 23.10 Simfonia a V-a de
f veşte afară. Pe sub el defilează o- sează din nou norm ai. înălţim ea c re ş-l
[ g o a rele, p ă d u rile, riu rile, păm ântul la. „ S in lein s a lv a ţi" . A bia a cu m p i-¦j txmipmjrraxiarxtm-wixmf&uVirirartrrmsvnrrrFa Şostakovici.
L iubit al patriei. G hidul ii zboară spre lo tu l se u ită c a lm spre b o ln a v şi in -•} BULETINE DE ŞTIRI : 7,00 ; 13,00 ;
so ţilo r. „ D e-aţi şti vo i p rie te n i p r i n -j
' casă, spre com una N ă d la g , raionul, 17 SEPTEMBRIE 1960 19,30; 22,00; 23,52 (programul l),
Pecica. „Oare ce fac ai m e i? “. ce c lip e am t r e c u t? “ — îşi sp u n e i n -j DEVA: Stele de m ai; Voca­
Busola indică num ărul de grade ţie ; ALBA IULIA : Voluntarii ; 7,50; 14,00; 20,00; 23,00; (progra­
necesar pentru a aju n g e la H aţeg.
M otorul m erge ca. ceasul. Lehoţchi dă ghid. Prima zi de pace ; BRAD : En- mul II).
frîu liber gindurilor. ...Şcoala ele- rico Caruso ; HAŢEG : Mai tare
C ulm ea Fcleacultii... C lujul. Ce tim p j -O -
ca moartea; HUNEDOARA:
frum os a ic i! Un soare primilor pă-) •* '
trunde prin parbrizul avionului. j
des avînd o viaţă scurtă şi astfel, 1 Mamelucul; soarta unui om ; PENTRU 24 ORE
neacoperind cheltuielile de amortizare, IL1A: Nu aştepta luna m a i:
randamentele nu sporesc, într-un cu- exploatare, ci la condiţii noi, care de ORAŞTIE : Visul spulberat: ln- Vremea schimbătoare, relativ căl­
vînt folosirea ei nu osie justificată din asemenea trebuie căutate. Nu numai tîlnire cu Franţa ; PETROŞANI: duroasă. Cerul mai noros ziua. Ploi
punct de vedere economic, ba chiar maşinile trebuie acomodate după pro­ Vînt de ră să rit; Pescarii slabe temporare vor cădea spre sfîr-
că ea nu este îndrăgită de mineri. filul abatajului, sistemul de armare ş.a., din arhipelag ; SEBEŞ : Bala­ şitul zilei. Temperatura staţionară, ziua
Şi totuşi... în timp ce dînşii susţin ci şi acestea trebuie acomodate după va fi cuprinsă între 22 şi 24 grade, iar
considerentele acestea, s-au găsit to­ maşini. Acest lucru se poate realiza da soldatului; SiMERlA : Mi­ noaptea între 7 şi 14 grade. Vîntul va
varăşi care socotind că maşina poa­ numai printr-o strînsă colaborare între reasa răpită ; LONEA : Lumi­ sufla potrivit cu intensificări din sec­
partea mecanică şi cea minieră. Pentru nă în întuneric; TEIUŞ: Fur­
ca să crească randamentele în aba­ torul sud cu rotire spre vest.
tuna ; ZLATNA : Torentul; A-
POLDUL DE SUS: Ceasul s-a
oprit la miezul nopţii.
te da rezultate bune, au trecut s-o taj, în condiţiile lucrului cu maşina, 200.000 Iei
folosească din nou cu succes. trebuie îmbunătăţită şi organizarea
La atelierul propriu al minei Vul­ muncii în brigadă. Gri, toate acestea
can, maşinei i-au fost aduse unele îm­ nu au fost făcute. Maşinile perfecte nu PREMII SUPLIMENTARE LA PRONOSPORT PE LUNA SEP­
bunătăţiri. Tovarăşul Iosif Cotoi, di­ se nasc din prima schiţă, din primul TEMBRIE.
rectorul minei Vulcan, şi organizaţia calcul şi prototip. Azi am dai gata
de partid, !-au încredinţat şefului de maşina, mîine ea să dea rezultatele SÎMBĂTĂ 17 SEPTEMBRIE A. C., ULTIMA ZI PENTRU
brigadă Vasile Negrescu maşina care dorite! Nu ne putem aştepta la a- DEPUNEREA BULETINELOR PRONOSPORT LA CON­
CURSUL DIN ACEASTĂ SAP TÂMÎNĂ.
se foloseşte acum cu drag de ea- ceasta. Trebuie răbdare şi perseveren­
Este adevărat că experimentarea ma­ ţă, trebuie cîştigată experienţă şi o-
şinii de încărcat cu lanţ şi sape nu a bişnuinţă în manipularea maşinii, timp
dat rezultatele cele mai bune pînă în care se consumă energie şi gîndi-
acum, cu toate, că timpul experimen­ re creatoare, gindire care nu trebuie întreprinderea regională de electricitate
tării este destul de lung. Rezultatele să-şi găsească liniştea pînă la îndepli­
încă nemulţumitoare se datoresc de nirea deplină a năzuinţei. Hunedoara, cu sediul în Deva
bună seamă unor cauze. Care sînt Atunci cînd vorbim de introducerea
ele ? tehnicii noi trebuie să cerem mult simţ aduce la cunoştinţa absolvenţilor şcolilor de cultură generală că!
de răspundere din partea specialiştilor se primesc elevi pentru şcolile tehnice de muncitori de înaltă ca- j
Deşi maşinile nu erau perfecte — se lificare în specialităţile: electrician centrale — staţii şl reţele,;
defectau des — s-a urmărit în primul care-şi dau părerea dacă utilajul! este electrician instalaţii lumină şi forţă, mecanici turbine cu aburi.
rînd efectele economice, acordîndu-se o corespunzător sau nu condiţiilor spe­
insuficientă atenţie îmbunătăţirii con­ cifice de lucru, dacă el întruneşte ca­ INTRAREA IN ŞCOALA SE FACE FĂRĂ EXAMEN DE;
structive şi caracteristicilor tehnice ale lităţile cerute. Acest lucru va face ca
maşinilor, corespunzător cu numeroa­ fondurile ce se investesc pentru me­ ADMITERE.
sele sugestii primite de la inginerii, canizare, fonduri din ce în ce mai
tehnicienii şi minerii care au lucrat mari, să fie folosite judicios şi cu ma­ Elevii şcolii sînt bursieri, pot locui în internatul şcolii şi
cu ele. Proiectantul şi lăcătuşul care ximum de eficacitate economică. servesc masa la cantina internatului.
le-a executat n-au fost ajutaţi îndea­
juns să urmărească comportarea ma­ Astăzi, cînd progresul tehnic este o înscrierile se fac pînă la 23 septembrie 1960 pe baza ur­
problemă la ordinea zilei pentru indus­ mătoarelor acte :
şinii în timpul lucrului, în felul' aces- tria extractivă a cărbunelui, ia fel ca — CEREREA DE ÎNSCRIERE CU INDICAREA SPECIA­
ia putîndu-i-se îmbunătăţi planul de pentru toate ramurile economiei naţio­ LITĂŢII'
construcţie. Nu s-a acordat importanţa nale trebuie ţinut seama de lipsurile
cuvenită alegerii calităţii materialelor de pînă acum, învăţat din ele în aşa — DIPLOMA DE MATURITATE (în original)
din care maşina este confecţionată. fel îneît să nu se mai repete, trebuie — CERTIFICATUL DF. SĂNĂTATE CU REZULTATUL
dată o orientare justă, pe linia indi­ ANALIZEI SÎNGELUI ŞI RADIOSCOPIEI PULMONARE.
Experimentarea maşinii de încărcat
cu lanţ şi sape a dus la irosirea de caţiilor partidului privind felul în care — DECLARAŢIA TIP DIN CARE SĂ REZULTE STAREA
fonduri şi de timp, deoarece, orientîn- promovăm tehnica nouă.
du-se de Ia început greşit, organele MATERIALĂ A CANDIDATULUI (a părinţilor sau a susţină­
tehnice răspunzătoare din cadrul Pentru ca tehnica nouă să fie pro­
G.G.V.J. au dispus confecţionarea unui movată cu curaj şi să dea rezultatele torului legal),
număr prea mare de astfel de maşini. pe care le dorim, organele de partid
au datoria de a exercita un control ca­ — CERTIFICATUL DE NAŞTERE (copie legalizată de no-J
tariat). '
Trebuiau confecţionate maşini puţine lificat şi permanent asupra felului cum Se pot înscrie tinerii în vîrsta de 17—25 ani. Actele se^
care să fie urmărite îndeaproape şi se desfăşoară munca de cercetare. Se vor depune la întreprinderea regională de electricitate din Deva,(
să li se aducă îmbunătăţirile de care cere o intensă activitate organizato­ la serviciul de cadre.
au nevoie şi numai după aceea' să se rică din partea organelor de partid, de.
treacă Ia producţia lor în serie. Apoi, stat, sindicale şi de tineret. Numai Şcoala are durata de 2 ani.
experimentarea n-a dat rezultatele do­ astfel sarcinile trasate de partid vor Elevii vor fi şcolarizaţi la Grupul şcolar ai Combinatului
rite pentru că maşina trebuia intro­ fi îndeplinite în cete mai bune con­ Siderurgic „Gh. Gheorgtiiu-Dej“ din Hunedoara.
dusă în mină nu la condiţiile vechi de diţii.