Page 6 - 1960-09
P. 6

P'agf. 2                                                                                v m j w t i ii& tffîüBissrffO ui                                                                                                                                                                               Nr. 1769

SESIU N EA EXTRAORDINARĂ A MARII ADUNĂRI NAŢIONALE A R. P. R.

    OO 0 0 0 0 0 0 0 0 QO 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OO OO 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 CO 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 OO o J-QOQOQO OOOOOOOO OOOOOOCO 0 0 OO 0 0 CO 0 0 0 0 0 0 OO 0 0 O OOOOO O O O O O O O gO O C O O O O O O O pO pO Q C O Q O O O O 0 0 -0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 C 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 -0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 - 0 0 - 0 0 Oţ OOOC o o 0 0 - 0 0 - 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 C ?0 0 0 O O W 0 0 -0 0 0 0 0 0 - 0 0 0 0 0 0 OOCO p o 0 0 OOP

                                                         Cuvîntultovarăşului                                                                                                             Cuvîntultovarăşului
                                             CHIVU                                                                                                                              SGT HO EI COAR G H E ,

preşedintele Consiliului de M iniştri preşedintele Consiliului

  Tovarăşi deputaţi şi deputate,             rarea păcii, in căutarea şi găsirea ce­    subliniat in raport: „Fără a subestima        Este cunoscut că Uniunea Sovietică,       Central al Sindicatelor
  Dezvoltînd ideile de bază expuse la        lor mai eficace căi pentru rezolvarea      greutăţile şi piedicile existente în calea  Republica Populară Romînă şi cele­
                                             paşnică a problemelor internaţionale.      unui acord de dezarmare generală şi         lalte ţări membre ale Tratatului de la
Congresul al IlI-lea al Partidului, to­

varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a pre­        Sînt grăitoare în această privinţă totală, noi credem că oricît de serioase Varşovia, militînd pentru apropierea

  zentat cu deosebită claritate poziţia      legăturile de înţelegere şi colaborare       ar fi aceste dificultăţi, ele pot fi în­   statelor din Estul şi Vestul Europei            Tovarăşi deputaţi şi deputate,           existenţă avînd un venit anual sub                   miraţia maselor muncitoare din ţări­
  principială a ţării noastre în proble­                                                  vinse, dacă şi puterile occidentale vor    s-au pronunţat pentru încheierea unui           Convocarea sesiunii Marii Adunări        2.000 dolari. Există 4 milioane de                   le capitaliste, asupra cărora ideile vic­
  mele internaţionale cele mai arzătoare     pe care ţara noastră le întreţine şi le      da dovadă de luciditate şi realism“.       pact de neagresiune cu ţările aparţi-        Naţionale a Republicii Populare Romî­       muncitori care nu au de lucru".                      torioase ale socialismului exercită o
  şi activitatea desfăşurată pe plan inter­                                               Este cu totul justificat accentul deo­     nînd Pactului Atlanticului de Nord.          ne în preajma celei de-a 15-a sesiuni                                                            atracţie tot mai marc.
  naţional.                                  dezvoltă cu numeroase ţări capitaliste.     sebit care s-a pus pe această problemă      Ba mai mult, în interesul păcii şi co­       a Adunării Generale a Organizaţiei             Statistici publicate de agenţiile de
                                                                                         în actuala sesiune a Marii Adunări          laborării în Europa şi în lume, au pro­      Naţiunilor Unite, la care se va lua         presă occidentale arată că în iulie                     Tovarăşi,
    Aşa cum se subliniază in raport, Re­     Este ştiut că în ultimii ani a crescut       Naţionale a Republicii Populare Ro­        pus să se treacă la desfiinţarea to­         pentru a doua oară în discuţie pro­         1960 indexul costului vieţii în S.U.A.
 publica noastră Populară desfăşoară,                                                    mîne. Reafirmarea poziţiei ţării noas­      tală a celor două grupări militare şi        blema cea mai importantă a zilelor          a ajuns să fie cu 26,6 Ia sută mai                      Aşa cum se arată in expunerea to­
 împreună cu Uniunea Sovietică şi cele­      numărul statelor cu care Republica          tre de sprijinire ţâră rezerve a propu­     înlocuirea lor printr-un sistem eficace      noastre — dezarmarea generală şi to­        ridicat decît în 1947. Costul vieţii este            varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej,
 lalte ţări ale lagărului socialist, o ac­                                               nerilor Uniunii Sovietice cu privire la     de securitate colectivă.                     tală, — exprimă înaltul simţ de răs­        în continuă creştere şl în alte ţări                 „Republica Populară Romînă va sta
 tivitate consecventă în vederea micşo­      Populară Romînă întreţine relaţii di­       dezarmarea generală şi totală întru­                                                     pundere al statului nostru faţă de          capitaliste. In R.F. Germană în ulti­                şi de aici înainte în primele rînduri
 rării încordării internaţionale, a pro­                                                 neşte aprobarea unanimă a întregului           In acest spirit este făcută şi propu­     destinele păcii în lume.                    mii zece ani, preţurile mărfurilor de              ¦ ale luptei pentru promovarea coexisten­
 movării principiilor de coexistenţă paş­    plomatice şi desfăşoară schimburi co­       nostru popor.                               nerea recentă a Republicii Populare             Raportul tovarăşului Gheorghe Gheor-     consum popular au fost majorate în                   ţei paşnice şi a dezarmării generale
 nică, pentru zădărnicirea oricăror u-                                                                                               Romîne, privind îmbunătăţirea relaţii­       ghiu-Dej în care se tratează multila­       147 de rînduri. Intensificînd exploata­              şi complete, suprema garanţie că re­
 neltiri ale cercurilor agresive, pentru     merciale, culturale, sportive, turistice.      Discutarea problemei dezarmării în       lor de bună vecinătate între statele         teral şi documentat situaţia internaţio­    rea oamenilor muncii monopolurile ca­                laţiile de coexistenţă paşnică vor fi
 înfăptuirea dezarmării generale şi to­                                                  cadrul larg al Adunării Generale a          europene.                                    nală actuală şi politica externă a Repu­    pitaliste manifestă o indiferenţă revol­             pe deplin respectate“.
 tale, pentru statornicirea unei păci        Perseverenţa cu care statul nostru          Organizaţiei Naţiunilor Unite oferă                                                      blicii Populare Romîne este primit cu       tătoare faţă de condiţiile de lucru ale
 trainice în lume. •                                                                     tuturor statelor prilejul de a participa       Ne exprimăm speranţa că noua ac­          însufleţire de toţi oamenii muncii, de      acestora. După cum relatează agenţia                    Oamenii muncii organizaţi în sindi­
                                             a militat pentru soluţionarea probleme­     la soluţionarea ei concretă, jn spiritul    ţiune a Republicii Populare Romîne                                                       France Presse, în Japonia, în anul                   catele noastre, sprijină cu fermitate
    Intrucît la apropiata Adunare Gene­                                                  apărării şi consolidării păcii. Popoarele   va avea un ecou favorabil în rându­          întregul nostru popor, care vede în el      1959, numărul total al celor care au                 politica externă a partidului şi guver­
 rală a Organizaţiei Naţiunilor Unite        lor în suspensie dintre Republica Popu­     din lumea întreagă cer ca dezbaterile       rile tuturor acelor care privesc cu răs­     preocuparea permanentă a conducerii         murit sau au fost mutilaţi, în urma                  nului, deoarece ea corespunde întru-,
 urmează să se discute tocmai problema                                                   să ducă la rezultate care să îndreptă­      pundere problemele internaţionale şi         partidului şi statului pentru creşterea     accidentelor de muncă, s-a ridicat la                totul năzuinţelor şi intereselor popo­
 dezarmării, precum şi alte chestiuni in­    lară Romînă şi unele ţări capitaliste a     ţească speranţele lor. Ele cer ca de­       doresc cu sinceritate succesul apără­        continuă a contribuţiei ţării noastre la    740.000, ceea ce înseamnă 2.000 acci­                rului muncitor, care construieşte cu
 ternaţionale importante, se cere ca                                                     legaţii lor în înaltul for internaţional    rii păcii în Europa şi în lume.              lupta pentru apărarea păcii, pentru         dente pe zi.                                         succes socialismul.
 ţara noastră să fie reprezentată la cel     dat rezultate bune. Dinamica schimbu­       să lupte cu hotărîre, să depună toate                                                    rezolvarea problemelor internaţionale
 mai înalt nivel. Acordînd o mare în­                                                    eforturile pentru a determina progrese         In examinarea problemelor interna­        în spiritul principiului leninist al co­       Prin eliberarea bugetelor ţărilor                    Ei salută iniţiativele guvernului
semnătate problemelor internaţionale,        rilor noastre comerciale cu ţările ca­      reale pe calea înfăptuirii dezarmării       ţionale, Partidul şi Guvernul acordă         existenţei paşnice.                         capitaliste de povara cheltuielilor mili­            R.P.R. puse în slujba destinderii in­
 problemelor păcii şi războiului, Prezi­                                                 generale şi totale.                         atenţie şi situaţiei primejdioase care                                                   tare, fonduri importante ar putea fi                 ternaţionale, apreciază rezultatele ob­
diul /Marii Adunări Naţionale şi Con­        pitaliste arată o creştere continuă a                                                   s-a creat, cu sprijinul material şi mo­         Patria noastră socialistă este un fac­   alocate pentru construcţii de locuinţe               ţinute în lărgirea şt intensificarea re­
siliul de Miniştri al Republicii Popu­                                                      In ceea ce priveşte delegaţia noas­      ral al marilor puteri occidentale, în        tor activ al forţelor păcii.                şi îmbunătăţirea alimentaţiei, pentru                laţiilor economice şi culturale dintre
lare Romîne au hotărît să propună or­        volumului de mărfuri exportate şi im­       tră la cel mai înalt nivel, ea va acţio­    Republica Federală Germană. Poporul                                                      asistenţa socială şi şcolarizarea copii­             statul nostru şi alte state şi vor sus­
ganului suprem al puterii de stat, ca                                                    na tocmai în această direcţie.              romîn, ca şi celelalte popoare europene,        S ud conducerea Partidului Muncito-      lor.                                                 ţine şi în viitor acţiunile de pace ale
delegaţia ţării noastre la cea de-a          portate.                                                                                care de două ori într-o jumătate de        *resc Romîn, oamenii muncii în frunte                                                              guvernului nostru pentru bună înţele­
I5-a sesiune a Adunării Generale a                                                          Propunerile făcute de Republica          veac au simţit nemijlocit efectele ja­                                                      In prezent — după cum indică                      gere şi colaborare cu toate statele.
Organizaţiei Naţiunilor Unite să fie         Legături prieteneşti multilaterale se       Populară Romînă cu prilejul dezbate­        fului şi cotropirii imperialismului ger­     cu eroica noastră clasă muncitoare au       statisticile U.N.E.S.C.O. — în lumea
condusă de către tovarăşul Gheorghe                                                      rilor din cadrul Organizaţiei Naţiunilor    man, nu poate privi cu indiferenţă în-       obţinut succese remarcabile în opera        capitalistă 250 milioane de copii de                    Luptînd pentru înfăptuirea propune­
Gheorghiu-Dej (Vii aplauze).                 stabilesc şi se dezvoltă între ţara noa­    Unite şi altor organisme internaţionale,    teţirea activităţii militariştilor şi re­    de construire a socialismului. Aceste       vîrstă şcolară nu au posibilitatea să                rii guvernului romîn cu privire la
                                                                                                                                    vanşarzilor vest-germani. Ţara noas­          succese ilustrează imensa forţă crea­       meargă la şcoală O treime din copiii                 transformarea Balcanilor într-o zonă
   Oamenii muncii din patria noastră         stră şi noile state independente din A-     au pornit de la convingerea că îm­         tră, pe deplin solidară cu Uniunea So­        toare a poporului muncitor eliberat de      lumii capitaliste — conform statistici­              a păcii, sindicatele noastre vor de­
consideră pe drept cuvînt că ei este                                                    bunătăţirea relaţiilor dintre state pe      vietică, Republica Democrată Germa­           orice exploatare, conştient că este sin­    lor O.N'.U. — sînt subalimentaţi.                    pune eforturi pentru a întări legături­
cel mai autorizai să-i reprezinte cu         sia şi Africa.                             baza egalităţii în drepturi, a respectu­    nă şi celelalte ţări socialiste, cere să      gurul stăpîn al bogăţiilor ţării, că                                                             le lor de prietenie şi colaborare cu
maximum de prestigiu şi să exprime                                                      lui reciproc şi neamestecului în trebu-     se pună capăt acestei activităţi, să se       munceşte pentru propria sa bunăstare.          Dezarmarea ar înlesni în mod con­                 oamenii muncii şi sindicatele lor din
cu cea mai mare competenţă şi vigoare        Numai anul acesta guvernul romîn           riie interne este una din căile sigure      încheie tratatul de pace cu Germania                                                     siderabil posibilitatea sprijinirii noilor            ţările acestei regiuni.
năzuinţele fierbinţi de pace ale între­                                                 ce duc la slăbirea încordării inter­        şi să înceteze regimul de ocupaţie în            Congresul al IlI-lea al Partidului      state independente, care luptă pentru
gului popor romîn.                           a recunoscut 14 state africane. Aceasta    naţionale. Această convingere ne-a că­      Berlinul occidental.                         Muncitoresc Romîn a deschis o nouă          dezvoltarea economiei lor naţionale,                     Sindicatele noastre vor acorda şi în
                                                                                        lăuzit şi în recentele propuneri.                                                        etapă de dezvoltare a ţării noastre, eta­   pentru lichidarea înapoierii moştenite                viitor o grijă deosebită strîngerii re­
   Nu încape îndoială că întregul nos­       este o expresie a prieteniei sincere po                                                   Tovarăşi deputaţi şi deputate,             pa desăvîrşirii construcţiei socialis­     de la colonialişti. Dacă numai a 10-a                 laţiilor frăţeşti cu sindicatele din U-
tru popor va întîmpina cu vie apro­                                                        După cuin aţi aflat, noi am luat            Am ascultat cu satisfacţie pe depu­       mului şi a creării condiţiilor necesare     parte a cheltuielilor militare directe ale           niunea Sovietică şi celelalte ţări so­
bare adoptarea de către Marea Adu­           care poporul romîn o nutreşte faţă de      iniţiativa de a cere ca pe ordinea de       taţii care au luat azi cuvîntul. In a-       trecerii treptate la construirea comunis­   N.A.T.O. ar fi folosită pentru ajutora­               cialiste, adueîndu-şi astfel aportul la
nare Naţională a acestei propuneri.                                                     zi a apropiatei sesiuni a Adunării Ge­      ceste cuvîntări ale reprezentanţilor a-      mului, ceea ce va asigura o creştere şi     rea ţărilor slab dezvoltate, s-ar pu­                cauza întăririi continue a lagărului
                                             popoarele ce luptă pentru eliberarea lor   nerale a Organizaţiei Naţiunilor Unite      leşi ai muncitorilor, ţăranilor şi inte­     mai accentuată a bunăstării materiale şi    tea construi într-un an mai mult de                  socialist, bastionul forjelor păcii îrt
   Sîntem încredinţaţi că cu o ase­                                                     să fie înscrise două puncte: primul         lectualilor şi-a găsit o puternică ex­       culturale a celor ce muncesc din patria     10 uzine metalurgice asemănătoare ce­                lume.
menea conducere delegaţia ţării noa­         de sub jugul colonial.                     privind „acţiunile pe plan regional în      presie adeziunea totală şi entuziastă,       noastră.                                    lor care se ridică în prezent în India,
stre, alături de delegaţiile celorlalte                                                 vederea îmbunătăţirii relaţiilor de bună    sprijinul cald şî neprecupeţit al Ma­                                                    cu ajutorul U.R.S.S.                                    Vom milita cu consecvenţă pentru
ţări socialiste şi altor state iubitoare     Tovarăşi,                 '' *"¦ i '       vecinătate dintre state europene apar-      rii Adunări Naţionale, al întregului            Pentru înfăptuirea viitorului său lu­                                                         relaţii strînse, de colaborare şl solida­
de pace, va contribui activ Ia spori­                                                   ţinînd unor sisteme social-politice di­     popor romîn faţă de politica externă         minos şi fericit, poporul nostru are           De politica cursei înarmărilor se                 ritate cu sindicatele oamenilor muncii
rea posibilităţilor soluţionării construc­   Cel mai mare obstacol care se cere         ferite“ şi al doilea privind „măsurile      justă a Partidului şi Statului nostru.       nevoie de pace. lată de ce întregul         cramponează monopolurile producătoare                din ţările capitaliste, dependente şi co­
tive a problemei dezarmării şi a altor                                                  pentru promovarea în rîndurile tine­                                                     nostru popor muncitor este profund in­      de armament în strînsă cîrdăşie cu                   loniale în lupta lor pentru o viaţă mai
probleme internaţionale care figurează'      înlăturat pentru a realiza efectiv şi a    retului a ideilor păcii, respectului re­       Cuvîntările în care au fost dezbătute     teresat în realizarea dezarmării gene­      cercurile militariste agresive. Marile               bună, independenţă naţională şi pro­
pe ordinea de zi.                                                                       ciproc şi înţelegerii între popoare".       multilateral ideile de bază ale rapor­       rale şi totale, care va duce la exclu­      monopoluri capitaliste cărora le este                gres social.
                                             consolida coexistenţa paşnică, pentru                                                  tului au arătat interesul şi preocuparea     derea definitivă a războiului din viaţa     subordonată politica principalelor sta­
  Tovarăşi,                                                                             Guvernele ţărilor europene au şi ţost       deputaţilor Marii Adunări Naţionale,         societăţii, la dezvoltarea prieteniei şi    te capitaliste, acţionează pentru spo­                  Vom aduce contribuţia noastră tot
                                             a obţine destinderea încordării inter­     informate oficial despre aceasta.           ale oamenilor muncii din patria noas­        colaborării între toate popoarele, la o     rirea permanentă a comenzilor milita­                mai activă la întărirea unităţii de ac­
   Vă este cunoscut că la baza poli­                                                                                                tră faţă de problemele fundamentale          pace veşnică pe pămînt.                     re, pentru continuarea febrilă a cursei              ţiune a tuturor celor ce muncesc din
ticii externe a partidului şi statului       naţionale şi eliminarea pericolului de        Faptele arată că slăbirea tensiunii      ale situaţiei internaţionale, ale luptei                                                 înarmărilor.                                         toate ţările, în lupta pentru înfăptui­
nostru stă prietenia şi alianţa de ne­                                                  irjternaţionale în general şi stabilirea    pentru preîntîmpînarea războiului şi a-         Tovarăşi,                                                                                     rea dezarmării generale şi totale, pen­
zdruncinat cu ţările puternicului lagăr      război este în prezent existenţa in lu­    de relaţii pe baza principiilor coexis­     sigurarea unei păci trainice. Ele au                                                        In ultimii 10 ani Societatea ameri­               tru preîntîmpînarea pericolului unui nou
socialist, promovarea şi aplicarea în                                                   tenţei paşnice între toate statele sînt     oglindit hotărîrea fermă a poporului            Oamenii muncii din toate ţările, pro­    cană „Genera! Dinamics“ care produce                 război, pentru coexistenţă paşnică şl
practică a principiilor leniniste ale co­    me a unor armate numeroase, a unor         obiective a căror realizare poate li        romîn de a lupta şi în viitor, împre­        ducătorii tuturor bunurilor materiale       armamente, şi-a sporit profiturile de 50             colaborare rodnică între toate popoa­
existenţei paşnice între state cu orîn-                                                 considerabil favorizată prin acţiuni în                                                  şi spirituale, sînt sprijinitorii cei mai   de ori. Averea personală a familiei                  rele.
duiri social-politice diferite.              mari stocuri de arme de tot felul, in­     acest scop pe plan regional.                                                             fermi, cei mai entuziaşti ai programu­      Rockfeller, strîns legată de industria
                                                                                                                                                                                 lui de dezarmare generală şi totală,        de război, se ridică Ia 3,5 miliarde                    Conştiente că forţa ţărilor lagărului
   Politica activă, creatoare, în vederea    clusiv de arme cu o uriaşă putere ni­                                                                                               care ar deschide noi şi minunafe pers­      dolari, ceea ce este egal cu salariul a-             socialist constituie principala piedică
                                                                                                                                                                                 pective de dezvoltare a societăţii. Ei      ntial al unui milion de muncitori ame­               în calea planurilor războinice ale cercu­
                                             micitoare, cum sînt cele nucleare. Iată                                                                                             făuresc comorile civilizaţiei omeneşti      ricani.                                              rilor agresive, sindicatele noastre vor
                                                                                                                                                                                 şi de aceea sînt vital interesaţi în a                                                           mobiliza şi mai activ masele de oa­
                                             de ce problema numărul unu a zilelor                                                                                                încătuşa rriîna care ar voi să distru­         Căutînd să arunce o perdea de fum                 meni ai muncii, organizaţi în sindica­
                                                                                                                                                                                 gă roadele mîinilor şi inteligenţei lor,                                                         te, pentru traducerea în viaţă a sar­
                                             noastre este dezarmarea.                                                                                                                                                        asupra scopurilor cursei înarmărilor,                cinilor istorice trasate de Congresul al
                                                                                                                                                                                    Programul de dezarmare generală „                                                             IlI-lea al P.M.R. pentru întărirea şi
                                             GîncIiţi-vă ce ar dobîndi omenirea,                                                                                                                                                                                                  înflorirea statului nostru democrat-

                                             ce imens pas înainte pe calea progre­

                                             sului s-ar face dacă ar înceta pretu­

                                             tindeni fabricarea armamentelor şi ar

                                             fi desfiinţate toate armatele din lume?

                                             In primul rînd ar deveni cu nepu­

                                             tinţă provocarea de noi războaie. Şi

                                             acesta este desigur lucrul cel mai de

                                             seamă. Nu mai puţin important este

                                             şi faptul că sumele fabuloase, efortu­

                                             rile şi energiile uriaşe ce se irosesc

                                             astăzi în scopuri militare ar deveni dis­

                                             ponibile pentru a contribui la progresul

                                             tuturor ţârilor, pentru a şterge cum­

                                             plita înapoiere economică şi culturală

                                             în care se află încă numeroase po­

                                             poare de pe glob, pentru a clădi ne­

                                             numărate uzine, locuinţe, spitale, şcoli,

                                             instituţii de artă, pentru a ridica bună­

                                             starea oamenilor de pretutindeni.

                                             Republica Populară Romînă s-a pro­

                                             nunţat cu toată hotârirea pentru rea­

                                             lizarea dezarmării generale şi totale.

                                             Poziţia noastră constructivă în acea­

                                             stă privinţă s-a manifestat şi în cursul

asigurării păcii pe care o duc ţările tratativelor desfăşurate la Geneva în             Se ştie că divizarea între unele şi ună cu toate popoarele, pentru inter­ corespunde celor mai arzătoare inte­ monopolurile încearcă să demonstreze popular, în scopul creşterii contribu­
                                                                                                                                                                                                                             că militarizarea economiei ar avea un
lagărului socialist, marile iniţiative ale   Comitetul celor 10 state din care facem    altele dintre statele balcanice şi ascu­    zicerea fabricării şi folosirii armelor     rese ale oamenilor muncii din ţările         efect pozitiv asupra folosirii braţelor             ţiei ţării noastre la întărirea continuă
Uniunii Sovietice îndreptate spre în­        parte. Dar, după cum se ştie, poziţia      ţirea litigiilor dintre ele a constituit    atomice, pentru dezarmarea generală         capitaliste, unde cursa înarmărilor duce     de muncă, asupra reducerii şomajului.               a sistemului mondial al socialismului
făptuirea dezarmării generale şi totale      obstrucţionistă a reprezentanţilor pu­                                                 şi totală, pentru apărarea păcii în         la creşterea continuă a preţurilor, a        Realitatea infirmă asemenea teorii.                 — reazimul de nădejde al forţelor pă­
şi spre lichidarea focarelor de încorda­     terilor occidentale a împiedicat Comi­     şi mai constituie şi în prezent un fac­     lume.                                       impozitelor, la scăderea salariului real,    Ştiut este că în ultimii ani în S.U.A.
re în diferite părţi ale lumii, constituie   tetul să-şi îndeplinească mandatul în­     tor negativ în dezvoltarea lor istorică.                                                la adîncirea exploatării capitaliste. Oî-    şi în alte ţări capitaliste cheltuielile            cii de pretutindeni.
factorul dominant al vieţii internaţio­      credinţat de Adunarea Generală a Or­       In ultima vreme însă, în special în ur­        Convingerea noastră este că prin         te din suferinţele pe care le îndură         militare au cunoscut o continuă creş­
nale contemporane, contribuind la ac­        ganizaţiei Naţiunilor Unite. Aceasta a-    ma cunoscutei iniţiative a guvernului       lupta unită şi neobosită a ţărilor lagă­    oamenii muncii în capitalism nu s-ar         te! e tn acelaşi timp însă numărul şo­              Tovarăşi,             "rS S ’-?r ’' 1
tivizarea continuă a forţelor păcii şi       rată că forţele care nu sînt interesate    romîn privind colaborarea multilaterală     rului socialist, a tuturor forţelor păcii,  putea alina cu sumele uriaşe irosite,        merilor în loc să scadă a oscilat me­
exercitînd o puternică înrîurire în în­      în slăbirea tensiunii internaţionale şi    între statele Balcanice, cercuri largi      adepţii „războiului rece« şi ai cursei      în scopuri războinice, cîte locuinţe, cîte   reu în jurul unor cifre medii mai mari                Au apus pentru totdeauna vremu­
treaga lume.                                 care se opun dezarmării — marile           şi personalităţi de seamă s-au pronun­      înarmărilor vor putea fi înfrînaţi şi       şcoli şi spitale nu s-ar putea con­                                                              rile cind magnaţii tunurilor hotărau
                                                                                        ţat în favoarea acestei colaborări. Noi     lumea fără războaie va putea deveni         strui, cîţi din şomerii care bat dru­        decît în anii anteriori.                            soarta omenirii fără să le pese de po­
                                                                                                                                                                                                                                                                                 poare. Astăzi în lume s-au dezvoltat

                                                                                                                                                                                                                                                                                 forţe atît de puternice incit ele sînt
                                                                                                                                                                                                                                                                                 în stare să impună imperialiştilor pa­
                                                                                                                                                                                                                             Contrar teoriilor absurde ale adver­ cea.
Statul nostru democrat-popular şi-a monopoluri de armament, profitorii de considerăm şi astăzi că înfăptuirea u- o realitate.                                                   murile în căutare de lucru nu ar pu­                                                                                   ‘iv

adus şi-şi aduce contribuţia activă la       război — exercită încă influenţă asupra    tiei colaborări rodnice între toate sta­       Pentru aceste ţeluri nobile merită să    tea să scape de coşmarul existenţei          sarilor dezarmării, trecerea de la in­                 Ne exprimăm convingerea că gla­
îmbunătăţirea atmosferei internaţionale,     cercurilor politice conducătoare a unor    tele din balcani, îmeheierea între ele      ne consacrăm toate energiile.               lor mizere.                                  dustria de război la cea de pace şi                 sul raţiunii va triumfa şi că Organiza­
întreaga activitate pe care oamenii          state apusene.                             a unui pact de neagresiune, crearea                                                                                                  dezvoltarea unor legături comerciale                ţia Naţiunilor Unite va da ascultare
muncii din patria noastră o desfăşoară                                                  în această regiune a unei zone a păcii         Permiteţi-mi ca în încheiere, tova­         Nu demult, însăşi senatorul Kenne-        normale între Est şi Vest, ar putea con­            voinţei opiniei publice mondiale de a
pentru desăvîrşirea construcţiei socia­         Noi sîntem însă de părere că aceste     lipsită de arme de exterminare în ma­       răşi deputaţi, să urez tovarăşului          dy. candidatul Partidului democrat la        tribui la lărgirea producţiei multor                se înfăptui cit mai curind dezarmarea
liste, pentru făurirea unei vieţi lumi­      forţe pot fi izolate. însemnătatea vi­     să şi care să fie garantată de marile       Gheorghe Gheorghiu-Dej şi delegaţiei        preşedinţia S.U-A., a declarat următoa­      ramuri industriale din ţările capitalis­            generală şi totală, care corespunde in­
noase, fericite, atestă, cum nu se poate     tală a problemei dezarmării impune         puteri, corespunde intereselor profunde,    pe care o va conduce, deplin succes         rele :                                       te, ceea ce ar duce implicit la o fo­               tereselor vitale ale întregii omeniri.
mai limpede, că poporul romîn este în        necesitatea unor noi eforturi susţinute    ale tuturor acestor state şi este pe de­    în sarcina imporlantă şi de răspundere                                                   losire mai deplină a forţei de muncă.
cel mai înalt grad interesat in apă-         pentru rezolvarea ei favorabilă inte­                                                  pe care o au de îndeplinit.                    „17 milioane de americani se culcă                                                               îmi însuşesc pc deplin raportul to­
                                             reselor omenirii. Pe drept cuvînt s-a      plin realizabilă.                                                                       în fiecare seară flămânzi, 15 milioane         lată doar cîteva din motivele care                varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej pri­
                                                                                                                                       (Vii şi puternice aplauze).              de familii trăiesc în locuinţe mizerabi­     determină interesul uriaş al popoarelor             vind situaţia internaţională actuală şi
                                                                                                                                                                                le. 7 milioane de familii luptă pentru
                                                                                                                                                                                                                                       pentru traducerea în viaţă a progra­
tUESSI323Er’EBlZ!S2E.'.î                                                                M edicul                                    de                                                ismr^fSBSsaazimszrxesta raessmepscisisii'. mului de dezarmare generală, propus             politica externă a Republicii Populare
                                                                                                                                                                                                                                                                                 Romîne.
    De Ia M inisterul                                                                                                                                                                                                                  de guvernul Uniunii Sovietice la sesiu­
                                                                                                                                                                                                                                                                                   Aprob din toată inima propunerea
                                                                                                                                        c i r c u m s c r i p ţ i e ----- , nea Adunării Generale a O.N.U.                                                                       Prezidiului Marii Adunări Naţionale şi
                                                                                                                                                                                                                                       din septembrie 1959, care corespunde      a Consiliului de Miniştri ca delegaţia
                                                                                                                                                                                                                                                                                 ţării noastre care va participa la lu­
                                                                                                                                                                                                                                       năzuinţelor .şi aspiraţiilor întregii o-

învă^ jţSă-U*m int!SuiSusa şai L u isI ţ-j u riiesH                                       Doctorul Liviu Vulcu a venit in           sia de femei şi a organizat cursuri         iar cercurile de citit nou înfiinţate    )   meniri.                                             crările celei de-a 15-a sesiuni a Adu­
                                                                                        Apoldul de Sus acum un an, şi ju­           de iniţiere sanitară. Le-a vorbit ţă­       sint Jrecventate de tot mai mulţi ţă­           Un strălucit exemplu a ceea ce se                nării Generale a Organizaţiei Naţiuni­
   Concursul de admitere îrt în-             frecvenţă va avea loc între 8-14           mătate. Proaspătul absolvent al In­         ranilor muncitori cum să-şi îngri­          rani muncitori. De curind s-a des­                                                               lor Unite să fie condusă de către to­
vaţămîntul superior — cursuri                octombrie a. c. înscrierile se vor         stitutului medico-farinaceuiic din          jească sănătatea, cum să evite bo­          chis „şcoala mamei", în care mame­           poate înfăptui pentru binele şi ferici­             varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. (A-
de zi — va avea ioc între 15-28              face pînă la 1 octombrie a. c.             Bucureşti şi-a început munca pe cind        lile şi accidentele.                        le tinere învaţă cum să-şi îngrijeas­        rea omului îl constituie victoriile is­
septembrie a. c. înscrierile pen­                                                       nu trecuse încă bine de 23 de ani.                                                      că copiii, cum să-i crească. Cele 6          torice ale U.R-S-S. în construirea co­              plauze).
tru concurs se pot îace ia secre­               Orice informaţii suplimentare           Locuitorii din Apold U priveau cu              Broşurile primite de ta Comitetul        secţii ale Crucii roşii care au fost         munismului, marile izbînzi ale construc­
tariatele facultăţi lor pînă la 14           în legătură cu concursurile de             zimbetul pe buze şi nu odată după           raional al Crucii roşii au început sa       organizate in cele trei comune ale           ţiei paşnice din toate ţările lagărului                Sînt convins că delegaţia ţării noas-i
septembrie inclusiv.                         admitere se pot primi de la se­            ce-i consulta aceştia se duceau la alt      fie iot mai mult . solicitate, iar pe       circumscripţiei, sint conduse de per­        socialist. Realizări ca reducerea zilei             tre la cea de-a 15-a sesiune a Orga­
                                             ci etariatele facilităţilor.                                                           la cabinetul dispensarului medical,         sonal medical bine pregătii. Din                                                                 nizaţiei Naţiunilor Unite avînd în
   Probele practice de Ia con­                                                          medic. Dar, cu ţoale acestea me­            locuitorii din Apold au început să          riadul ţăranilor muncitori s-au ridi­        de muncă şi măsurile de desfiinţarea                fruntea sa pe tovarăşul Gheorghe
cursul de admitere la Institutul                                       *                dicul Liviu Vulcu nu s-a descurajai.        treacă tot mai des. In sălile de cla­       cat numeroşi activişti. Cu comunistul                                                            Gheorghiu-Dej va aduce o contribuţie
de teatru „I. L. Caragiale“ Bu­                                                         Se ştia bine pregătit profesional,          să ale şcolii din Sîngătin, după ter­       Ilie Moraru, sau utemistiil Nicolae          impozitelor percepute de la populaţie               de seamă la rezolvarea celei mai ar­
cureşti, Institutul „Szentgyorgyi               Afinisterul Invăţămîntului şi           siăpin pe cunoştinţele lui şi nu în­        minarea cursurilor, doctorul Vulcu          Marcu, doctorul Vulcu se mindreşie.                                                              zătoare probleme a zilelor noastre, de­
Istvan“ Tg. Mureş, Institutul de             Culturii aduce la cunoştinţă ce­           ţelegea de ce oamenii n-aveau în­           ţinea conferinţe cu teme medicale in        Ei, pe Ungă faptul că răspund de             în U.R.S.S., sporirea continuă a veni­              zarmarea generală şi totală, va ridica
arte plastice „N. Grigorescu"                lor interesaţi că, absolvenţii ul­         credere in el. Intr-una din zile s-a        faţa unui public numeros.                   postul sanitar, duc o muncă susţinu­                                                             şi mai mult autoritatea şi prestigiul
Bucureşti, Institutul de arte plas­          timului an de studii din seriile           dus la organizaţia de partid din co­                                                    tă pentru ca străzile comunei lor            turilor şi reducerile de preţuri în toa­            ţării noastre în faţa tuturor popoare­
tice „I. Andreescu“ Cluj, Con­               1957/58 şi anterioare care n-au            mună şi i-a cerut ajutor. „Oa­                 La începutul acestui an, in cir­         să fie din zi in zi mai curate, mai                                                              lor. (Aplauze).
                                             promovat examenul de stat în               menii nu te cunosc, i-au spus co­           cumscripţia medicală Apold s-a tre­         îngrijite.                                   te ţările socialiste, ca şi alte nume­
                                             termenul prevăzut de dispoziţiile          muniştii, încearcă să te apropii de         cut la Înscrierea de membri la Cru­
                                                                                                                                    cea roşie, la organizarea de cursuri          Doctorul Vulcu se străduieşte ca           roase aspecte ale creşterii nivelului de
                                                                                        ei". .4 stat şi a chibzuit cum să pă­       „Gaia pentru apărarea sanitară". Au
                                                                                                                                                                                                                             trai al oamenilor muncii, stîrnesc ad­

                                                                                                                                                                                                                             Conferinţe in faţa colectiviştilor

servatorul „C. Porumbescu“ Bu­               legaie se pot prezenta la susţi­           trundă piuă la sufletul omului. N-a         fost organizate posturi sanitare, un­       toţi membrii Crucii roşii din circum­          Duminica trecută, tov. Grigo-                     Ioc înainte de masă, vorbitorul
cureşti, Conservatorul „Gh. Di-              nerea examenului de stat ia u-             dormit nopţi in şir. Consultaţiile mer­     de in caz de accident, ţăranii mun­         scripţia sa să fie absolvenţi ai cursu­      rie Vîleeanu — cercetător ştiin­                    a fost ascultat de circa 75 de
ma“ Cluj, Corservatorui de mu­               na din sesiunile anului universi­          geau prost. 5—6 oameni pe zi şi             citori pot primi primul ajutor. Primii      rilor „Gata pentru apărarea sanitară",       ţific la Institutul de Cercetări                    colectivişti, iar la Toteşti — în
zică Iaşi, Institutul de cultură             tar 1960/1961. Pot beneficia de            nu avea nici un iemei să creadă             47 de absolvenţi ai cursurilor G P.A.S.     să organizeze echipe care in „Săptă-         Economice al Academiei R.P.R.                       livada gospodăriei colective —
fizică Bucureşti, precum şi la fa­           una din aceste sesiuni şi candi­           că se vor înmulţi. Aflase că oame­          au şi primit diplomele. Sub îndru­          mina Crucii roşii" să participe la           din Bucureşti, s-a deplasat în                      unde colectiviştii împărţeau
cultăţile de arte plastice şi edu­           daţii care s-au prezentat de 2                                                         marea doctorului Liviu Vulcu, ei au         concurs. „Acesta este începutul —            raionul Haţeg, unde, in faţa mai                    tocmai avansurile la ziua-mun-
caţie fizică de la Institutele pe­           ori ia examenul de stat şî nu              nii bat drumul piuă la Sibiu ori la                                                     spune doctorul Vulcu. Cil despre ne­         multor colectivişti, a expus con­
dagogice de 3 ani din Bucureşti,             !-au promovat.                             Sebeş ca Să-i vadă doctorul in timp         organizat la ariile de treier posturi       încrederea oamenilor, manifestată la                                                             că, conferenţiarul a vorbit în
Cluj, Iaşi şi Timişoara, se vor                                                         ce in comună era dispensar. A vă­                                                       început a rămas o amintire...".              ferinţa „Un măreţ program de
                                                înscrierea Ia examenul de stat                                                      sanitare mobile, au dat primul aju­                                                                                                          faţa altor 60—65 de colectivişti,
ţine între 6-13 septembrie 1960.             şi susţinerea lui se va desfăşura          zut- atunci că prea este singur şi                                                                                                   dezvoltare a agriculturii pe dru­
                                                                                        s-a hotărît să intre in activitatea         tor in caz de accidente.                                                                                                                     care l-au ascultat cu mult in­
                                                                                                                                                                                                                             mul socialismului“.
                                                                                                                                      In Apoldul de Sus, cursurile sani­                                                                                                         teres.

Concursul de admitere în în- în conformitate cu dispoziţiile în t obştească. A luat legătură cu comi- tare săteşti au devenit ceva obişnuit,                                    S. POP                                       La căminul cultural din Bert-                                             P. FELICIAN

yăţămîntul superior seral şi fără vigoare.                                                                                          '            -s/vv                          ' V - _ - i helot, unde conferinţa a avut                                                                              corespondent
                                                                                                                                              O
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11