Page 60 - 1960-09
P. 60
Fagr. DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. IIA
a$33H!ZZB555
xiiXimeiB ş ÎL rL • . u t t im e ie s ± m . ¦ » x iH imsétea» ^Ëlb^L- M o tă rîrea C. C. a l
P 8 M* U. P .
VARŞOVIA 10 (Agerpres). principiile leniniste ale coexis
Agenţia PAP a dat publici tenţei se bucură in momentul de
tăţii hotărirea celei de-a 6-a ple faţă de sprijinul tot mai larg a!
nare a C.C. al P.M.U.P. în le maselor populare din întreaga
gătură cu Consfătuirea de la lume, ai statelor eliberate din
Bucureşti a reprezentanţilor par cătuşele imperialismului şi al
tidelor comuniste şi muncitoreşti popoarelor care luptă pentru in
Memorandumul guvernului A p e lu l F. S . H . din ţările socialiste. dependenţă.
După ce a ascultat raportul Superioritatea mereu crescîn-
R D. Germane PRAGA 16 (Agerpres). — dicale mondiale care s-a produs prezentat de tov. Wladyslaw dă a forţelor socialismului asu
După, cum anunţă Ceteka, se în anul 1949 şi sint salutate Gomulka cu privire la Consfă pra forţelor imperialismului, am
BERLIN 16 (Ag*rpres)< — După a-şi aduce contribuţia constructivă la străine şi asupra lichidării tuturor cretariatul Federaţiei Sindicale tuirea de la Bucureşti a repre ploarea luptei de eliberare na
cum transmite agenţia ADN, la 13 dezarmarea generală şi totală, con punctelor de sprijin şi depozitelor lor. Mondiale a dat publicităţii un succesele realizate de oamenii zentanţilor partidelor comuniste ţională, lupta tot mai intensă a
septembrie reprezentantul permanent ştient de răspunderea ce-i revine pen Implicit şe lichidează toate rămăşiţe ape<l cu prilejul împlinirii a 15 muncii din ţările lagărului păcii. şi muncitoreşti din ţările socia popoarelor pentru apărarea pă
al R. D. Germane la Geneva a remis tru pace, precum şi pentru interesele le celui de-al doilea război mondial ani de la data înfiinţării F.S.M., F.S.M condamnă sprijinirea re- liste, se spune în hotărîre, C.C. cii au contribuit ca în condiţiile
conducătorului ad-intcrim al secţiei naţionale ale poporului german, gu şi se creează premise de cea mai ma în care arată că ţelurile formu vanşismului în Germania occi a! P.M.U.P. a aprobat întruto- actuale, cu toată existenţa impe
O.N.U. pentru Europa spre a fi trans vernul Republicii Democrate Germa re importanţă pentru exercitarea drep late la primul Congres al F.S.M. tul poziţia delegaţiei P.M.U.P., rialismului, să se poată bara ca
misă mai departe la New York lui ne prezintă spre examinare celei de-a tului la autodeterminare de către po de la Paris — pacea trainică, dentală, războiul sîngeros din precum şi comunicatul cu privi lea războiului şi să se menţină
D. Hamniarskjoeld, secretarul general 15-a sesiuni a Adunării Generale a porul german. In aceeaşi etapă vor fi nimicirea fascismului, zdrobirea Algeria şi încercările de a ni re la această Consfătuire. pacea in întreaga lume. Aceasta
al O.N.U., o scrisoare din partea lui O.N.U. următoarele propuneri cu pri distruse armele-rachetă aflate la dis sistemului colonialist, lupta mici libertatea poporului con- nu înseamnă însă că în mömen-
Otto Grotewohl, preşedintele Consiliu vire la înfăptuirea pe etape a dezar poziţia forţelor armate germane. pentru revendicările economice Declaraţia de la Moscova şi tul de faţă pacea a fost asigu
lui de Miniştri al R.D. Germane, şi mării generale şi totale în cele două şi sociale ale oamenilor muncii golez. Manifestul Păcii care decurg rată definitiv şi în mod automat.
memorandumul guvernului R.D. Germa state germane. Guvernul R.D. Germane propune ca Federaţia Sindicală Mondială, din hotărîrile de importanţă cru
ne în problema dezarmării, adresat ce în a treia etapă (1963-1964) să se — au fost în centrul atenţiei cială ale Congresului al XX-lea Comitetul Central al Partidu
lei de-a iS-a sesiuni a Adunării Ge Guvernul R.D. Germane propune ca desfiinţeze definitiv forţele armate ale cheamă în apelul să.u pe toţi a! P.C.U.S., din aplicarea crea lui A4uncitoresc Unit Polonez,
nerale a O.N.U. în prima etapă (1960-1961) cele două celor două state germane şi să se acestei organizaţii în decurs oamenii muncii din lumea în toare a principiilor marxist-le- solidarizîndu-se întrutotu! cu
state germane să renunţe — prin de distrugă complet armamentul, muniţii treagă la unitatea de acţiuni
După cum se arată în scrisoare, gu claraţii bazate pe principiile dreptului le şi echipamentul militar. In cele de 15 ani. în vederea realizării ţelurilor
In apel se condamnă scizi formulate în 1945, pentru în
tărirea păcii, dezarmare, inter
unea în rîndurile mişcării sin-
zicerea armei nucleare şi pen
tru coexistenţa paşnică.
vernul R.D. Germane este ferm con internaţional şi a căror respectare este două state germane urmează să înce C re şte re a duratei m edii niniste la analiza epocii noas Declaraţia partidelor comuniste
vins că dezarmarea generală şi tota obligatorie — la folosirea forţei unul teze producţia in scopuri militare. U- tre, se arată în hotărîre, şi-au şi muncitoreşti, subliniază că
lă este o problemă care afectează toate faţă de celălalt sau faţă de terţe sta găsit o confirmare deplină în Polonia populară împreună cu
popoarele şl că viitorul poporului ger te. Cele două state germane renun zinele respective trec la producţia de vieţii în U. R. S„ S . cursul evenimentelor din ultimii întregul lagăr socialist va ducs
man este indisolubil legat de asigu ţă la înarmarea atomică. Ele îşi asu pace- In cele două state germane sini trei ani şi în lupta practică a şi de acum înainte o luptă con
rarea păcii. mă obligaţia de a nu produce arme partidelor comuniste şi muncito secventă de coexistenţă paşnică,
nucleare şi arme-rachetă, de a nu par desfiinţate instituţiile militare (minis MOSCOVA 16 (Agerpres). lingă Consiliul de Miniştri al reşti împotriva imperialismului va contribui Ia creşterea forţe
In scrisoare se relevă faptul că ticipa la fabricarea lor în alte state, U.R.S.S. în Uniunea Sovietică şi războiului, pentru pace, li lor şi prestigiului internaţional
principiile acordului de la Potsdarri au de a nu achiziţiona aceste arme, pre terele, statele majore, academiile mi TASS transm ite: In decurs de mortalitatea este mai scăzută, bertatea popoarelor şi socialism. a] lagărului socialist, va întări
fost traduse în viaţă numai într-o sin litare etc.). In aceeaşi etapă cele două 5 ani (1955-1959) sporul natu iar sporul natural al populaţiei relaţiile prieteneşti cu Uniunea
gură parte a Germaniei, pe teritoriul cum şi de a nu lua parte la expe state germane se retrag respectiv din ral al populaţiei U.R.S.S. s-a Politica consecventă de pace Sovietică şi cu toate statele so
R.D. Germane, şi că guvernele celor N. A.T.O. şi din Organizaţia Tratatu cifrat la 17,9 milioane oameni, este mai mare ăecît în majori a Uniunii Sovietice şi a între cialiste.
rienţele nucleare ale altor state. Cele lui de Ia Varşpvia. Cele două state ceea ce depăşeşte numărul lo gului lagăr socialist bazată pe
două state germane au adoptat puncte germane îşi fac cunoscută neutralita cuitorilor suediei, norvegiei şi tatea covîrşitoare a ţărilor ca
două state germane îşi asumă obliga tea care este garantată de principalele Finlandei la un loc. pitaliste.
de vedere principial deosebite în pro puteri participante la coaliţia antihi- Potrivit datelor cuprinse în
ţia de a nu produce arme chimice tleristă sau de Organizaţia Naţiunilor culegerea „Ocrotirea sănătăţii In comparaţie cu Rusia pre-
blema dezarmării. Din această cauză, Unite.
şi bacteriologice şi de a nu le achi în U.R.S.S.“ editată de Direcţia revoluţionară, în U.R.S.S. dura
se spune în scrisoare, guvernul R.D. ta medie a vieţii a crescut de
ziţiona, precum şi de a nu participa la 32 de ani cit era în 1896-
In memorandum se arată în conti Centrală de Statistică de pe 1897 la 68 de ani in 1957-1958.
Germane consideră necesar ca în la experimentarea acestor arme în al- nuare că fondurile devenite libere în
cursul discutării problemelor dezar- te state. urma dezarmării vor fi folosite în
mării generale şi totale la cea de-a In prima etapă se preconizează de scopuri paşnice înăuntrul ţării, pre D ezb a terile Consiliului de Securitate
15-a sesiune a Adunării Generale a asemenea încheierea unui Tratat de cum şl pentru ajutorarea ţărilor slab
O.N-U. să capete posibilitatea de a pace cu cele două state germane şi dezvoltate din punct de vedere eco
expune prin intermediul reprezentantu transformarea Berlinului occidental în- nomic. NEW YORK 16 (Agerpres). zentantul S.U.A., nici secretarul din ţară“. Acest lucru se în- Uniunii Sovietice respinge cu
lui său punctul de vedere al guver tr-un oraş liber, demilitarizat. In a- Pentru controlul asupra efectuării — TASS transm ite: La şedin
nului R.D. Germane în problema de cest scop puterile coaliţiei antihitleriste ţa din 15 septembrie a Consi general al O.N.U. nu au putut tîmplă pentru că Statele Unite hotărîre acest proiect de rezolu
zarmării generale şi totale în Germa vor convoca o conferinţă de pace la măsurilor propuse în memorandum se liului de Securitate al O.N.U. a
nia. Prin scrisoare, secretarul general care ar urma să participe reprezen recomandă instituirea unui organ de continuat discuţia în legătură cu infirma faptele conţinute în de vor să creeze în Congo un al ţie şi prezintă spre examinare
al O.N.U. este solicitat să sprijine in tanţi ai celor două state germane. control care va fi creat pe bază de situaţia din Republica Congo.
vitarea guvernului R.D. Germane. paritate din reprezentanţi ai Camerei Spre examinarea Consiliului de claraţia sovietică din 14 septem doilea guvern şi caută să tacă următorul proiect de rezoluţie :
In a doua etapă (1962) cele două Populare a R.D. Germane şi ai Bun- Securitate a fost prezentat pro
Concomitent scrisoarea cuprinde ru state germane îşi reduc forţele arma destagului vest-german, precum şi din iectul de rezoluţie american al brie. V. A. Zorin a demascat a- aceasta cu mîinile secretarului „Consiliul de Securitate,
gămintea de a se difuza pentru discu te şi armamentele. Ele renunţă la ser reprezentanţi ai sindicatelor şi ai altor
tare memorandumul guvernului R.D. viciul militar obligatoriu şi se abro firmaţiile reprezentantului ame general, a spus în continuare amintind de rezoluţiile sale
Germane în problema dezarmării. gă legea cu privire la introducerea
serviciului militar obligatoriu în Ger rican că Uniunea Sovietică vrea V. A. Zorin. din 14 şi 22 iulie, precum şi din
In centrul atenţiei celei de-a lB-a mania occidentală. Pe baza Tratatului
sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., de pace încheiat, cele patru state ca să submineze Organizaţia Naţiu Proiectul de rezoluţie ameri 9 august 1960 şi, în special, de
se spune în memorandum, se vor afla re au semnat acordul de la Potsdam
propunerile în problema dezarmării ge se înţeleg cu cele două state germa nilor Unite şi măsurile luate de can propune să se acorde se prevederile rezoluţiei din 9 au
nerale şi totale, prezentate de guver ne asupra retragerii tuturor trupelor
nul U.R.S.S. Călăuzit de dorinţa de organizaţii democrate. cărui conţinut se reduce la a- ea în Gongo. cretarului general mandatul de gust în sensul că forţele armate
In memorandum se subliniază că ceea că secretarului general al Chiar de la începutul discu a crea în Congo orice guvern ale O.N.U. nu vor participa la
cele două state germane se obligă ca, O.N.U. i se acordă dreptul ne tării problemei Gongoului a de va dori. Noi nu putem da un a- vreun conflict, intern, inclusiv de
după realizarea unui acord internaţio limitat de a folosi, după pro clarat el, Uniunea Sovietică a semenea mandat, a continuat ordin constituţional, nu se vor
nal cu privire la dezarmarea generală pria sa apreciere, ajutorul fi participat activ la elaborarea ho reprezentantul U.R.S.S., deoare amesteca în nici un tel într-un
şi totală, să adere la acest acord şi nanciar care poale fi acordat tărîrilor Gonsiliului de Securita ce acesta va însemna o tutelă asemenea oonilict şi nu vor e-
să-şi asume obligaţiile care decurg din Republicii Congo de ţările mem te şi a votat pentru adoptarea directă asupra Congoului pen xercita influenţe asupra dezno
el. bre ale O.N.U. Ignorînd exis rezoluţiei. Ea se situează şi în tru înfăptuirea unor scopuri în dământului lui ;
Guvernul R. D. Germane sublinia tenţa în Congo a guvernului le prezent pe poziţia acestor rezo care sînt interesate anumite gu relevînd situaţia grea în care
ză că reunificarea Germaniei este o gal, S.U.A. propun ca forţele luţii şi intenţionează să obţină verne şi nicidecum O.N.U. se află economia Republicii Con
O. N. U. a încetat să mai fie un chestiune care priveşte numai poporul speciale ale O.N.U. „să continue înfăptuirea lor riguroasă. Referindu-se la declaraţiile fă go, ca rezultat, al dominaţiei co
german şi cele două state germane. să acţioneze în scopul restabi Mai mult decît atît, N. S. cute în Consiliul de Securitate loniale îndelungate şi alţagresiu-
Reunificarea presupune însă dezarma lirii şi menţinerii legii şi ordi
instrum ent al Occidentului rea şi încheierea unui tratat de pace ne!“, cu alte cuvinte să acţione Hruşciov, preşedintele Gonsiliu de către reprezentanţii Angliei nii belgiene împotriva acestei
cu cele două state germane. Guvernul ze în interesul puterţlor occiden
R. D. Germane, se spune în încheie tale şi nu al poporului conge lui de Miniştri al U.R.S.S., a şi Franţei „cu privire la fără ţări ;
rea memorandumului, este. convins că lez. Astfel acest document are
LONDRA 16 (Agerpres). — tăzi de un suficient număr de scopul să substituie întrutotu! declarat recent în mod public că delegile şi încălcarea ordinei“ cere secretarului general al
Apropiata sesiune a Adunării voturi pentru a infringe „gru
Generale a O.N.U. va constitui o parea N.A.T.O., S.E.A.T.O. şi a guvernul sovietic doreşte întări care ar avea loc în Gongo, Zo O.N.U. şi comandamentului for
cotitură in istoria postbelică,
intrucît va marca schimbarea ţărilor Ameţioii Latine“. rea prin toate mijloacele, a Or rin a declarat: ştim în ce fel ţelor armate ale O. N. U. din
raportului de forţe în Organi Au trecut vremurile, continuă
zaţia Naţiunilor Unite, scrie la sprijinirea iniţiativei sale de către hotărîrile adoptate anterior de ganizaţiei Naţiunilor Unite de Anglia şi Franţa îşi instaurează Gongo să pună capăt fără alte
„New Statesman“ cînd America
15 septembrie săptămînalul O. N.U. corespunde nu numai interese Consiliul de Securitate cu privire oarece O.N.U. este unul din cele rînduielile în colonii şi ştim ce amînări oricăror forme de ames
„New Statesman“. domina exclusiv O.N.U. „Astăzi
mai importante organe interna înseamnă fărădelegea şi legali tec în treburile interne ale Re
Blocul ţărilor neutre împre Organizaţia Naţiunilor Unite nu
ună cu ţările lagărului socialist, mai poate fi un instrument al lor poporului german, ci şi intereselor la Congo. ţionale în care sînt reprezenta tatea din punctul lor de vede publicii Gongo, astfel îneît gu
arată săptămînalul, dispune as- politicii occidentale aşa cum a
fost în decursul unei lungi pe tuturor celorlalte state şi că ar con La sfîrşitul şedinţei a luat te state aparţinînd ambelor sis re. Sîntem împotriva instaurării' vernul ei să-şi poată exercita ne
rioade de timp.“.
tribui la excluderea pentru totdeauna cuvîntul pentru a doua oară re teme. legalităţii şi ordinei de tip co stingherit drepturile suverane şi
a posibilităţii unui război în inima Eu prezentantul U.R.S.S., V. A. Zo- Urmăm consecvent linia lonialist. Gerem de asemenea ca puterea asupra întregului terito
spre întărirea prestigiului şi legalitatea şi ordinea să fie in riu congolez şi, în special, să
ropei. rin. El a arătat că nici repre- importanţei O.N.U. şi însuşi fap staurate de guvernul legal, şi evacueze imediat torţele armate
tul că delegaţia sovietică la nu de o putere venită dinafa aflate la dispoziţia comanda
sesiunea Adunării Generale este ră, fie chiar şi sub steagul mentului O.N.U. de pe toate ae
Apropiata sesiune a O» N. U. — un factor rodromurile pe care ele le ocupă
condusă 'de preşedintele Gonsi O.N.U.
liului de Miniştri dovedeşte ma După ce a atras atenţia asu în momentul de faţă şi să pună
rea însemnătate pe care o acor pra faptului că în proiectul de postul de radio naţional la dis
important în politica internaţională dă guvernul sovietic acestei- or- rezoluţie al S.U.A. nu se pome poziţia deplină şi, nelimitată a
o neşte nimic despre menţinerea guvernului central al Republicii
MOSCOVA (Agerpres). Va-
sili Harkov, comentatorul a- ganîzaţii internaţionale.
genţiei TASS, scrie: In continuare reprezentantul integrităţii teritoriale şi inde Gongo ;
îi scutită de primejdia de răz ale politicii externe, care porneş ca, răspunzîhd la iniţiativa so
Este absolut limpede că nici boi dacă nu se va pune capăt te de la interesele luptei pentru vietică, îşi trimit conducătorii Ia U. R.S.S. a atras atenţia membri pendenţei politice a Republicii încredinţează secretarului ge
odată, de la întemeierea O.N.U., cursei înarmărilor. Numai prin pace şi securitatea popoarelor, sesiunea Adunării Generale pre
dezarmare se poate ajunge la creează o bază trainică pentru zintă o deosebită însemnătate pe lor Consiliului de Securitate a- Congo, Zorin a sp u s: aceasta neral misiunea de ă destitui ac
la lucrările Adunării Generale pace. Statele aîro-asiatice inde colaborarea acestor ţări cu sta plan internaţional. supra încercărilor de a folosi se .explică prin faptul că Sta tualul comandament a! tortelor
nu au luat parte atîţia şefi de pendente nu numai că-şi dau tele lagărului socialist. După
guverne, şi oameni politici de seama de aceasta. Ele luptă pen cum arată ziarul „Times of In Pe măsura consolidării inde Organizaţia Naţiunilor Unite tele Unite sînt interesate în dez armate ale O.N.U., ale' căror ac
seamă, cîţi vor participa la tru aceasta. Ele consideră pe bu dia“, „Nehru este de părere că pendenţei lor naţionale, aceste
New York la apropiata sesiune. nă dreptate că în faţa O.N.U. nu acţiunile sovietice în vederea re ţâri devin un factor care trage în Congo în scopuri care nu membrarea Congoului, în sepa ţiuni constituie o încălcare, fla
Acest fapt a devenit posibil da stă sarcină mai importantă decît glementării paşnice a actuale tot mai greu în cumpănă în a- au nimic comun cu ţelurile rarea provinciei Katanga pentru grantă a hotărîrilor Consiliului
torită iniţiativei guvernului so eliberarea popoarelor de pova lor litigii dintre Vest şi Est me rena internaţională. Glasul sta
vietic care a trimis la New ra grea şi periculoasă a cursei rită sprijinul Indiei“. telor iubitoare de pace din A- Naţiunilor Unite şi care duc de exploatarea în continuare a a- de Securitate în problema con
York în fruntea delegaţiei înarmărilor. Problema dezarmă sia şi Africa răsună tot mai ta
U.R.S.S. pe N. S. Hruşciov — rii nu poate să rămînă veşnic Ataşamentul ţărilor afro-asia re şi stăruitor. tapt. la o nouă înrobire a Con- cestei provincii de către capita goleză ;
luptător pentru pace şi progre în impas. Intr-adevăr, aceasta ar tice faţă de principiile coexis adresează tuturor statelor
sul omenirii, cunoscut întregii însemna să se accepte inevita tenţei paşnice explică de ce ele Statele aîro-asiatice dau do goului sub steagul O.N.U. lul monopolist al S.U.A.
lumi. bilitatea războiului. îşi îndreaptă eforturile spre slă vadă de o abordare creatoare a
birea încordării internaţionale. problemelor urgente ale contem Uniunea Sovietică ă luptat şi Nu este nevoie de o analiză membre ale O.N.U. chemarea ca
In ce constă forţa dş atracţie Nu încape îndoială, există ob In momentul de faţă ele inten poraneităţii. La baza acestei a-
atît de mare a iniţiativei sovie stacole în calea rezolvării pro ţionează să depună asemenea e- bordări stă năzuinţa de a con va continua să lupte împotriva profundă, a spus reprezentantul prin cotizaţii benevole să acor
tice ? De ce au susţinut-o pe blemei dezarmării generale şi îorturi în Organizaţia Naţiuni tribui în cel mai înalt grad la
larg majoritatea ţărilor afro-a- totale. Dar, după cum reiese din lor Unite. încetarea „războiului rece“. A- acestei încercări deoarece con U.R.S.S. în continuare, pentru de Republicii Congo de urgentă
siatice ? Aceste state care şi-au ecourile parvenite din ţările a- ceastă contribuţie la destinderea
cucerit independenţa politică lea fro-asiatice, acolo se subliniază Apropiata călătorie la sesiune încordării internaţionale ridică şi sideră că tocmai aceste acţiuni a ne convinge că această rezo un ajutor financiar şi alt aju
gă dezvoltarea lor viitoare de că aceste obstacole pot fi înlă a preşedintelui Sukarno, a pri mai mult prestigiul ţărilor afro-
perspectivele de consolidare a turate mult mai uşor cu parti mului ministru Nehru, a pre asiatice independente. Stalele iu subminează prestigiul O.N.U. în lute vihe în contradicţie flagran tor economic, avînd în vedere că
păcii. Ele pornesc de la premi ciparea şefilor de guverne. S-ar şedintelui Nasser şi a altor mulţi bitoare de pace din Asia şi A-
sa că apropiata sesiune poate putea obţine un succes tocmai conducători ai ţărilor afro-asia frica au un mare merit în schim întreaga lume, a continuat tă cu rezoluţiile în problema acest ajutor va fi pus la' dispo
deveni un moment de cotitură prin discutarea problemei dezar tice constituie o nouă dovadă a barea situaţiei din O.N.U. faţă
in evoluţia situaţiei internaţio mării la un nivel atît de înalt viabilităţii excepţionale a „spiri de cea existentă acum cîţiva ani. V. A. Zorin. Tocmai pentru că congoleză care au fost adoptate ziţia nemijlocită a guvernului
nale, poate să o schimbe simţi în cadrul O.N.U. tului Bandungului“ care exerci
tor într-un sens favorabil. tă o influenţă mereu crescîndă Totodată actuala repartiţie a punem preţ pe prestigiul Orga anterior şi în favoarea cărora Republicii Congo“.
După cum se ştie, conducăto forţelor în O.N.U. oglindeşte în
Propunerea guvernului sovie rii ţărilor afro-asiatice inde asupra evoluţiei situaţiei interna mod grăitor uriaşele schimbări nizaţiei Naţiunilor Unite, cerem au votat Statele Unite. Acum Următoarea şedinţă a Consi
tic ca conducătorii tuturor state pendente care vor participa la care s-au produs şi continuă să
lor membre ale O.N.U. să preia apropiata sesiune nu sînt comu ţionale. Nu încape îndoială că se producă în întreaga lume. A să se pună capăt acestor încăl însă S.U.A. doresc de fapt să se liului de Securitate are loc vineri
conducerea delegaţiilor lor ofe nişti. Dar la baza politicii ex nu observa aceste schimbări, aşa
ră posibilitatea ca probleme in terne promovate de ei se află participarea lor la lucrările se cum încearcă să facă unele per cări ale hotărîrilor Gonsiliului de îndepărteze de la hotărîrile pre dimineaţa.
ternaţionale de importanţă ex sonalităţi din Occident, a sub
cepţională şl, în primul rînd, pro aceleaşi principii ale coexistenţei siunii va insufla forţe noi par aprecia importanţa internaţiona Securitate, să nu se permită re cedente, doresc să dea secreta
blema dezarmării să poată îi re paşnice, ai căror promotori con lă crescîndă a ţărilor afro-asia
glementate. Omenirea nu poate tizanilor politicii de neutralitate, tice, înseamnă a duce politica petarea lor în viitor şi să nu se rului general mandatul pentru INFORMA ŢIE
secvenţi sînt comuniştii. Comu struţului, a nu vedea perspecti tolereze ca Organizaţia Naţiu continuarea acelei politici care
va sili şi mai mult pe adepţii vele existente.
nitatea principiilor fundamentale nilor Unite să tie folosită în in a stîrnit o nemulţumire seriba-
„războiului rece“ să dea înapoi.
teresul întăririi dominaţiei colo să în rîndurile populaţiei congo La tragerea Pronoexpres din
Faptul că majoritatea statelor leze şi a dus la scăderea pres 14 septembrie 1960 au cîştigat
niale.
independente din Asia şi Aîri-
Reprezentantul sovietic a a- tigiului Organizaţiei Naţiunilor cîte 58.324 lei, următorii tova
nalizat în amănunţime proiectul Unite în rîndurile tuturor state răşi din regiunea noastră :
1. BOGDAN VASILE din Lu-
de rezoluţie prezentat de Sta lor africane.
tele Unite. El a subliniat că a- Sîntem pentru ridicarea pres peni, str. Tudor Vladimirescu,
doptarea proiectului de rezolu tigiului Organizaţiei Naţiunilor blocul nr. 6 scara 1, apartamen
ţie american ar însemna de tapt Unite, a declarat V. A. Zorin. tul nr. 6, care a depus buleti
instituirea tutelei asupra Gon Or, pentru a se ridică prestigiul nul la agenţia 7-10 Lupeni.
goului independent. acestei organizaţii internaţiona 2. KOREGH IOS1F din Sebeş,
Reprezentantul U.R.S.S. a a- le, este necesar să se îndrepte str. Dorobanţi nr. 45, care a de
rătat că proiectul american de greşelile cît se poate de groso pus buletinul la agenţia nr. 8-1
rezoluţie ignorează -complet gu lane care ău fost săvîrşite şi să Sebeş.
vernul legal al Gongoului şi nu se obţină înfăptuirea necondiţio Depunînd cît mai multe bu
conţine decît referiri la anumite nată a rezoluţiilor deja adopta letine la tragerile Pronoexpres,
„aspecte ale conţi ictului intern te de noi. Iată de ce delegaţia î aveţi şanse mari de cîştig.
v- Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 7N Taxa plătită în numerar conlorm aprobării Direcţiunii (Beneraie P.T.T.R. nr. 263 320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea poligrafică „1 Mai“ Deva.