Page 61 - 1960-09

I

Hunzel'.

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNlŢl-VA! « T - * rr~

malsacwlsmalal '? ¦

Anul XII Nr. 1783 Duminică 18 septembrie 1989 4 pagini 20 banî

Reducerea consumurilor specifice Realizarea de economii

şi buna gospodărire a materialului obiectiv al întrecerii

lemnos — sarcină D e la p ie rd e ri, la e co n o m ii

de mare răspundere D atorită unor condiţii ne­ drumarea organizaţiei de par­
favorabile cit şi unor lip­ tid, a trecut la luarea unor mă­
Materialul lemnos constituie şi armarea unor galerii cu beton suri în activitatea economică şi suri printre care defalcarea sar­
organizatorică, colectivul fa­ cinii de reducere a preţului de
materia primă de bază a multor şi bolţari metalici, la mina Deva bricii „Vidra“ din Orăştie a în­ cost pe locuri de muncă şi oa­
registrat la începutul anului, la meni, intensificarea mişcării de
unităţi economice din regiunea consumul de lemn de mină a capitolul preţ de cost, însemna­ inovaţii, schimburi de experien­
te pierderi, ceea ce punea sub ţă etc.
noastră, iar reducerea consumu­ scăzut de la 19,5 m.c. pe 1.000 semn de întrebare îndeplinirea
angajamentului luat în cinstea In urma aplicării acestor mă­
lui acestuia, oa rezervă impor­ tone minereu extras, cît era în celui de-al III-lea Congres al suri, în luna august s-a obţi­
partidului. nut o economie de 176.000 lei.
tantă de ieftinire a costului pro­ 1959, la 18,2 m.c. în 1960, In faţa acestei situaţii, com- Această re'alizare dă garanţia
ducerea întreprinderii, sub în- că pînă Ia sflrşitul anului, an­
duselor, trebuie să fie unul din In exploatările carbonifere din gajamentul luat va fi realizat. \Mei
obiectivele de seamă ale între­ Valea Jiului, în acest an s-au
cerii socialiste. Este în obiceiul minerilor din Succes deplin delegaţiei R.P.R. ia O .N .U .
armat metalic 10 abataje şi peste Lupeni ca înainte de a intra
în mină să se întîinească pe
Un o b ie c tiv de secrmâ 6.600 m.l. galerii, iar cu inele M ilio im l tu rn ă to rilo r schimburi sau brigăzi şi să dis- Pe platforma ©felăriei
de bolţari încă 3.522 m.l. gale­ ^ cute asupra muncii din ziua
al muncii minerilor rii. In prezent se experimentează A lături de sporirea Pentru aceasta ei au tre- In urma acestor ac- * respectivă.
producţiei de piese s IN GLIŞEU: Iiie Buliga şi
In regiunea Hunedoara, cea armarea ou ancore metalice a u- turnate, muncitorii, teh­ cut la folosirea în mod ţiuni, turnătorii au reuşit t ortacii săi din schimbul II al
mai mare pondere în consumul nor lucrări miniere printre care ; brigăzii lui Angelescu, care zil-
de material lemnos o au între­ şi abatajele unde există pericolul nicienii şi inginerii sec­ gospodăresc a materiilor să realizeze numai în lu- S nic îşi depăşesc norma cu 10-15 La noua oţelărie Martin a re în politica de pace a statu­
prinderile miniere. de umflare a vetrei. torului turnătorii din C-S. la sută. stabilesc la intrarea în
Hunedoara sînt preocu­ prime, materialelor, corn- na august 150.000 lei e- mină ceea ce au de făcut jos, în G.S. Hunedoara s-ait adunat lui nostru, convingerea că dele­
Gongresul al III-lea al P.M.R.. paţi de reducerea conti­ abataj.
nuă a preţului de cost. bustibilului. Totodată, au conomii peste plan. De la ieri, într-o pauză dintre două gaţia ţării noastre condusă de
Ştirile zilei
fost luate măsuri privind începutul anului, suma e- şarje, oţelarii. In mijlocul lor, tovarăşul Gheopghe Gheorghiu-
Seară de odihnă pentru
reducerea rebutului sub conomiilor se ridică la fruntaşi în producţie se afla şi comunistul Ştefan Dej, va depune toate eforturile

a trasat sarcină ca pînă în 1965 Gu toate acestea, datorită ne- procentul admis. aproape 1.0 0 0 .0 0 0 lei. In sala clubului muncitoresc „11 Iu­ Tripşa, maistru oţelar, Erou al pentru ca la apropiata sesiune
nie“ din Gălan, a fost organizată o
consumul specific înlocuirii lemnu­ Roadele unei activităţi susţinute seară de odihnă în cinstea fruntaşilor
în producţie. In cadrul acestei seri,
de lemn de mi­ lui prin armă­ tovarăşul Dcac Alexandru, directorul Muncii Socialiste. Are în tnînă a O.N.U. nobila cauză a păcii
clubului, a prezentat un referat. După ex­
nă să se redu­ turi metalice, con­ olectivul întreprinderii de bustibil propriu şi tehnologic, a punerea referatului, ansamblul cora! mixt, un ziar în care este publicat să triumfe. In numele oţelarilor
consumului de materiale. Tot­ formaţia dc dansuri şi de estradă a ciubu.
că de la 53 m.c. sumul de lemn electricitate Huneăoara- odată se luptă consecvent pen­ lui au prezentat celor peste 350 de fruntaşi mesajul transmis de tovarăşul hunedoreni, ei au urat delegaţiei
Deva, desfăşoară o susţinută în­ tru depăşirea planului de fur­ în producţie prezenţi, un bogat pro­
pe mia de tone de mină pe în- trecere pentru realizarea de nizare a energiei electrice. gram artistic. In continuare, în parcul Gheorghe Gheorghiu-Dej de pe ţării noastre şi tuturor delega­
cit mai multe economii la pre­ clubului, a avut loc o reuniune tovă­
cărbune extras ^ treg bazinul car- ţul de cost. Urmînd exemplul Roadele muncii lor sînt deo­ răşească. bordul motonavei „Baltika“. ţiilor ţărilor prietene de pe bor­
comuniştilor, muncitorii de aici sebit de frum oase: de la în­
cît era în 1959, i bonifer a fost ceputul anului şi pînă la data Faza regională Cei prezenţi ascultă cu atenţie dul motonavei „Baltika“ multă
şi-au îndreptat eforturile în de 1 septembrie s-au realizat a fesilva’uîuî bienal
la 35 m.c. De mai mare decît economii peste plan în valoare încordată, cuvintele adresate sănătate şi succes deplin în mă­
direcţia reducerii, continue a de aproape 850.000 lei. de teatru
asemenea, Gon- ce] planificat în oamenilor muncii de cel mai iu­ reaţa misiune care le-a fost în­
consumurilor specifice de com­ Ieri a început faza regională
ferinţa regiona­ primele 7 luni a festiyalului bienal de teatru bit fiu al clasei muncitoare, so­ credinţată.
„Ion Luca Caragiale“. La Alba
lă de partid a ale anului cu Iulia, unde se desfăşoară prima lul păcii al R.P.R. la cea de-a Convorbiri asemănătoare au
etapă, s-au întrecut pe scena 15-a sesiune a Adunării Gene­ organizat ieri şi agitatorii Oc­
hotărît ca în a- 1,58 m. c. pe Casei de cultură echipa de tea­ rale a O.N.U. — tovarăşul
tru a Casei de cultură, din Gheorghe Gheorghiu-Dej. tavian Imbre, maistru oţelar,
cest an consu­ 1.000 tone căr­ Sebeş cu piesa „Se împrăştie Gheorghe Sonoc şi Petru Vă-
norii“, echipa de teatru a fa­
mul de lemn de bune extras. bricii „Sebeşul“ cu piesa „Pos­
tul de pe strada Rareş“ şi forma­
mină să nu depăşească 43 m.c. De asemenea, atît la I. AL ţia teatrală a comunei Galda Apoi oţelarii au început să leanu din secţia Edil, Loghin
cu piesa „îndoiala“.
pe 1.000 tone cărbune extras şi Barza cît şi la I. M. Qertej-Să- discute. Au vorbit prim-topitorii Munteanu de la G.F.U., Gheor­

19—20 m.c. pe 1.000 tone mi­ cărîmb, indicele planificat la oţelari Constantin Enache, Ioan . ghe Dumitraşcu de la depozite

nereuri neferoase. consumul de lemn pe 1.000 tone Bogdan şi Alexandru Stoica. Ei centrale şi mulţi alţii din cadrul

De la începutul anului şi pînă minereu extras a fost depăşit. şi-au exprimat deplina încrede- G.S. Hunedoara.

în prezent s-au obţinut rezultate Faţă de această situaţie, or­ Cu gîndul la tovarăşii

însemnate în reducerea consu­ ganizaţiile de partid din exploa­ Echipa de furna-

mului de lemn. Aceasta datorită tările carbonifere din Valea Jiu­ lişti condusă de de pe „Baltika“
Alexandru Gomşa
măsurilor luate de către organi­ lui cît şi conducerile administra­ de la furnalul 5 al
Combinatului side­
zaţiile de partid şi economice tive, sînt datoare să ia toate rurgic Hunedoara Muncitorii, tehnicienii şi inginerii a delegaţiilor aflate la bordul vasu­
a realizat peste de la uzina „Victoria“ din Călan, ur­ lui, care nu precupeţesc timpul pentru
care au reuşit, în ultimul timp, măsurile pentru reducerea con­ planul lunii trecu­ măresc cu viu interes radiogramele a pregăti o rodnică dezbatere la sesiu­
te 300 tone fontă. transmise de pe motonava sovietică nea Adunării Generale a O.N.U.
să conducă şi să controleze mai sumului specific de lemn de mi­ „Baltika“, pe bordul căreia se află
IN FOTOGRA- solii păcii, în drum spre cea de-a întruniţi pe secţii după terminarea
calificat procesul de producţie, nă, pentru extinderea susţinerii FIE: Alexandru 15-a sesiune a Adunării Generale a lucrului din schimbul I, muncitori
O.N.U., sesiune ce se anunţă a fi una uzinei „Vicţoria« din Gălan, au par
In exploatările miniere au fost metalice în abatajele frontale şi Conişa în timpul lu­ din cele mai importante din întreaga ticipat ieri la prelucrarea mesajului
constituite colective din munci­ în preabataje, cît şi pentru ar­ crului. istorie a acestei organizaţii. transmis de tovarăşul Gheorghe Gheor
tori fruntaşi, ingineri, tehnicieni marea cu bolţari, beton mono­
şi alte cadre de conducere, care lit sau fier a pregătirilor şi des­ Gu nespusă bucurie, muncitorii din ghiu-Dej de pe bordul motonavei „Bal
3U stabilit măsuri concrete, care, chiderilor. E necesar totodată Călan ascultă emisiunile posturilor
aplicate în practică, să ducă la ca organizaţiile de partid să ur­ noastre de radio, în legătură cu ul­ tika“, manifestîndu-şi deplina încr»
realizarea unor economii însem­ mărească permanent îndeplinirea timele ştiri sosite de pe „Baltika, iau dere în succesele ce le va obţine de
nate de lemn de mină. planurilor tehnice de extindere a cunoştinţă despre munca de zi cu zi
armăturii metalice în abatajele legaţia ţării noastre la viitoarea se
La I. M. Ghelar, comitetul de frontale şi a armării în fier şi siune a O.N.U.
partid a iniţiat organizarea unei prefabricate din beton a galerii­
consfătuiri cu muncitorii frun­ lor. Cuvîntul oeferistiîop simerieni
taşi şi cadrele tehnice în care
s-au dezbătut posibilităţile de Aceeaşi atenţie trebuie să o

înlocuire a armării cu materia! dea şi organizaţiile de partid de

din foioase cu lemn din cate­ la I. M. Barza şi C ertej; să 8 ORE PE n Atelierele C.F.R. Simeria. E deziunea deplină faţă de poli­
goria răşinoaselor. Aplicarea a- creeze o adevărată opinie de ma­ pauza de masă. Agitatorii ci­ tica externă de pace promova­
Muşchii parcă nu-i mai as­ tă de partid şi guvern^ spriji­
cestei măsuri a dus la obţinerea să în problema reducerii consu­ cultă. Se opresc. îşi încolă­ tesc în faţa muncitorilor Mesa­ nim din toată inima eforturile
cesc strins picioarele pe ca­ jul transmis de tovarăşul Gheor­ ce le va depune delegaţia noastră
de economii nete în valoare de mului de lemn de mină, ca a- Funicularul nu mai poate Şi încă ce s tu p ! A încilcit blu. Răsuflă uşuraţi. Acum ghe Gheorghiu-Dej de pe bor­
peste 54.000 lei în primele 7 luni cesta să constituie, unul din o- face nici o mişcare. Tînărul roţile la 2 vagoneţi. se pot odihni citeva clipe. dul motonavei „Baltika“. Mesa­ la sesiunea Organizaţiei Naţiu­
ale anului. biectivele de seamă ale întrece­ revizor de linie Cornel Pă- Muşchii se destină. Dar nu­ jul este primit cu bucurie şi en­ nilor Unite şi ne angajăm să
rii socialiste. — Da, a dracului treabă. mai citeva clipe. Nu-şi tă­ tuziasm. Numeroşi muncitori
La mina Ţebea, raionul Brad, ăureanu îşi dă seama că Şi-i tocmai deasupra văii... găduiesc să stea prea mult. iau cuvîntul şi îşi exprimă in ne sporim eforturile în muncă
printr-o stocare şi repartizare undeva între Teliuc şi Hune­ Au experienţa altor deranja­ cuvinte calde bucuria şi entu­ pentru a obţine realizări şi mai
doara, un fir de cablu s-a Peste valea Zlaşti, la 80 de mente şi apoi, timpul e pre­ importante în activitatea noas­
a materialului lemnos pe esenţe C o n stru cto rii dispun metri înălţime, se legănau ziasmul, adeziunea şi sprijinul tr ă “.
riLpt şi a făcut stup. (Cind încet vagoneţii cu pricina. ţios. lor deplin faţă de politica de
şi dimensiuni, prin înlocuirea de însemnate rezerve se rup firele de căblu, se a- Firul de cablu rupt infăşura- — Pornim Aroane, dă sem­ pace, prietenie şi colaborare in­ Au mai luat cuvîntul şi alţi
susţinerilor provizorii din lemn dună sub forma unui ghem se roţile la 2 vagoneţi, fă- ternaţională cu toate popoarele. muncitori, tehnicieni, maiştri şi
pe care cei de 1a funicular cind imposibilă mişcarea fu ­ nalul Pădureanu. O să avem ingineri printre care tov. Vlad
la lucrările de betonare ou zi­ Mari rezerve de reducere a nicularului. Trebuiau să mult de lucru acolo. Nu ne Muncitorul Iiie Vasiu, monta- Ioan, lăcătuş, Nicolae Dorcg,
dărie uscată şi prin refolosirea consumurilor de material lem­ îl numesc stup). A mai avut meargă pe cablu, în centu­ dăm jos pînă nu-i gata. tor la sectorul de locomotive a maistru, Nistor Grigore, inginer,
lemnului răpit din subteran, nos există şi în întreprinderile asemenea situaţii dar în a- ră de siguranţă, vreo 300 de spus în cuvîntul său : „Mesajul de la sectorul de vagoane, Nagy
s-au economisit peste 530 m.c. de construcţii. propiere de mină. Acum, pe metri. Altă cale nu era. Ca ia o comandă, cei doi transmis de tovarăşul Gheorghe Coloman, maistru, Iacob Şin-
linia funicularului nu se ve­ se lasă în puterea mlinilor. Gheorghiu-Dej, ne-’a umplut i- cu, tehnician, Traian Seraficea-
La T.R.G.H., s-au luat mă- de nimic. Unde să fie ? Fără Cei doi şi-au potrivit in tă- nimile de bucurie şi entuziasm.
Pe măsură ce se apropie şi Noi muncitorii ne exprimăm a- nu, maistru, Mircea Protopo-
lemn de mină. să stea pe gînduri, pune m i­ OAMENS Ai ZILELOR popasurile sînt mai dese. pescu, planificator.
na pe centura de siguranţă Muşchii obosesc repede, pal­
Aplicînd aceleaşi metode, cît (Conlinuare in pag. 3-a) NOASTRE mele pline de sudoare alune­
îşi înfige la briu citeva pîn-
S is t e m © w epge& Se ze de bonfaier, patentul şi cere centurile de siguranţă, că pe cablu.
ciocanul, apoi se repede la apoi au început să urce pi­ Ultimul popas. Mai sint
In cursul zilei de ieri, la staţia de transîormare de telefon. ciorul funicularului. Sus, le-
110/35/6 kW. Peştiş, s-a terminat montarea separatorilor de au legat de cablu. Acum in­ cîţiva metri pînă la vagoneţi.
6 kW pentru sistemul II de bare, mărindu-se prin aceasta si­ — Centrala ?... Funicularul cepe greul. încă un efort şi... au ajuns.
guranţa în exploatare. Astîel, la un eventual deranjament, pe Acum munca este şi mai
un sistem de bare, consumatorii (laminoarele bluming, de 650 vechi, te rog ! Trebuie să ai curaj ca să grea. Cu o mină se ţin de ca­
mm. ş.a.), pot fi alimentaţi în continuare de pe celălalt sis­ — Ocupat! — se aude străbaţi, in puterea muşchi­ blu, iar cu cealaltă invîrt cu
lor, legat de o centură de si­ repeziciune patentul. Unde
tem, de rezervă. _____________ . vocea calmă a centralistei. guranţă, aproape 300 de m e­ nu merge patentul pun în
— întrerupe! E ceva ur­ tri pe cablul care se leagănă funcţie pînza de „bonfaier“.
Noi descoperiri arheologice la o înălţime de 80 de me­ Una după alta se desprind
eriu de piatră a cărui vechime este de gent... A lo! Funicularul tri. Nu oricine se încumetă bucăţile de fir de cablu. Stu­
In cadrul lucrărilor organizate de aproximativ 800 de ani, diferite mo­ să facă. treaba aceasta. Pă­ pul se destramă. încet, în­
Direcţia monumentelor istorice, pen­ nede din timpul regelui Leopold, o vechi ?... Chemaţi pe Ienciu... dureanu şi Ienciu, ca şi alţi cet de tot, dar cu fiecare bu­
tru restaurarea unor monumente isto­ medalie ce datează din vremea rege­ Aroane, tu eşti ?... Funicula­ revizori de linie, o fac. Pe ei căţică care cade, munca se
lui Sigismund al Poloniei şi nume­ nu-i sperie înălţimile. Plini apropie de sfîrşit.
rice din oraşul Sebeş, au fost efec­ roase podoabe din metale preţioase. rul meu s-a oprit. Cred că-i de curaj, revizorii de funi­
un stup... Nu ştiu u n d e! Vii cular sînt gata oricînd să le De jos, din Valea Zlaşti, in­
tuate o serie de săpături. Gu acest cu mine pe linie ? înfrunte. De ei depinde în ginerul Faur Samson şi mai­
mare parte transportul mi­ strul de funicular Laurenţiu
prilej arheologii au descoperit fun­ Lucrările de cercetare şi restaurare a Răspunsul a fost afirmativ. nereului la furnale, creşte­ Pascu, cu capul pe spate, ur­
Nici, nu se putea altfel. Doar rea producţiei de fontă, atît măresc îngrijoraţi munca re­
damentul unei vechi bazilici construită monumentelor istorice din Sebeş sînt cei doi revizori de linie Aron de necesară patriei. vizorilor. Din cină în cină,
Ienciu de la funicularul vechi privesc ceasul.
cu mult înaintea secolului XIII, un si- în curs de desfăşurare. Cu gîndul la minereu, la
şi Cornel Pădureanu de la furnale şi fontă, Pădureanu, — Au trecut 6 ore de cind
Au început însămmţările cel nou, sînt prieteni buni. urmat la o lungime de braţ lucrează acolo. Ooare rezistă
Munca i-a împrietenit Cină de Ienciu, cu muşchii încor­ pină la capăt ? — îşi arătă
Muncitorii de la G. A. S. din minţarea secarei de toamnă. Pî­ daţi înaintează- parcă alune- îngrijorarea ing. Faur, pri­ Motonava sovietică „Baltika“, pe bordul căreia se află delegaţiile
Apoldul de Sus s-au pregătit nă în seara zilei de 16 septem­ se întimpla să fie vreun de­ cînd pe cablu. Fiecare me­ vind ceasul şi frecindu-şi cu U.R.S.S., R. P. Bulgare, R. P. Romi ne şi R.P. Ungare, care vor participa
din timp pentru a începe însă- brie ei au executat insămînţa- ranjament la unul din funi- tru li apropie de vagoneţi. putere grumazul. Fir-ar să Ia sesiunea Adunării Generale a O. N.U., se îndreaptă spre New York,
mînţarea culturilor dp toamnă rea pe o suprafaţă de peste 15 culare, împreună se duceau Dar cită forţă cheltuiesc ei fie, iţi amorţeşte gitul nu­ Oamenii muncii din patria noastră urmăresc cu viu interes radiogramele
ca să înainteze un m etru ! mai privind, dar să stai ati- transmise de pe bordul motonavei.
în epoca optimă. Cu două zile hectare. să-l înlăture. Aşa a fost şi Au făcut 50 de metri. Pe fa ­ ta agăţat in centura de si­
Terenul fiind pregătit, la de data aceasta. Fără să mai ţă sudoarea curge şiroaie. guranţă şi in mîini... Iată-i de pildă pe oţelarii din echipa tov. Florian Haiduc de la oţe-
in urmă, pe o tarla de 27 hec­ piardă timpul, cei doi revi­ lăria electrică a G.S. Hunedoara, strînşi în jurul tov. Gheorghe Furtună,
G.A.S. Apold se va incepe în a- zori de linie au pornit la R. BU D I N citind în ziar ştirile de pe motonavă.
tare, muncitorii de la G.A.S. A- ceste zile şi insămînţarea orzu­ drum.
(continuare in pag. 3-a)
poldttî de Sus au început însă- lui de toamnă. In asemenea momente,
timpul e preţios. Furnalele

au nevoie de minereu. Lucrul
acesta îl ştiu bine, amîndoi.
De aceea, şi aleargă aşa, pri­

vind atent, înainte.

— Uite acolo Aroane, spu­

se Pădureanu, arătînă cu
mina fără să se oprească.

N-am greşit. Este un stup.