Page 62 - 1960-09

\

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 1783

j f zrovsns-ps (D°m taim it
ţLt$itfil0f n&a&Jtţe.

Aerul macină grîuî Minunata alcătuire a peş­ teră care se retrăgeau aici
terilor oferă, pe lingă peisa­ să moară.
...Să trecem prin secţiile li­ spălarea griului este limitată Aşadar, Ic-ar a fost răzbunat. electronice şi reactori auxiliari ţionale victorii — vestind ast­ jul feeric d.e basm, şi o idee
nei mori moderne. Este o clă­ — griul umed nu poate fi mă­ Se poate apropia fără teamă în vederea stabilizării navei, in fel apropiata plecare a omului despre uriaşele forţe ale na­ Dar nu orice peşteră ser­
dire cu mai multe etaje. O cinat, iar procesul de uscare de soare. Aripile lui de ceară momentul in oare creierul elec­ în Cosmos. „Tot ceea ce s-a turii, care au săpat aceste a~ vea de locuinţă omului pri­
mulţime de agregate mari — este complicat şi costisitor. s-au transformat in nave cos­ tronic a comunicat că stabiliza­ încercat de la 4 octombrie 1957 dăposturi subpămîntene, via­ mitiv, ci numai cele uscate,
mori cu valţuri, separatoare, mice şi în curînd, unul din ur­ rea este perfectă, au intrat în — afirma academicianul Bra- ţa ascunsă a unor vieţuitoa­ lipsite de apă. Cercetările
maşini de cernut, utilaj de Oamenii de ştiinţă au cal­ maşii cutezătorului de acum ci- funcţiune fuzee puternice care gonrăvov — nu ar avea sens re ciudate care n-au văzut arheologice efectuate in ul­
transport. Griul transforminău- culat că la fiecare gram de teva mii de ani va străbate spa­ niciodată lumina şi despre timii ani in peşterile de la
se in făină trece prin zeci de griu revin aproximativ 200 m.p. ţiile interastraie. au realizat frinarea, reducînd decît dacă omul va putea călă­ celle dilntii manifestări ale Nanăru, de pildă, au încer­
maşini făcînd un drum lung de de capilare care absorb cu ne­ viteza. în cîteva _minute, cu tori în Cosmos“. activităţii omeneşti. cat să lămurească şi condi­
10-15 Km. Procesul este com­ saţ umiditatea. La măcinarea cu Unecn-i nici nu ne vine să cre­ 1.744 km. la oră. ţiile de locuit pe care aces­
plicat şi necesită foarte mult a.er aceste capilare se distrug dem că numai cu trei ani in Desigur, etapa călătoriilor in­ Născute prin acţiunea apei tea le-au oferit omului pri­
timp. Făina se obţine după o şi apa este îndepărtată împreu­ urmă, ziarul nostru îşi punea De !a staţiile terestre, savanţii de infiltraţie, care tim p în­ mitiv.
măcinare de 15-25 ort. Şuvoiul nă cu aerul. N întrebarea dacă Luna va avea puteau urmări, pe ecranele de terplanetare este foarte aproa­ delungat a dizolvat şi ros în
de griu se ridică ori coboară un frăţior. Acum îndrăznim să televiziune atitudinea ciinilor pe, dar ea necesită încă o serie masivele de calcar din regi­ „Peştera spurcată“ de la
la etaje de multe ori înainte Sortarea cu aer a făinii, are spunem că va primi musafiri. care încercau să reziste efecte­ unile carstice, peşterile sînt Nanăru este mai mult o ga­
de asemenea mari avantaje. Ultima etapă, etapa călătoriilor lor frînării. Din această clipa întreagă de cercetări. adevărate galerii subterane lerie cu două ieşiri care au
de a se transforma în făină. Devin inutile numeroasele site. cosmice, este aproape. nava nu mai era un corp cos­ Mijloace de călătorie există ; ori hrube înalte, lărgite de creat „vîntul de peşteră“ —
mic şi reintra în sfera gravita­ cursul pîraielor şi repetatele un curent continuu — mo- ¦
Oamenii de ştiinţă s-au gîn- In prezent, oamenii de ştiin­ Nici nu terminaseră savanţii, ţiei terestre. Dar intrarea în drumul este m arcat; dificulta­ prăbuşiri în urma îngheţului. tiv pentru care a fost locu­
ţă lucrează la obţinerea făinii adunaţi în Congresul de la Sto- spaţiul terestru trebuia contro­ tea este reprezentată de călă­ ită mai puţin şi evitată nu
ckholm, discuţiile în jurul re­ lată, deoarece contactul cu a t­ tori. Pentru că, aşa cum s-a In regiunea noastră se a- numai de om, dar chiar şi
dit de mult la simplificarea pro­ de cea mai bună calitate prin zultatelor celor doi Disccverer mosfera terestră aducea riscul discutat la Stockhclm, omul flă bogate depozite de cal­ de animale, cu toate că ea
unei aprinderi prin frecare. A- este fabricat de natură ca să car in masivul Munţilor A- este bine orientată, cu gura
cesului de măcinare. : perfecţionarea tehnologiei. Ex­ şi Uniunea Sovietică îşi reafir­ cesta era punctul crucial al ex­ se deplaseze eu 5 km. pe oră, puseni, în Poiana Ruscă şi în spre răsărit. Aceasta este, de
ma întîietatea în domeniul sbo- perienţei : de aceea noi fuzee să trăiască la suprafaţa Pă- lanţul subcarpatic din siid, altfel explicaţia denumirii de
Un grup de colaboratori ai perienţele au arătat că la mo­ rurilor spaţiale lansînd nava au intrat în funcţiune pentru mîntului şi să-şi fiarbă hrana. presărate cu grote de un „peşteră spurcată“ — adică
cosmică — cel de al V-lea Sput- reducerea şi mai mult a vi­ deosebit interes ştiinţific. improprie de locuit — şi nu
Institutului tehnologie al indus­ rile cu aer bobul nu numai că nik, dovedind astfel că echipa tezei. Specialiştii discută trei solu­ diferitele legende despre du­
condusă de profesorul Sedov ex­ ţii ; prima propunere: să se In timp ce peştera Tecuri huri rele care ar fi populat
triei alimentare de la Moscova poate fi. măcinat în întregime, celează în fuzee super-puterni- In momentul intrării în at­ de lîngă Baru-Mare prezin­ peştera.
ce şi a rezolvat delicatele pro­ mosferă, vasul sovietic şi-a des­ reconstruiască în nava inter­ tă unele formaţiuni de o
au propus o metodă nouă pen­ dar se pot da la o parte par­ bleme ale stabilizării şi frînării. făcut aripile escamotabiie, fri- planetară un model redus al frumuseţe neasemuită — sta­ „Peştera curată“ este cu
Pămintului, adică oxigen, pro- lagmite, stalactite, perd.ele mult mai largă, spaţioasă şi
tru măcinarea boabelor — cu ticulele de coajă. Această navă cosmică nu re­ nele aerodinamice au intrat In v'zii şi a p ă ; a doua; să se rea­ alcătuite din scurgerea lap­ închisă, la intrare fiind mai
zolvă numai problema întoarce­ acţiune şi s-a transformat ast­ lizeze pe viitorul asteroid cli­ telui de stîncă, şi colorate mică şi adîncinău-se în inte­
„fluxuri contrarii“.. Procesul se In prezent se elaborează con­ fel intr-un avion hipersonic. în roşietic, cavernele de la O- rior. Această coborîre a pa­
rii pe P ăm în t' ci, realizîndu-se contact cu primele molecule de matul vieţii terestre — să se haba-Ponor, Cioclovina, Crâ- tului permite ca aerul rece
desfăşoară cu o viteză, superso­ strucţia unei asemenea mori cu urt adevărat vas spaţial de 4 aer începe să se încălzească; îmbarce plante care să dea naş­ ciuneşti. Nanăru, au fost pri­ să se scurgă afară pe patul
tone 600 kg., s-au putut trans­ termometrele exterioare arată tere unei atmosfere respirabile mele locuinţe ale omului pri­ peşterii, în timp ce prin
nică — 350-500 metri pe se­ un agregat original, constînă din porta animale superioare cu e- o temperatură de 8.000 de gra­ şi care să fie punctul de ple­ mitiv. spaţiul de sub boltă pătrunde
xigenţe fiziologice apropiate de de ; unul după altul învelişurile care al unui lanţ alim entar; aerul cală de afară iar soa­
cundă. Griul este transportat de două părţi — una de măcina­ cele aie unui om. în sfîrşit, a treia soluţie, mult Cu toate că au fost răvăşi­ rele o luminează mai tot
de protecţie se deşagregau : clar, te de „căutătorii de comori“, timpul zilei.
două fluxuri contrare cu aer re şi una de sortare — care va Dar întoarcerea acestui „au­ pe ecranele de televiziune, d i­ mai îndrăzneaţă, tinde Ia mo­ aceste peşteri au dat la ivea­
tobuz“ aerian punea probleme nii nu dădeau semne de neli­ dificarea metabolismului uman, lă din întunericul mileniilor, Aceleaşi condiţii le prezin­
comprimat. Boabele se lovesc cu lucra folosind compresoare cu nişte. care ar permite călătorului să urmele firave ale primelor tă şi peştera de la Ohaba-
tehnice mult mai dificile decît începuturi de activitate uma­ Ponor care contribuie la lă­
o putere uriaşă. După o ase­ aer. Moara cu aer este compac­ cele ale capsulelor americane ce Pămîntul se apropia din ce în digere celuloză — adică lemne nă, cină strămoşii omului ac­ murirea aceloraşi probleme
cîntăresc doar 136 kg. ce mai mult şi ultima problemă, sau plante ce par că există, cel tual. de-abia se desprinseseră împreună cxl cea de la Nan-
menea „întîlnire“ ele se tran­ tă — poate fi amplasată într-un după ce focul fusese învins, era de stadiul animalităţii. In a~ dru.
într-una din zilele trecute, un cea a aterizării. Sputnik 5 şi-a puţin pe cîteva din celelalte cest sens. urmele materiale
sformă în făină. singur etaj, dar în privinţa pro­ tehnician sovietic lansa un sem­ planete. găsite în peşteri sînt destul Cît de variate aspecte pre­
nal radio, care, odată captat de pregătit aterizarea exact ca un de elocvente: craniu, o fa­ zintă cercetarea unei peşteri!
Principalul avantaj al noii ductivităţii poate concura cu o Sputnik 5, punea în mişcare un avion de pilotaj au to m at: cre- Unele dintre aceste discuţii langă. vetre de foc, vîrfuri de Aici se îmbină unele din cele
mecanism complex de circuite ierele sale electronice au eva­ par să se apropie de literatura lance şi unelte de silex, da­ mai interesante şi, pasioncin-
metode constă in faptul că se moară gigantică cu mai multe luat viteza, unghiul de atac al tină din paleoliticul mijlociu te probleme de arlieologie,
ştiinţifică- fantastică ; dar aces­ — perioada musteriană — geologie, ştiinţele naturii', u-
pot măcina boabe de orice u- etaje. solului şi... s-a aşezat în izla­ te aşa-zise „fantezii“ au rămas sau ceramică, unelte şi o- nite toate în noua ştiinţă —:
zul unui colhoz Iar cei doi cîini mult în urma realizărilor, aşa biecte de podoabă din epoci­ speologia, care se dezvoltă
miditate fără a fi uscate preli­ Chiar cu instalaţia experimen­ se întorceau teferi pe Pămînt. le ulterioare. pe măsură, ce creşte, şi inte­
cum romanele lui Jules Verne resul unor mase tot t mai ¦
minar. Acest lucru la rîndul tală neperfecţionată s-a obţinut Savanţii sovietici anunţau lu­ sînt de mult depăşite de cuce­ ¦Locuirea peşterilor de că­ largi faţă de bogăţiile şi fru ­
mii cîstigarea celei mai senza- ririle ştiinţifice. tre omul primitiv se expli­ museţile naturii patriei nbas- '
său permite spălarea mai se­ făină de calitatea cea mai bu­ că prin nevoia de adăpostite tre.
Dealtfel nimeni nu va rămîne a acestuia. Stadiul înapoiat
rioasă a boabelor înainte de nă cu particule de cîţiva mi­ prea surprins cind, în curînd de dezvoltare a ţinut pe Peşterile alcătuiesc un pa-,
posturile de radio vor anunţa „neanăerthalieni“ în cadrul trimoniu valoros în şirul mb- '
măcinare. La morile obişnuite croni. (Agerpres). întoarcerea primului om din unor activităţi legate de ne­ numentelor naturii din regiu­
voile primare de hrană, îm ­ nea noastră. îndrăgind şi ¦
SiciUS\ Cosmos ! brăcăminte şi adăpost. ¦ păstrînd întreaga bogăţie de
astfel de monumente, răs­
Impresiile unui oaspete străin Cu toate că în căutarea a- pundem grijii pe carq statul
dăpostului omul prţmea ăe-a nostru democrat-populat o,
despre Parcul National Retezai gata ceea ce natura îi oferea, acordă protecţiei naturii. ¦ *
el a luptat cu multe greutăţi
John O. Boyd de la Universi­ curile pleşuve se succed în or­ crotire luate de Comisia Mo­ pînă cind a pus stăpînife pe Ca un semn al acestei deo­
tatea Harvard din Boston (Sta­ dine normală toate zonele de numentelor Naturii, în colabo­ locuinţa-peşteră., in primul sebite atenţii se desfăşoară
tele Unite) a vizitat în luna au­ vegetaţie: păduri de foioase pî­ rare cu Sfatul popular regional rină a întilnit rezistenţa în­ între 17 şi 20 septembrie la
gust 1960 Parcul Naţional Re­ nă la 1.200 m. altitudine; pă­ şi Direcţia de economie fores­ dărătnică a animalelor — Sinaia, prima conferinţă na­
tezat, pentru a constata măsu­ duri de răşippase, în special tieră. Hunedoara. Aproape pes­ urşii de peşteră, hiena, lupul, ţională pentru ocrotirea na­
rile ce se iau şi rezultatele ob­ molibd, urmate apoi de etajul te tot, dar mai ales în rezerva­ pe care a trebuit să le izgo­ turii, organizată de Comisia
ţinute pe linia ocrotirii naturii alpin al jepilor pitici, cedînd ţia ştiinţifică Gemenele din a- nească. Prezenţa acestor a- pentru ocrotirea monumente­
în ţara noastră. încetul, cu încetul pajiştilor al­ cest’parc s e 'p o t întâlni: urşi, nimale in peşteri o dovedesc lor naturii a Academiei R.P.R.
pine. Ultimul etaj la peste 2.400 mistreţi, rîşi, jderi, pisici săl­ „cimitirele“ de urşi de peş­
Oaspetele străin a rămas în- m. altitudine se compune din batice, dihori precum şi diferite B. STREIANU
cîntat de frumuseţile naturale crestele piscurilor munţilor, cu specii de vulturi şi acvile, co­
ce le prezintă Parcul Naţional grohotişuri înspăimântătoare
prin oare cresc flori şi licheni. coşi de munte ş.a. specifice a-
Retezat, care ocupă în masivul cestui monument al naturii.
compact, sălbatic şi izolat al La fel de interesante j s-au
Retezatului, o suprafaţă de pes­ părut frăsinetele de mojdrean Capra neagră, animalul săl­
te 10.000 ha. şi pinetele de pe văile abrupte,
batic, cel mai preţios din Re­
John C. Boyd a rămas în spe­ pilcurile mici de molibd sub tezat. s-a înmulţit în ulti­
cial entuziasmat de aspectul mii ani, ajungînd în întreg
impunător şi fascinant al aces­ protecţia covorului de jepi, care masivul la 2.000 de exemplare.
tei rezervaţii cu piscuri semeţe, Fiind asigurată liniştea (aces­
urcă în sus pînă la 2.000 m. alt.
perspective largi şi natură săl­ tea nefiind speriate de turişti,
batică. In acest masiv, de la concurînd cu zimbrul (Pinus vînători sau atacate de animale
răpitoare), s-au putut vedea în
poalele muntelui şi pînă la pis­ cambra), fala munţilor înalţi, apropierea lacului alpin Geme­
flora deosebit
de variată din nele peste 25 bucăţi, lingînd li­ g a tagy.-r- CALEIDOSCOP
jurul lacurilor niştite sarea pusă cu grijă de
şi pajiştilor al­ paznicul parcului. ALLAN DULLES DESPRE NAVA COSMICĂ SOVIETICĂ: o Inima omului este în repaus o şesime din viată. La fie­
pine şi mai cu care bătaie ea se opreşte 1/6 secundă.
seamă emdemis- Ocrotirea şi păstrarea intactă — 4.600 kg. ! ? Extraordinar 1 Inchipuiţi-vă, cîţi spioni am
mele specifice a naturii în P. N. Retezat ca şi ® Colibri, sau pasăiea-muscă, este atit de mică, incit cui­
Retezatului (Hi- în celelalte rezervaţii din regiu­ putea trimite cu ea... (desen din „Izvestia“ ). bul ei, cu mama şi trei pui încape într-o lingură. Această pa­
eracium, a că­ săre, care nu cîntăreşte decît 2 grame şi jumătate, este capa­
rui centru ge­ ne sau ţară se datoreşte preo­ '.ost: bilă de performanţe extraordinare: se poate ridica în aer ver­
netic este acest cupării atente a celor ce lu­ tical, ca un helicopter; poate străbate golful Mexicului"— 620
masiv şi diferi­ crează în sectoarele interesate C R O N 5C Ä M E D IC A L Ă km. — fără nici o oprire; atinge viteze deosebit de mari
te microspecii în această problemă, grijii şi
de Poa, Draba, ajutorului dat de partid şi gu­ CONŢINUTUL CALORIC inima ei reprezintă o cincime din greutatea totală a păsă­
Aconitum, Pe- vern pentru a folosi aceste bu­ AL ALIMENTELOR rii. Dacă un om de 70 kg. ar avea o inimă proporţională cu
ducularis, Cen- nuri naturale, frumuseţile ţării cea a păsării colibri, cordul său ar cântări 15 kg. în ioc de 300
tauris ş.a.). noastre, cu scopul de a Ie ad­ 4 gr. — greutatea normală. In afară de aceasta, în timp ce inima
Nevoile alimentare ale munci­ calorică pe zi. Pentru calcul, vom 1 umană bate în ritm de 72 ori pe minut, cea a păsării colibri
Tot atît de mira. îndrăgi, studia, conserva torului au fost perfect definite prin atinge 1.400 bătăi pe minut iar atunci cind este în plin efort
siurprins a ră­ şi a le transmite generaţiilor numeroasele lucrări ale fiziologi­ ţine seama că 1 gram de zaha­ 1 — 3.000 bătăi. Colibri consumă zilnic o cantitate de hrană egală
mas şi de fau­ viitoare, ca pe nişte comori ne­ lor. Nevoile calorice globale de­ ruri sau de albumine dau 4 ca­ 1 cu de două ori greutatea ei. ( unei găini i-ar trebuie două luni-
na şi mai ales preţuite ale poporului muncitor. pind de cheltuielile musculare; 1 ca să poată minca o cantitate de grăunţe egală cu dublul gre­
utăţii ei).
de avifauna a- Aprecierile bune făcute de di­ — munca sedentară — (de bi­ lorii, deci, pentru o raţie calorică 1 ¦
cestui masiv, feriţi oaspeţi străini în ultimii rou, magazin etc.) cere o canti­ Păsările colibri cad seara într-un somn letargic în timpul
oare s-a dezvol­ tate de 2.500 calorii pe z i; de 4.000 calorii nu trebuie să de­ I căruia nu cheltuiesc nici un fel de energie.
ani asupra frumuseţilor natura­
ta t şi păstrat le ale ţării noastre şi felului — un muncitor din uzină unde păşim 500 grame zaharuri pe z i; I ®Aurul este metalul cel mai suplu. " Din 31 de grame se
datorită singu­ cum sint ele îngrijite, trebuie se depune un efort muscular mo­ 4 poate fabrica un fir metalic — numit fir de aur fin — de
rătăţii şi sălbă­ să constituie pentru noi o mîn- derat are nevoie de 3.50U—1.000 — grăsimi (care dau 9 calorii I aproape 80 km.
drie şi un imbold pentru a pro­ calorii ;
mova şi mai mult ideea de o- la un gram) să-nu depăşească 56-00 4 ° U.R.S.S. consumă 2 miliarde de beţe de chibrit pe zi. In­
crotire a naturii, azi problemă —cind este vorba de o muncă gr. pe zi. 1 ginerii şi muncitorii din această industrie’au stabilit că dacă se
ticiei masivului, de stat, care preocupă in mare grea — mineri, docheri etc. — pot reduce cu 37 la sută grosimea .fiecărui băţ, se pot economisi,
măsură pe oamenii de ştiinţă In ceea ce priveşte apa, este ne­ 4 la fiecare milion de cutii, 9.000 metri cubi de lemn si totodată,
precum şi mă- din ţara noastră. dacă în fiecare cutie se vor pune 75 de bete în loc de 50 —
Capra neagră, locuitor nestingherit al parcului, surilor de o- cesar — cu excepţia ocupaţiilor 4 (fiind mai subţiri), atunci numărul ambalajelor şi al vagoane­
Ing. IACOB TRAIAN care necesită un efort mare — a- 4 lor necesare transportului s-ar reduce cu 1/3.
4
........ ..... ....................... — .----- .: proximativ 1 litru pe zi. 4 ° O barză din grădina zoologică din Miami, spărgîndu-şi
ciocul, nu mai putea să mănînce. Veterinarii i-au pus un cioc
Ce a a.dus nou Anul C eofizie Nevoile în vitamine sînt acope­ 4 de aluminiu şi... după două zile de ezitare, barza s-a servit de
el cu aceeaşi uşurinţă ca de unul natural. Şi, ca să nu fie
fi necesare 5.000—6.000 calorii. rite de o alimentaţie suficient de în pierdere, a mîneat cantităţi duble de mîncare şi pentru zi­
lele în care a răbdat.
In tern aţio n al Tînărul, care nu şi-a terminat variată, din care însă nu trebuie
Imaginea ală­
procesul de creştere a organismu­ să lipsească legumele şi fructele turată aminteşte
capul lui „Nau­
lui — adică înainte de 25 de ani proaspete. tilus“ sau a unei
nave cosmice. In
In ultimii ani aproximativ 10.000 de savanţi o imensă calotă de gheaţă a cărei grosime este — are nevoie de un plus de ca­ In ceea ce priveşte alcoolul, or­ realitate — este
din 67 de ţări au participat la cel mai vast pro­ dc trei ori mai mare decît se credea înainte. botul unui peşte.
gram de cercetări din oiţe s-au întreprins vreo­ lorii. ganismul nu poate arde pe zi o
dată. @ Soarele lansează salve de raze X, scurte şi
puternice în direcţia Pământului şi acestea ajung Este de asemenea bine cunoscută cantitate mai mare de alcool de­
Iată cîteva din descoperirile acestei vaste e- pînă la aproximativ 50 km. de suprafaţa te­
chipe mondiale : restră. şi repartiţia calitativă a alimente­ cît cea pe care o conţine un litru

@ Atmosfera proprie pămintului s-ar întinde ® Savanţii a 12 naţiuni studiază minuţios re­ lor. Sînt trei categorii dc alimen­ de vin. Dincolo de un litru, vinul
cel puţin pînă la 13.000 de km. în spaţiu. îna­ giunea antarctică în care s-a înregistrat şi un
inte se credea că ea nu trece de 4—800 km. record meteorologic: minus 74,5 grade G. te, şi anume: nu mai este ars de organism şi

© Este foarte probabil că există în spaţiu cîm- © Tot aici s-a descoperit o mare masă de aer — glucide sau zaharuri conţinu­ alcoolul intoxică celulele, mai a-
puri magnetice care nici măcar nu erau bă­ rece animată permanent de mişcări ciclonice ce
pare să joace un rol vital în meteorologia emis­ te în dulciuri, pîine şi biscuiţi, les pe cele ale creierului şi fica­
nuite. ferei do sud.
© Se pare că un vast fluviu de curent electric cartofi, fructe uscate; tului.
© Scoarţa Pămintului se ridică şi se coboară
se scurge în jurul Pămintului pe ecuatorul său la fel ca mareele; insulele Hawai, de exemplu, — protide sau albumine conţi­ In afară de calitatea şi canti­
se ridică şi coboară cu zece centimetri în fie­
magnetic. care zi. nute în carne, peşte, brînzetun, tatea alimentelor, este nevoie ca
© Aurorele boreale dau magnificul lor spec­
Dar concluzia cea mai importantă este aceea lapte şi unele legume; felurile de mîncare să fie cît mai
tacol simultan în cele două emisfere ca şi cum că oameni ai tuturor naţiunilor au putut cola­
ar fi acţionate de la acelaşi comutator gigantic. bora la un astfel de program paşnic, lucru ce do­ — lipide sau grăsimi conţinute plăcut prezentate, să fie suficient
vedeşte posibilitatea reală a coexistenţei şi co­
La aproximativ 3.000 metri sub curentul laborării paşnice a tuturor popoarelor. în unt, uleiuri, margarină, slăni­ de variate, să se respecte un orar
cald denumit Giilf Stream se află un curent ra­
pid de apă ce curge în sens invers. nă, untură etc. corect al meselor. In plus, pentru

© Antarctica s-ar putea să nu fie o masă de Organismului îi sînt nelipsite: o bună digestie este nevoie ca să
pămînt unică ci un grup de insule acoperite de
— 1,5 grame de albumine sau mincăm încet, eliminînd în timpul

protide pe zi — practic (150—200 mesei toate discuţiile ce ar putea

grame de carne sau peşte); prilejui vreo supărare. Alimenta­

— zaharuri care nu trebuie să rea corectă este un factor esenţial

depăşească jumătate din raţia pentru sănătate. J
U\—t , I /uj. I , I. —>.—I u-/.— —‘—
1

. í u / lJ —I