Page 63 - 1960-09

I>! f 18 c»
BBBanm am a
Săpfăinîna Crucit roşii
Astăzi se deschide în întreaga
ţară „Săptămîna Crucii roşii a
R.P. Romine“. In acest an, des­
făşurarea Săptămînii Crucii ro­
şii are loc în condiţiile în care
poporul nostru muncitor a por­
nit cu un nemăsurat avînt la
muncă pentru a da viaţă mă­
reţelor perspective pe care le
deschid planul economic de 6
ani şi schiţa planului economic
de dezvoltare a economiei noas­
tre naţionale în viitorii 15 ani.
Desfăşurarea Săptămînii Crucii
roşii constituie un prilej de a
trece în revistă realizările ob­
ţinute pe linia creşterii neînce­
tate a nivelului sanitar al po­
porului nostru.
Poporul romîn a moştenit de
ta regimul burghezo-moşieresc
o situaţie grea nu numai în do­
meniul economic, cultural ci şi
în domeniul sanitar.
In anii puterii populare, în-
tr-un timp destul de scurt, s-a
schimbat faţa sanitară a' ţării
zm=
8 ore pe cablu
(O rm are din pag. l-a )
_ Nu coboară ei pînă nu
gată, răspunde maistrul Pas-
cu cu siguranţă in glas. Uite
că lenciu a terminat un va-
gonet. Acum o să-l ajute pe
Pădureanu. Dar ce face ? De
ce stă Ungă vagonet şi nu
merge la Pădureanu !? Oare
nu mai are putere ?
Da, lenciu parcă nu mai
are putere. Suflînd zgomotos
îşi şterge faţa de sudoare şi
se propteşte istovit de mar­
ginea vagonetului. De la ce­
lălalt vagonet, Pădureanu îl
priveşte o clipă. In privirea
lui se citeşte bucuria. Se
bucură că prietenul său a
terminat. Ştie că după ce se
odihneşte puţin îi vine in a-
jutor. Parcă numai odată
s-a intîmplat aşa ?
Rezemat de vagonet, len­
ciu mai trage odată cu pu­
tere aer in piept, apoi începe
să înainteze încet. In con­
tact cu cablul, palmele îl
ustură de parcă ar fi numai
rană. Muşchii se contractea­
ză dureros. Are impresia că
n-o să poată ajunge, se
opreşte.
R educerea consum urilor specifice
9 buna, gosp od ărire ,
a laierialului lem nos —
sarcină, de m are răspundere
(Urmare din pag. I-a)
suri oa la unele lucrări .la oare
materialul1 de ' bază folosit era
lemnul, acesta să fie înlocuit cu
alte materiale mai ieftine, fără
ca aceasta să diminueze calita­
tea şi confortul locuinţelor. Ast-
Ifel, înlocuirea duşumelelor oarbe
din scîndură ca strat suport pen­
tru parchet cu un strat de. beton
cu rumeguş, a 1dus la economi­
sirea a peste’550 m.c. scîndură
în valoare de circa 65.000 lei.
înlocuirea planşeelor din be­
ton monolit prin planşee din pre­
fabricate a redus aproape total
consumul de material lemnos
pentru cofraje şi susţineri, eco-
nomisindu-se material lemnos
în valoare de peste 50.000 lei.
Confecţionarea unor cofraje în
panouri a făcut ca acestea să
poată fi refolosite de mai multe
ori, reducînd totodată consumul
de scîndură cu peste 250 m.c.
însemnate economii s-au obţinui
şi în executarea şarpantelor prin
înlocuirea lemnului ecarisat cu
lemn rotund.
La I.G.S.H., care execută atît
lucrări industriale cît şi social-
culturale, o mare parte a cofra-
jelor din lemn au fost înlocuite
cu cofraje metalice. S-au con-
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Constructorii I.C.S. 'Hunedoara BIHORENII In Hafeg,
desfăşoară o susţinută muncă
nu numai pe şantierele liunedo- Liniştea serii pusese stă- s-a dus. vestea în toată uzi­ la baza de recepţie
rene ci şi pe cele din Gălan. pînire pe întreaga baracă în na, atît pentru hărnicia oa­
Turnătoria de ' lingofiere — re­ care dormeau cei .PA de or­ menilor, cit şi pentru faptul Şirul carelor şi căruţelor încărcate Ostrov au predat 2.313 kg. secară.
cent intrată în funcţiune — ba­ că erau toţi consăteni (din
teriile de semicocs sînt doar taci Mi lui Dumitru Mihoc. satul Meziad). e lung. Fiecare îşi aşteaptă rîndul. Oa­ ...Cîteva minute de odihnă după care
Treaz mai era doar el, şeful
două din obiectivele la care lu­ brigăzii. Şedea pe mţtrginea Zimbind mulţumit, intră în menii stau grupuri, grupuri şi discută, cîntarul începe din nou să legene po­
aşternut.
crătorii grupului IV şantiere au patului, ţinînă în palma-i ori se ajută la descărcatul sacilor plini vara sacilor coborîţi din căruţe sau
butucănoasă fotografia unei _ Da....' Mormăi în şoap­
depus strădanii pentru respec­ fetiţe mici şi gingaşă ca o tă. In curînd vom locui îm ­ cu boabe ca aurul. Cite un clacson de camioane; sonda intră din nou în
tarea intocmai a graficelor de păpuşă, care abia împlinise preună în apartamentul nos­
maşină îi face pe toţi să tresară şi funcţie; magazionerul notează iarăşi;
execuţie. un an şi jumătate. Se uita tru...
Fotografia noastră înfăţişea­ la ea îndelung,' cu duioşie. Abia aţipise, cînd un cio­ să se repeadă Ia jugul vacilor. So­ laboranta aşează în talerul balanţei
De fiecare dată, la atingerea
ză echipa de fierari-betonişti i cănit uşor în geam il făcu sesc colectiviştii. îşi aduc. cu camionul boabele ce urmează a fi supuse presei
fotografiei, un fior îl săgeta
condusă de comunistul, Ioan 0 - din creştet pînă-n tălpi, zîm- să sară din pat. griul contractat cu statul şi cel pe ca- pentru stabilirea umidităţii; cărucioa­
prea, care-şi depăşeşte lună de bea ca pentru sine, apoi o _ Mihoc .'... Mihoc !... Au
re-1 datorează pentru muncile S.M.T. rele gem sub povara sacilor luaţi de
lună norma cu 35-40 la sută. aducea din nou în faţa ochi­ sosit vagoane.
lor. „Vai cît s-a schim bat! _ Bine... Mulţam.! Cu camionul au cărat colectiviştii din pe cîntar, pe care-i transportă în in­
L — se gîndea el. Dar băiatul, O clipă, Mihoc stătu la în­
cum o mai fi arâtind ?... Sînt Toteşti cele 25.500 kg. grîu contractat, teriorul magaziei.
doială. Ii părea rău să-şi
gemeni... o fi semânînd cu scoale oamenii căci abia a- cu camionul au adus şi cei din Plopi Gu cîte un săculeţ în mînă au a-
ea... Trebuie că-i mare ştren­ dormiseră, şi-n ziua aceea au
lucrat vîrtos. In fond, putea 13.400 kg. grîu, cît contractaseră şi părut delegaţii gospodăriilor colective
gar dacă n-a stat să-l po­ să lase totul pe dimineaţă.
zeză...!“ „Dar nu — se gîndi el. Tre­ 1.291 kg. datorat din Ruşi şi Berllie-
buie sâ-i trezesc. Altfel cum
— Dragii tatii dragi!... of­ rămîne cu angajamentul ?... pentru muncile lot. Au adus boabe
tă Mihoc după un timp, voi
n-o să treceţi prin cite am — Sus fraţilor, sus că a- S.M.T., cu camio­ fffOMSPOmSIWLUi pentru proba de la­
trecut eu. şi-şi aminti crîm- nul vin şi cei din
peie din copilăria lui; cum a- vem de lucru! borator. Presa intră
lerga desculţ pe uliţele satu­ Oamenii se sculară fără
Silivaş, Boiţa etc. din nou în funcţie şi boabele uscate
lui îmbrăcat cu nişte panta­ şovăire. în cîteva minute, toţi
noastre şi starea de sănătate a rii de curăţenie a atelierelor, a lonaşi, care abia se ţineau pe erau la siloz şi lopătau de Şi, pe fişele întocmite de magazio­ scrîşnesc sub puterea maşinii mînuită
populaţiei s-a îmbunătăţit con­ locurilor de muncă, a igienii zor ca şi cînd nu s-ar fi in­ nerul Andrei Proca şi complectate cu de laborantă. Urmează analiza: se
cantinelor, în mobilizarea popu­ el, cum a intrat la stăpîn... tîmplat nimic deosebit... analizele laborantei Floric.a Nemeş, face contactul şi arătătorul ce osci­
siderabil. laţiei la vaccinări şi microradio­ In cele din urmă aşeză fo­ menţiunile şi cifrele dau viaţă faptelor, lează pe cadranul aparatului „Vlago-
Crucea roşie a R.P. Romîne grafii, în acţiuni de salubrizare A lopăta ziua şi noaptea,
şi curăţenie şi în depistarea bol­ tografia cu grijă sub pernă ori de cite ori este nevoie, întovărăşirea agricolă din Sîntămăria mer“ se opreşte după ce a depăşit cu
sprijin’ă organele sanitare în navilor. Posturile sanitare ,de şi se ridică să stingă lumina. pentru cei 21 de bihoreni ca- -. a predat 4.280 kg. grîu contractat, cea o singură liniuţă cifra de 40. Se răs­
munca de prevenire şi comba­ prim ajutor, datorită eficacităţii Cind se întoarse, se lovi de re alcătuiesc brigada lui Du- 7 din Gîrn'eşti 6.118 kg., gospodăria co­ foieşte indexul alăturat şi gradul de
tere a bolilor şi de ridicare a ni­ !or s-au dezvoltat continuu ajun- patul fratelui său, Gheorghe. mitru Mihoc de la semicoc- e umiditate este stabilit cu precizie:
velului sanitar al maselor. Prin gînd în întreaga regiune la pes­
cursurile „Gata pentru apărarea te 3.000. La acestea se mai a- El l-a adus la Călan, în anul seria din Călan, este un lu­ lectivă din Nălaţi 7.000 kg. Şi ase­ 16,40.
sanitară“, printr-o largă muncă daugă un număr important de 1857, odată cu Gheorghe La- cru tot atît de obişnuit ca
de educaţie sanitară, Crucea n> posturi sanitare cu caracler tem­ za, un băiat tare bun. Ceva şi pentru cei care-şi fac şu­ menea menţiuni sînt multe, aşternute Zi de zi, camioanele, carele şi că­
sie dă un real ajutor substau porar care se organizează în mai încolo, auzi respiraţia tul de opt ore în fiecare zi.
ţial organelor sanitare în acti fiecare an pe lîngă ariile de greoaie a lui Gheorghe Miha- în fişele ce se întocmesc Ta baza de ruţele vin aici, descarcă griul contrac­
vitatea profilactică, educativ-sa treier şi brigăzile de cîmp. lea; el venise mai înainte, Sînt oameni harnici biho- recepţie din Haţeg. La depozitul din tat şi ‘ apoi pleacă lăsînd altora locul.
.nitară şi de acordare a primulu renii lui Mihoc! Nu stau o Sarmizegetusa al aceleiaşi baze, sînt Cînd într-o seară s-a făcut bilanţul
ajutor. Peste 275.000 de echi Toată această muncă de edu­ in 1951. împreună cu Ioan clipă locului. Dacă n-au va­ alţi magazioneri şi alţi laboranţi, dar realizărilor obţinute pînă atunci Ia pre­
pieri şi activişti ai posturi lo caţie sanitară se duce cu aju­ Vesa. Ei i-au propus şi lui goane la încărcat şi descăr­ luarea cerealelor din contractări şi a
sanitare alcătuiesc formaţiun torul a mii de medici şi cadre să vină aici, în 1954... cat, cer să facă curăţenie
cu caracter permanent, care ac medii sanitare care ajută şi co­ prin curte sau altceva. Dato­ însemnările se înrudesc: gospodăria celor datorate muncilor S.M.T., cifrele
tivează pe lîngă organele sa laborează cu organizaţia de Cru­ Aruncă apoi o privire cer­
uitare. ce roşie, fac o muncă obştească cetătoare în jur, ca şi cind rită lor. la semicocserie nu colectivă „1 Mai“ din Demsuş a predat obţinute vorbeau de 343 tone grîu şi
deosebit de utilă ce se răsfrînge s-a mai înregistrat de mult
In regiunea noastră, echipierii ar fi vrut să se convingă da­ vreo locaţie (în toată perioa­ 1.793 kg. grîu Ia munci S.M.T. şi tot 210 tone secară. /
grupelor sanitare, încadraţi în în mod direct asupra creşterii că sînt toţi in cameră, ştia da scursă de la începutul a-
peste 150 grupe, colectivele pos­ nului şi pînă în prezent, au pentru aceeaşi lucrare colectiviştii din PETR E FĂRCASIU
turilor sanitare dau un ajutor nivelului sanitar al poporului şi cine stă în fiecare pat, şi cu­ staţionat doar cinci vagoane
substanţial lucrătorilor sanitari şi acelea din motive cu to­ m PUOGmMUL DE
în asigurarea supravegherii stă- contribuie la apărarea sănătăţii noştea viaţa fiecăruia din ei tul obiective), prin preajma
. aproape ca pe a sa însuşi. nea
lui. Săptămîna Crucii roşii tre­ Toţi se trăgeau din oameni bateriilor totul este curat şi
nevoiaşi, şi cd şi el, aproape aşezat în cea mai mare or­ 19 SEPTEMBRIE 1960 semănat; 6,10 „Gîntec şi voie bună“,
buie să constituie un prilej de dine. Orice s-ar spune, fai­ PROGRAMUL 1 : 5,10 Emisiunea
toţi au fost cîndva, in regi­ ma pe care o au bihorenii. pentru sate : Măsuri luate în vederea program de muzică uşoară; 8,00 Din
mul burghezo-moşieresc, la este pe deplin îndreptăţită! desfăşurării lucrărilor agricole de
toamnă; 6,45 Salut voios de pionier; presa de astăzi; 9,30 Roza vuiturilor;
stăpîn. Se gîndi cum au ve­ GH. COMSUTA 7,30 Sfatul medicului: Prevenirea bo­
nit pe rină la Călan, cum a lilor de inimă; 9,05 „Brigadieri, în 10,42 Sonata pentru flaut şi pian de
cîntee să pornim“ program de cîn-
înjghebat cu ei o brigadă de tece; 9,30 Tinereţea ne e dragă; 11,03 Mircea Istrate; 12,30 In faţa hărţii;
Teatru la microfon : „Trei prieteni“ ;
întărire şi lărgire a activităţii, încărcători, brigadă căreia i 12,46 Program de valsuri; 14,00 Con­ 13,05 Muzică uşoară; 14,30 Din cele
de antrenarea întregului activ cert de prînz; 16,00 Suita „Privelişti
moldoveneşti“ de Mihail Jora; 17,30 mai cunoscute melodii populare romî-
Vreau să ştiu!; 19,05 Gintă Lavinia
sanitar în obţinerea de noi re­ Slăveanu şi Nicolae Niţescu; 20,45 neşti; 16,15 Vorbeşte Moscova 1; 18,30.
Concert de muzică populară romîneas-
n zultate în munca de zi ou zi a câ; 23,05 Muzică-populară romîneas- Limba noastră; 19,05 Revista econo­
că ; 23,15 Concert de noapte.
_ Trebuie să-l ajut. Nici acestei organizaţii. mică Radio; 20,20 Noapte bună, co­
PROGRAMUL II: 14,30 „Gresc for­
ţele păcii în lume“, program de cîn- pii ; 21,15 Muzică instrumentală;
tece; 16,30 Vorbeşte Moscova!; 17,50
el nu mai poate sta mult In pas cu ştiinţa: „Gercetări noi in 22,30 „Festival Bergen 1960“.
fiziologia modernă“ de prof. Santa
aşa, îşi alungă lenciu şovă­ i Nistor; 19,00 Lectură din volumul PROGRAMUL II: 14,07 Temă cu
„Povestiri indoneziene“ de Pramudia
iala, şi porni hotărît. Ananta Toer; 20,00 Muzică simfonică; variaţiuni de Mircea Basarab; 16,15
21,15 Muzică populară romînească;
Cind se apropie, Pădurea­ s ¦Mu- 2 2,00 Muzică de dans; 23,15 Muzică Muzică uşoară; 17,30 Sfatul medicu­
nu îl privi cu recunoştinţă. ? de cameră.
lui: Nevralgia facială; 19,00 Scriitori
Era atîta bucurie in privirea i 20 SEPTEMBRIE 1960
lu i! 1 PROGRAMUL 1 : 5,10 Emisiunea la microfon: Eugen Frunză; 20,00
pentru sate: Despre epoca optimă de
De jos, cei ce priveau au 1 Opera : „Rigoletto" ; 22,30 Melodii li­
scos un oftat de uşurare. 1 Astăzi, datorită rice ; 23,15 Concert de noapte.
Stupul la care lucra Pâdu- 1 grijii permanente
reanu era încă mare şi nu se ) cu care este în­ BULETINE DE ŞTIRI: 5,00, 6,00,
conjurat dc partid
ştie dacă ar fi rezistat s-o 7 şi guvern, tineretul 7.00, 11,00, 13,00, 15f,00, 17,00, 19,00,
scoată singur la capăt. Emo­ 1 patriei noastre are
1 cele mai largi per­ 20.00, 22,00, 23,52 (programul I) ;
ţionaţi, de parcă ei s-ar fi spective de a-şi a-
firma talentul. 14.00, 16,00, 18,00, 21,00, 23,00 (pro­
aflat acolo, i-au mulţumit în ) IN CLIŞEU: Ti­ gramul II). :
gînă lui lenciu. încordarea 1 neri de la mina şi
f preparaţia Lupeni,
cu care au urmărit munca de la filatură şi de
la explorări minie­
revizorilor i-a istovit şi pe ) re, pregătesc pe
ei. iar cînd a căzut retezată 1 scena Clubului mi­
ultima bucată de fir, au stri­ f nier din Lupeni pie­
gat amîndoi flutur ind din ) sa „Consiliul de fa­
m îini: milie“.
1
— Bravo băieţi! 3 :W i
In acelaşi timp sus, la 80 *3)
de metri înălţime, Cornel
J
Pădureanu şi Avon lenciu, ca­ 3
re au muncit încordat timp 3
de 8 ore, şi-au strins cu pu­ t
tere mîinile. Bucuria m un­
cii împlinite i-a făcut să ui­
te de oboseală şi de prăpas­ J 19 şi 20 S E P T E M B R I E 1960
1tia de sub picioarele lor. • s >.: .• .. -X v X v tfîy X 1 DEVA : Pudriera vorbitoare ;
Lacul lebedelor; ALBA IULIA :
' ' ' -¦¦ ” N R x S W 'L W A < -i'Î-v w ^ > ^ .v .;.;.v .w X w A.V « v .L y .v .v .v .,.v .v .,.v .v .v .v .v .,V.Avv.. v' ..vy. y..vv.. vv. .vv. av.vv..\vv. -w. v.w. .*«v .v•..,v.s.svs.vv..*v.v.v.w.yy.v.v.v.'..vw. Numai o femeie; Jucătoarea de
baschet; BRAD: La răscruce
J t—-/•— l — ! <— J i — t \ _ / »— I \— I \— 11 ; r J i U . I i /.. | M,MC^FX,XX4CCCCe,VjV5WVWyS^«y!»WAwXwXv»v-vvCV.v»X<»/C<'.%Ot*>.«>.*-'.* * ¦x u i u u a i x u .vvmi. i. u. u i v i i ¦•x>*i**- de drumuri ; HAŢEG : Pe jos
spre r a i ; HUNEDOARA : N-am
dici au crescut cu 2 la sută la programe artistice, mai ales la ucis ; Favoritul 13 ; ILIA : Poe­
răşinoase şi cu 5 la sută la t. F. Orăştie. mul m ării; ORĂŞTIE: Paul
buştenii de fag ţaţă de 1959. De Robeson ; Prin fier şi fo c; PE­
asemenea, ia producţia de talaş, S-a îmbunătăţit activitatea TROŞANI : Vînt de ră să rit;
buştenii masivi sînt înlocuiţi în organizaţiilor sindicale, întrece­ Scrisoarea Elvirei ; SEBEŞ : Ani
mare parte cu capete din scurtă­ rea socialistă fiind axată pe o- d^ zbupium; SIMBRIA: N-a
turi, care înainte se valorificau biective mai concrete, iar rezul­ fost în z a d a r; LONEA : De sîm-
fecţionat şi se folosesc schele rificarea cît mai complexă a pentru combustibil. tatele sînt urmărite şi populari­ bătă pînă luni ; TEIUŞ : Pri­
metalice care se pot adapta la masei lemnoase, atît printr-c ex­ zate. De exemplu, la I. F. Se­ măvara ; ZLATNA : Sînge alb ;
executarea diferitelor lucrări, cît Prin sortarea judicioasă a beş, sînt antrenaţi în întrecerea APOLDUL DE SUS : Prieteni
şi schele metalice suspendate ce ploatare mai raţională în par-' lemnului de foc s-au recuperat din păpuriş.
se folosesc la tencuit, zugrăveli chete, cît şi prin reducerea con­ peste 9.800 m.c. lemn pentru ce­ socialistă peste 80 la sută din
etc. sumului de buşteni la producţia luloză, 10.800 m.c. lemn pentru muncitori, din care 293 în în­ întreprinderea regională de electricitate
de cherestea. distilare şi 177 m.c. lemn pen­ trecerea pe profesii. Aici s-au
Există mai multă preocupare tru doage. făcut 31 de propuneri de inova­ Hunedoara, cu sediul în Deva
în ce priveşte refolosirea mate­ S-a extins mult mecanizarea ţii din care pînă în prezent s-au
rialului ‘ lemnos, adaptîndu-1 la lucrărilor de transport şi apro­ De remarcat este iniţiativa aplicat 26. I a d u c e Ia c u n o ş t i n ţ a a b s o l v e n ţ i l o r ş c o lilo r d e c u lt u r ă g e n e r a l ă cL
alte lucrări în execuţie, cît şi piat prin funiculare şi tractoare, conducerii I: F. Dobra, unde prin ţ s e p rim esc elev i pentru ş c o lile teh n ice de m u n citori d e în a ltă ca-
înlocuirea cu stufit a materialu­ tăierea şi sortarea cu ajutorul fie- valorificarea crăcilor şi rămăşi­ In aceste întreprinderi se pot l lificare în s p e c ia lită ţile : e le c tr ic ia n c e n tr a le — sta ţii şî reţele
lui la diferite lucrări provizorii. răstraielor mecanice, cojitul me­ ţelor din parchete s-au confec­ obţine, rezultate şi mai frumoa­ I electrician in stalaţii lu m in ă şi forţă, m eca n ici turbine cu aburi
canic etc. se. Se cere însă ca D.R.E.F din
In ramura construcţiilor exis­ ţionat peste 260.000 araci pen­ Deva să sprijine mai mult uni­ IN T R A R E A IN ŞC O A L A S E FACE FĂRĂ E X A M E N DE
tă încă rezerve însemnate de re­ Prin scurtarea cioatelor la do- tru vie şi legumicultură. tăţile, mai ales în ce priveşte •ADM ITERE.
ducere continuă a consumului de borîre, prin recuperarea materia­ extinderea mecanizării şi folosi­
material lemnos. Organizaţiile lului de la instalaţiile de scos In urma acestor rezultate cît E le v ii ş c o lii s î n t b u r sie r i, p o t lo c u i în in t e r n a t u l ş c o lii şi
de partid, sindicale şi U.T.M. cît şi a depăşirilor de plan la îm­ rea la capacitatea maximă a u- serv esc m a sa la ca n tin a in tern atu lu i.
şî apropiat, a materialului răs- păduriri, îngrijirea plantaţiilor tilajelor existente. La I. F. Do­
şi conducerile administrative, au pîndit în parchete cît şi prin sor­ etc., angajamentul anual de a bra lipsesc cărucioare pentru fu­ în s c r ie r ile s e fa c p în ă la 23 se p te m b r ie 1960 pe b a z a ur-
datoria de a lupta pentru extin­ tarea complexă a lemnului în realiza 1.965.000 lei economii niculare, piese de schimb pen­ ’ m ătoarelor a c te :
derea şi generalizarea celor mai peste plan a Direcţiei regionale
eficace metode folosite pe unele perioada ianuarie-august 1960, a economiei forestiere a fost de­ tru macarale, la I. F. Sebeş, — C ER EREA DE ÎN SC R IE R E CU INDICAREA SP E C IA ­
şantiere care să ducă la econo­ s-au dat în circuitul economic păşit, realizîndu-se în 7 luni o rulmenţi de presiune şi un car­ LITĂŢII,
peste 10.000 m.c. material lem­ economie de 2.949.000 lei. burator pentru motorul T.N. 15
misirea de cantităţi cît mai mari nos recuperat: Numai in cadrul de la funicular, roţi melcate ş.a. — D IP L O M A D E M A T U R IT A T E (în original)
de lemn. Aceasta se impune cu I. F. Petroşani, în urma aplică­ Toate acestea se datoresc în , — CERTIFICATUL DE SĂNĂTATE CU REZULTATUL
atît mai mult cu cît pe unele cea mai mare parte întăririi ac­ •A- ;ANALIZEI SÎN G E L U I ŞI R A D IO SC O PIE I PU L M O N A R E .
şantiere, că cel de la Gălan, a- rii acestor măsuri, s:a reuşit ca tivităţii organizaţiilor de partid
parţinător T.R.C.H., încă se mai indicii de utilizare a masei lem­ Pentru satisfacerea nevoilor — D EC LA R A ŢIA TIP DIN CARE SĂ R EZU LTE STAREA
risipesc materiale. noase să crească cu 9,41 la su­ care conduc mai competent şi crescînde ale economiei noastre ;M A T ER IA LĂ A C A N D ID A T U L U I (a părinţilor sau a su sţin ă ­
tă faţă de 1959. ou mai mult simţ de răspundere naţionale în plină dezvoltare cu to ru lu i legal),
Rezultate frumoase întreprinderile forestiere. S-a materialul lemnos necesar, orga-
A crescut şi indicele de utili­ îmbunătăţit munca politică şi nizaţiile de partid din toate u- 1 — C E R T IF IC A T U L D E N A Ş T E R E (cop ie legalizată de no-
în sectorul forestier zare a buştenilor în fabricile de nităţile economice ale regiunii, tariat).
cherestea. La fabrica de cheres­ cultural-educativă ; în faţa mun­ au datoria de a depune toate e-
Economii însemnate de mate­ tea din Sebeş, prin folosirea in­ citorilor se expun conferinţe po­ forturile în vederea reducerii S e p ot în sc r ie tinerii în v îrsta d e 17— 25 ani. A ctele se
rial lemnos se obţin şi în între­ tensivă a fierăstraielor panglică, litice şi pe teme de producţie; consumurilor specifice şi bunei ’ vor d e p u n e Ia în tr e p r in d e r e a r e g io n a l ă de e le c tr ic ita te din D ev a ,
prinderile forestiere, prin valo­ prin producerea de grinzi şi ri­ Ia dispoziţia muncitorilor fores­ gospodăriri a materialului lem­ ' la ser v ic iu l d e ca d re.
gle cu muchii teşite, aceşti in­ tieri stau biblioteci, aparate de nos, militînd activ pentru înde­
radio, ziare; în zilele de odih­ plinirea tuturor sarcinilor tra­ Ş coala are durata de 2 ani.
nă se trimit brigăzi artistice şi sate de Congresul al IlI-lea al E le v i i v o r fi ş c o l a r iz a ţ i la G r u p u l ş c o l a r ai C o m b in a t u lu i
echipe culturale care prezintă partidului nostru.- !sid eru rgic „Gli. G h eorgh iu -D ej" din H unedoara.
-’WV^/Wv