Page 64 - 1960-09

Pag. 4
110 d@ ani ele Sa
proclamarea
independentei Mexicului
r/ v \ ^ y v A-A/V^, i blică numeroase informaţii în
MEXICO CITY 17 (A- >
gerpreş). — TASS iran- )
sm ite: La 15 septembrie Y
in oraşul Dolcres Hidalgo, s
statul Guanajuato a avut <
loc o ceremonie festivă. <,
consacrată celei de-a <¦
150-a aniversări a inde- ţ
pendenţei Mexicului. Acum ţ
exact 150 de ani, in acest <;
oraş clopotele au vestit
sfirşitul celor 300 de ani
de stăpînire spaniolă în
ţară. „Chemarea la inde­
pendenţă“ lansată de eroul
luptei de eliberare naţio­
nală a poporului . mexi­
can, Hidalgo, a test urma- ^
tă în întreaga ţară. * deşte că Uniunea Sovietică con­
Piaţa din faţa catedra- <
lei oraşului, de la al că- ?
rei pridvor Hidalgo a
proelamat independenţa }
Mexicului, era plină de
oameni, in tribuna deşii- $
nată oaspeţilor de onoare > In şedinţa din după-amiaza de IG dinţe în problema Gongoului pînă la îny
se aflau delegaţiile gu
vernamentale şi paria : i
mentare din 53 de ţări.
La ora 23 la tribuna
guvernamentală s-a urcat
preşedintele Republicii.
Lc-pez Mateos. EI a cinstit
memoria lui Hidalgo şi a
altor participanţi la insu­
recţia pentru independen­
ţa Mexicului. Apoi pre­
şedintele a aprins „făclia
independenţei“ pe care o .
ştafetă de. tineri o va pur- )
ta pe o distanţă de 2.000 '
de km. pînă în statul >
Chihualrua. [ toţi şefii guvernelor ţărilor so­
După ceremonie, dele- >
gaţiiie tuturor ţărilor au <;
felicitat pe preşedintele s
republicii cu prilejul săr- r
bătorii independenţei. S G en era le a O .N .U . In r ă sp u n su l
Buletin
O agenţie occidentală de pre­
să relata acum cîtva timp că
ambasada S.U.A. din Laos a
luat măsuri pentru evacuarea
urgentă în Tailanda a femei­
lor şi copiilor americani din
cauza „primejdiei crescînde a
inundaţiilor“...
Se vede treaba că ambasada
cu pricina dispune de un bun
serviciu... meteorologic din mo­
ment ce este în stare să pre­
vadă cu atîta exactitate „vre­
mea rea“, „inundaţiile“. De alt­
fel, asemenea fenomene nu sint
prea greu de prevăzut, deoa­
rece inundaţiile de felul celor
semnalate de ambasada ameri­
cană din Laos au devenit frec­
vente în numeroase părţi ale lu­
mii. Multe ambasade america­
ne sint nevoite să înregistreze
în buletinele lor felurite aseme­
nea fenomene... „meteorologice“.
Ba că in cutare ţară. cerul a
devenit schimbător, ba că norii
neîncrederii şi revoltei populare
împotriva Washingtonului se
ridică tot mai ameninţători pe
cerul politicii americane. Nu
lipseşte, se înţelege, nici înre­
gistrarea manifestărilor însoţite
de descărcări electrice, de ful­
gere, tunete şi trăsnete... Vor­
bind la 1 septembrie în faţa
Asociaţiei avocaţilor americani,
senatorul William Fulbright re­
amintea cu amărăciune despre
ploaia de proteste însoţită de
grindină din America Latină,
despre taifunul din Japonia...
Asupra vicepreşedintelui nostru
_relata senatorul — s-au a-
runcat pietre la Caracas, m ul­
ţimea a împiedicat pe preşedin­
tele nostru să meargă la To­
kio, tar drapelul nostru de stat ne“, scria zilele acestea ziarul
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 169 j 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai“ -- Deva
In preajma sesiunii 0. N. U.
JO O O O O O O O O ovííO O O O O O O O O O O ^O O O O dO O O O O O O O O O O O íO O O O O O O O O O O O O O O O vO O <xxxxxxxocoooooooo<xxxxx>o<xxx>
„ per R U N D B LicK 11: Toată lumea aşteaptă
sesiunea 0 . 1. U. să adopte
in problema dezarmării
VIENA 17 (Agerpres). —
Ziaristul austriac, Em st Si-
mon a semnat în ziarul „Der
Rundblick" un articol intitulat
„Hruşciov va lua din nou cu-
vîntul la O.N.U.“.
A trecut exact un an, scrie
Simon, de cînd Hruşciov a pre­
zentat în numele Uniunii Sovie­
tice, Adunării Generale propu­
nerea privitoare la dezarmarea
totală, şi acum el va lua din
nou cuvîntul la O.N.U. şi va
încerca din nou să înfăptuias­
că o cotitură hotărîtoare în po­
litica mondială. Nu încape nici
o îndoială că această nouă ini­ articol, că întreaga lume aşteap­
ţiativă corespunde pe deplin tă ca a XV-a sesiune a Adună­
confinutului fundamental al po­ rii Generale să adopte hotărîri
liticii externe a U.R.S.S. Ca şi în cea mai importantă problemă
înainte, Hruşciov apără prin­ care a stat vreodată în fata o-
cipiile coexistentei paşnice şî menirii, în problema dezarmării.
Pacea corespunde
intereselor întregii lumi
HAVANA 17 (Agerpres). —
Ziarele cubane „Revolucion“,
„Noticias De hoy“ şi altele pu­
legătură cu apropiata sesiune a
Adunării Generale a O.N.U.
Ziarul „Mundo“ în articolul
redacţional din 16 septembrie
intitulat. „Pacea corespunde in­
tereselor întregii lumi“ scrie
că şefii guvernelor unei serii de
ţări se îndreaptă în fruntea de­
legaţiilor lor la Adunarea Ge­ ajutorarea ţărilor slab dezvol­ „Rude Pravo":
nerală pentru apărarea păcii tate.
generale. însuşi faptul că şe­
ful guvernului sovietic, Hruş-
cicv, recurge la tribuna mondia­
lă a O.N.U., arată ziarul, dove­
sideră problema menţinerii pă­
cii ca fiind o problemă a tu tu ­
ror popoarelor, nu numai a
marilor puteri.
Problema păcii generale, se
spune in continuare in articol
nu se poate limita numai la
Uniunea Sovietică demonstrează prin
acţiuni concrete năzumfa sa spre pace
MONTEVIDEO 17 (Agerpres).
— Ziarul uruguaian „El Popu­
lar“ a publicat un articol al
directorului său, Eduarăo Vie-
ra, despre politica de coexis­
tenţă paşnică dusă de Uniunea
Sovietică. Autorul arată că ho-
tărirea lui N. S. Hruşciov de a
participa la lucrările sesiunii A-
dunărit Generale a O.N.U. a
stirnit un uriaş interes. Aceas­
tă iniţiativă a fost urmată de
cialiste reprezentate In O.N.U.
meteorologic Ö ©©
a fost călcat in picioare la
Panama City, La Paz şi în alte
lo cu ri'
Memorandumul cinic al gene­
ralilor vest-germani, care cer
—sub oblăduirea guvernului a-
merican — puteri depline în
vederea înarmării „cu tot felul
de arme“ a Bundeswehrului a-
denauerian, a stirnit o furtună
de proteste in toate ţările oc­
cidentale care au mai avut de-a.
face cu generalii nazişti...
Atmosfera încărcată in care
s-au purtat discuţiile la Confe-
III declaraţie plină de metafore
Foileton extern
liiiiii linii
rinţa O.S.A. de la San José
(Costa Rica) — cu care'prilej
politica americană de im ixtiu­
ne in treburile interne ale ţări­
lor latino-americane şi in spe­
cial in Cuba, a suferit o grea
iiifrîngere — a urcat subit tem ­
peratura aerului pe culoarele şi
în birourile Departamentului de
Stat al S.U.A. schimbînd tacti­
ca, Christian Herter a vinturat
la Conferinţa de la Bogota mo­
meala dolarilor cu condiţii, po­
litice bine conturate : fiţi cu
noi, ţări ale Americii Latine, fiţi
împotriva Cubei şi veţi avea
numai de cîştigat ! Dar furtu­
na indignării a izbucnit cu şi
mai multă putere : „Pentru a
se pune capăt înapoierii, foa­
metei şi sărăciei din America
Latină este necesar să se pună
capăt jafului colonial al bogă­
ţiilor noastre. . Cuba arată ca­
lea adevărată a Americii Lati­
DRU Mu i a OC >. Al.l SMULUI
înţelegerii între popoare, Gare
trebuie să excludă un al treilea
război mondial.
Limitînd la Manhattan liber­
tatea de deplasare a şefului gu­
vernului sovietic, scrie Simon,
guvernul S.U.A. creează impre­
sia că New Yorkul nu poate fi
pe viitor un loc potrivit pen­
tru instituţii internaţionale ca
O.N.U. Sesiunile acestei orga­
nizaţii nu trebuie să depindă de
climatul schimbător al S.U.A.
Trebuie subliniat, se spune în
problema dezarmării, cu toate
că ea este problema cea mal
arzătoare. Problema păcii cu­
prinde de asemenea şi alte pro­
bleme ca de exemplu dreptul
popoarelor mici la eliberarea de
colonialismul politic şi econo­
mic, ca posibilitatea folosirii ce­ cătoare de moarte, care nu
lor 100 miliarde de dolari pe
care marile puteri le cheltuiesc
anual pentru înarmare, în sco­
puri paşnice, îndeosebi pentru
Probabil, conchide ziarul, u-
nor mari puteri nu le este pe
plac discutarea tuturor acestor
probleme şi de aceea caută să
evite ca şefii guvernelor lor să
participe la discuţii. Este vor­
ba însă despre problemele pă­
cii generale care privesc direct
toate popoarele. Nimeni nu poa­
te să evite această realitate faţă
de care este inutil să se re­
curgă Ia politica struţului.
şi de alte state iubitoare de
pace.
Uniunea Sovietică, continuă
autorul articolului, demonstrea­
ză prin acţiuni concrete năzuin­
ţa sa spre pace. Ea reduce sis­
tematic forţele sale armate, pre­
zintă propuneri concrete în­
dreptate spre destinderea în­
cordării internaţionale, spre
realizarea dezarmării. In pre­
zent asupra soartei omenirii ac­
ţionează legile lumii noi — ale
lumii socialismului. In prezent
războiul nu este inevitabil.
„Popular“ din Montevideo. Cu
alte cuvinte şi aici ca şi la To­
kio sau Reykjavik, la Manilla
sau la Havana, lozinca „Ameri­
cani, câraţi-vă acasă / “ apare
tot mai des în buletinele... me­
teorologice ale ambasadelor a-
mericane in legătură cu... „inun­
daţiile“...
Temperatura se urcă necon­
tenit în Africa. După călătoria
făcută la începutul acestui an
prin continentul negru, premie­
rul britanic Macmillan a făcut o
meteorologice: „In Africa bate
vintul schimbărilor“, „adie un
vint de prefaceri“... De fapt vin­
tul prefacerilor nu mai „adie“.
Vintul prefacerilor, al libertăţii
bate puternic. Se prevăd noi
şi noi „inundaţii“ şi nici un fel
de evacuări organizate nu-î vor
putea salva pe imperialişti.
„Inundaţiile“, „descărcările e-
lectrice“ li vor sili să-şi retra­
gă in teacă tentaculele care au
supt veacuri de-a rinăul bogă­
ţiile. viaţa popoarelor africane...
Şi în timp ce nori negri se
adună pe cerul imperialismului,
starea atmosferică în lumea
păcii se schimbă pe zi ce trece.
Acul barometrului se îndreaptă
spre timp frumos, spre cer se­
nin. Popoarele luptă să izgo­
nească pentru totdeauna norii
ameninţători ai războiului de
pe cerul lumii. Uneltirile duş­
manilor păcii vor fi zdrobite de
forţa icnită a popoarelor, unel­
tirile duşmanilor păcii nu vor
putea rezista furtunii timpuri­
lor noi! Vremea prielnică m un­
cii creatoare şi păcii va deveni
ur. bun al tuturor noroadelor!
M I R C E A I O R D A C H E liului de .Miniştri al R.D, Germane, pendenţei Mexicului, a salutat revolu- dăriile ţărăneşti.
Pentru o politica
de c o exis ten tă p aşn ică
NEW YORK 17 (Agerpres). tă grupuri influente „care din [ motonava „Baltika“ se apropie de ţărmurile Americii. Oceanul ^
Cel de-al 25-lea Congres a- punct de vedere politic şi iman [ este din nou liniştit, vremea ins orttă favorizează încheierea cu ->
nual al sindicatului unit al mun­
citorilor din industria electro­
tehnică şi radio din S.U.A. a
adoptat o rezoluţie în care se
cere încetarea „războiului rece“
şi promovarea politicii coexis­
tenţei paşnice.
In rezoluţie se arată că exis-
..............oo
„The Worker“ salută sosirea
la O. N. U. a lui N. S. Hruşciov
şi a celorlalţi conducători de state
NEW YORK 17 (Agerpres). Aceasta este America oa­
Sub titlul „Bine aţi venit,
oameni de stat din toată
lumea“, ziarul „The Wor­
ker“' a publicat pe prima pa­
gină un articol In care salu­ şele in care stegarii războiu­
tă venirea lui N. S. Hruş­
ciov şi a celorlalţi conducă­
tori de ţări la New York la
cea de-a 15-a sesiune a A-
âunârii Generale pentru „a
apăra cauza sftntă a pă­
cii“.
Adresindu-se lor, ziarul de­
clară : „Dv., care vorbiţi in
num.ele majorităţii populaţiei
globului pămintesc, ştiţi că
adevărata Americă vă apro­
bă şi in dv. îşi pune speran­
ţele. Aceasta este America
care nu realizează profituri
din producţia de arme adu­
atentează la libertatea ni­
mănui, nu rivneşte la teritorii­
le sau resursele altor popoa­
re sau ţări.
Guvernul S. U, A. creează
condifii anormale de lucru pentru
unele delegaţii la O . N. U.
PRAGA 17 (Agerpres). —
Ziarul „Rude Pravo“ publică vin prin acorduri.
un articol în care înfierează mă­ Arătînd că în legătură cu e-
surile discriminatorii grosolane şecurile ruşinoase înregistrate
în p r o b l e m a c o n g o l e z ă .ale cercurilor guvernante ale de S.U.A. în ultimul timp în do­
S.U.A. luate cu scopul de a îm­ meniul politicii externe, cercu­
piedica activitatea delegaţiilor rile guvernante ale acestei ţări
ţărilor socialiste la sesiunea A- au ţoale motivele să fie neliniş­
dunării Generale a O.N.U.
Guvernul S.U.A., scrie ziarul,
creează condiţii anormale de lu­
cru pentru unele delegaţii, ceea
ce se află în contradicţie fla­
Nota guvernului sovietic adresată dinţă, a criticat cu vehemenţă coman­ tului Belgiei, care a fost de aseme­
guvernului S. U. A.
M O S C O V A 17 (A g e r p r e s ). —
TA SS transm ite:
La 13 sep tem b rie, D e p a r ta ­
m entul de Stat al S.U .A . a
tra n sm is ră sp u n su l la nota de
p rotest a g u v ern u lu i U .R .S .S ., în
legătu ră cu m ăsu rile discrim i­
n atorii fără p reced en t în is to ­
ria O .N .U ., a n u n ţ a t e <ie g u v e r ­ junul întîlnirii d e la P a ris a
nul S.U-A-, privind lim itarea p o ­
sibilităţilor de deplasare a şefu ­
lui d eleg a ţiei U .R .S .S . la cea
de-a 15-a se siu n e a A dunării
său. guvernul S.U .A . continuă
să insiste asupra acestei hotă­
rîri ileg a le.
In nota de răsp u n s a g u v e r ­
n u lu i so v ie tic la n ota g u v e r n u ­
lui S .U .A ., se sp u n e că în trea ­
ga răspundere pentru starea de
în cord are în p erioad a lucrărilor
A dunării G enerale a O .N .U . re­
vine guvernului S.U .A . N efiind
de acord cu argu m en tele aduse
de g u v ern u l S .U .A . în favoarea
restricţiilor asupra deplasării şe­
fului d eleg a ţiei U .R .S .S . la cea
Scurte ştiri • Scurte ştiri • S cu rte ştiri Zcrin. Esenţa manevrelor în jurul a-
BOGOTA 17 (Agerpres). După cum
relatează agenţiile de presă, greva ce­
lor 14.000 de salariaţi ai băncilor din
Columbia a intrat în cea de-a patra
zi. Greva, care a cuprins numeroase
bănci din oraşele Bogota, Barranquiila,
Gartagena, Bucaramanga şi din alte
oraşe, a fost declarată în semn de
protest împotriva încălcării de către
administraţiile băncilor a drepturilor
sindicatelor.
Ministerul muncii a declarat greva
ilegală, însă muncitorii şi funcţionarii
grevişti continuă lupta. Peste 150 de
organizaţii sindicale din Columbia şi-au
exprimat solidaritatea cu greviştii.
BERLIN 17 (Agerpres). La Berlin
a fost dat publicităţii comunicatul în
care se anunţă că preşedintele Consi­
ciar au interes să menţină at­
mosfera de teamă şi de ame­
ninţare cu războiul“. Dar, se
subliniază în rezoluţie, pacea
poate fi menţinută prin dezvol­
tarea mişcării pentru apărarea
ei.
menilor simpli a cărei misiu­
ne istorică imediată constă
in a reînvia onoarea noastră
naţională, in a sfârtma cătu­
lui rece au strîns politica
noastră externă şi in a con­
duce ţara in marşul omenirii
pentru pacea In întreaga lu­
me, pentru prietenia între
popoarele întregii lumi“.
Ziarul cere guvernului
S.U.A. să privească rezona­
bil situaţia din lume şi să
lichideze imediat bazele m i­
litare de pe teritoriile altor
ţări, 'să pună capăt tuturor
încercărilor de a reînvia co­
lonialismul muribund, să în­
ceteze amestecul in treburi­
le interne ale Republicii Con­
go, ale Cubei, să alunge m a­
rioneta ciankaişistă din O.N.U.
şi să restabilească dreptul le­
gal al 'Republicii Populare
Chineze in această organiza­
ţie.
) Patrice Lumumba.
grantă ou obligaţiile care îi re­
tite, „Rude Pravo“ subliniază :
Totuşi, guvernul S.U.A. a ales
cea mai neindicată cale pentru
a înlătura urmările eşecurilor
sale în domeniul politicii exter­
ne.
de-a 15-a sesiu n e a A dunării
G enerale a O .N .U ., guvernul
so v ietic îşi exp rim ă regretu l în
legătură cu faptul că guvernul
Statelor U nite continuă, evident,
să se situeze pe aceleaşi poziţii
ostile pe care s-a situ at în a-
şefilor guvernelor celor patru
puteri.
G uvernul sovietic, se spune
în n otă, este p rofund c o n v in s
de necesitatea folosirii de către
cele două *ate a tuturor p o si­
bilităţilor pentru a „lichida re­
laţiile ostile dintre cele două
m ari puteri atom ice“ .
Interesele păcii, declară g u ­
vernul sovietic, cer ca oam enii
de stat de răspundere să dea
d o v a d ă de voin ţă şi să m a n i­
feste realism în ce p riveşte li­
chidarea anim ozităţilor persona­
le, si să -si s u b o r d o n e z e în tr e a ­ tuite următoarele măsuri: trupele ţă­
ga lor activitate intereselor c o n ­
solidării păcii si îm bunătăţirii
relaţiilor între state.
__ —
Otto Grotewohl a satisfăcut cererea pre­
şedintelui Gonsiliulu1 de Stat al Re­
publicii Democrate Germane, Walter
Ulbrichf şi l-a eliberat din funcţia de
prim-vicepreşedinte al Consiliului de
Miniştri. Preşedintele Consiliului de
Miniştri al R.D.G. a adresat lui W-
Ulbricht o scrisoare în care în numele
său personal şi în numele Consiliului
de Miniştri i-a mulţumit pentru acti­
vitatea pe care a desfăşurat-o cu suc­
ces în Consiliul de Miniştri.
MEXICO 17 (Agerpres). TASS
transmite : Emilio Sanchez Pedras, pre­
şedintele comisiei mixte permanente a
Congresului naţional, luînd cuvîntul Ia
15 septembrie în cadrul şedinţei festi­
ve a Congresului consacrată celei de-a
150-a aniversări a proclamării inde­
I \ r . 1 7<v 3
Luni dimineaţă ii
oa sosi ia
York
' i—'i—i—1r*
j Motonava „Baltika“ 17 (Agerpres). Grupul de presă de >
[ pe Ungă preşedintele Consiliu lut de Miniştri al U.R.S.S. tran- j
lsm ite : După ce a străbătut mai mult de trei sferturi din drum 1
t succes a călătoriei. I
La 16 septembrie postul de radio al motonavei „Baltika“ a I
[recepţionat telegrama trimisă de primul ministru al Suediei, T.]
IErlander, in care acesta mulţumeşte lui N. S. Hruşciov în nu- )
t mele său personal şi în numele poporului suedez pentru bunele
^ urări şt îşi exprimă speranţa că importanta activitate a Adu- -]
Lnării Generale a O.N.U. va fi încununată de succes. 1
l[LLutenmiibErScioehviipueantijcuselp, emcRot.aStoc.Son.lavudeceiraa„irBnteiaşnltteii,kaaR“m.asat.so.rdiBatpieelînonrtruussee,adreBaleugldgaeaţiriil1ee7i, sep- ^
uni- ]
Ro- I
l mlniei şi Ungariei — pentru to ţi cei care călătoresc pe navă. jj
[spectacolul s-a desfăşurat cu un mare succes, intr-o atmos- ^
[feră caldă şi cordială. j
Din zi în ei sosesc tot mai multe telegrame care urează 1
[succes delegaţiilor in misiunea lor nobilă de pace la apropiata j
sesiune a Adunării Generale a O.N.U. -j
In cursul, zilei motonava „Baltika“ s-a Intîlnit cu petrolie- ]
Irul sovietic „Belgorod“. In radiograma adresată lui N. S. Hruş- 1
[ciov echipajul petrolierului urează şefului guvernului sovietic şi -j
(membrilor delegaţiei sănătate şi mari succese in lupta pentru''
măreaţa cauză a păcii.
In telegrama de răspuns N. S. Hruşciov a mulţumit din toată
; Inima echipajului petrolierului „Belgorod“ şi a urat marinari- )
- lor sovietici călătorie plăcută şl să se întoarcă cu bine in I
patrie.
Luni dimineaţa motonava „Baltika“ va sosi la New York. }¦
L Ca de obicei, delegaţiile sint in formate amplu despre pregătiri-1
[le pentru sesiunea Adunării Generale a O.N.U., despre event- -j
[mentele internaţionale importante, despre evenimentele d in -j
l patrie. *j
«—f «—i -—J <—r «—/ . —t ¦—r,—r ,—i,—/.—/ u
SIT U A Ţ IA DIN C O N G O
NEW YORK 17 (Agerpres). - TASS prezentanţii guvernului legal din Con­
transmite : Din ştirile contradictorii ale go. Se afirmă că Lumumba şi colabo­
agenţiilor străine, transmise la 17 ratorii săi s-au pus sub protecţia tru­
septembrie se poate trage concluzia că pelor ghaneze care fac parte din efec­
adversarii lui Lumumba care acţio­ tivul O.N.U. Se anunţă că premierul
nează în cîrdăşie cu unii reprezen­ lumumba a fost nevoit să petreacă
tanţi ai O.N.U., au reuşit să acapareze noaptea la Ambasada Ghanei din
puterea în capitală şi să aresteze o Leopoldville, iar apoi să plece intr-o
serie de persoane din anturajul Iu< direcţie necunoscută.
Alte izvoare afirmă că Lumumba
Soldaţii subordonaţi lui Kasavubu şi trăieşte şi se află, probabil la ambasa­
colonelului Mobutu îi vînează pe re­ da Guineei.
D ezbaterile Consiliului
de Securitate
NEW YORK 17 (Agerpres). — lor africane, nu trebuie convocate noi şe<
septembrie, Consiliul de Securitate a deplinirea rezoluţiilor adoptate ante­
reluat discutarea problemei situaţiei rior de consiliu, Gonsiliul de Secu-
din Gongo. După ce reprezentantul Ita­ ritate trebuie să protesteze împotriva
liei a elogiat acţiunile lui Hammarsk- amestecului reprezentanţilor O.N.U. îţ
joeld şi aie comandamentului trupelor treburile interne ale republicii.
O.N.U. din Gongo, precum şi guvernul
După cuvîntările delegaţilor unor
belgian, reprezentantul Indoneziei Wir- ţări afro-asiatice, o impresie lamen­
jopranoto care a fost invitat la şe­ tabilă a produs discursul reprezentan­
damentul trupelor O.N.U. din Gongo nea invitat la şedinţa Gonsiliului de
care, după cum a arătat el, a acţio­ Securitate. Dînd dovadă de făţărnicie
nat de fapt de partea rebelilor împo­ şi denaturînd fapte îndeobşte cunoscu­
triva guvernului legal al republicii. te, el a încercat să arunce răspunde­
Luînd apoi cuvîntul delegatul Gha­ rea pentru evenimentele din Gongo a-
nei, a arătat că poporul şi guvernul
Ghanei sînt profund neliniştiţi de si­ supra congolezilor înşişi.
tuaţia din Gongo şi „îndeosebi de în­
cercările anumitor cercuri străine de In cuvîntarea sa, delegatul R.A.U„
a folosi elementele separatiste din
Gongo pentru subminarea independen­ Aşa, a subliniat că acţiunile Belgiei
ţei republicii". Delegatul Ghanei a de­
clarat că „aceste încercări constituie în Gongo încalcă în mod flagrant ho-
o primejdie serioasă pentru pacea şi
stabilitatea în Africa şi în întreaga tărîrile Gonsiliului de Securitate şi pun
lume".
Delegatul Ghanei a propus medie­
rea O.N.U. pentru rezolvarea diver­ în primejdie pacea în întreaga lume.
genţelor politice din ţară.
Aşa a propus ca Gonsiliul de Secu­
Apoi a luat cuvîntul Kaba Sori,
reprezentantul Guineei, invitat la şe­ ritate să confirme cele trei rezoluţii
dinţa Consiliului de Securitate. EI a
precedente în problema congoleză şl
condamnat hotărîrea impusă Consiliu­
să urmărească îndeplinirea lor necon­
lui de Securitate de către puterile oc­
diţionată.
Gu aceasta a luat sfîrşit şedinţa de
după-atniază a Gonsiliului de Secu­
ritate. (
ik
NEW YORK 17 (Agerpres). -
TASS transmite:
Delegatul S.U.A. a propus Consi­
liului de Securitate să convoace, cu
două zile înaintea sesiunii ordinare o
sesiune extraordinară a Adunării Ge­
cidentale de a nu invita la şedinţă pe nerale în problema Gongo-ului.
reprezentanţii poporului congolez. De­ Demascînd această nouă manevră a
legatul Guineei a declarat că după
părerea guvernului său, trebuie înfăp­ delegaţiei americane, V. A. Zorin a
amintit că nu de mult reprezentantul
rilor N.A.T.O. trebuie să fie evacuate S.U.A. a obiectat chiar şi împotriva
convocării Gonsiliului de Securitate în
problema Gongo-ului. Acum însă, cu
două zile înainte de sesiunea ordinară
din Congo şi înlocuite cu trupe ale state- el insistă să se ţină o sesiune extra­
ordinară. Ge urmăreşte prin aceasta de­
legaţia americană ?, a întrebat V. A.
cestei probleme este cît se poate de cla­
ră. Dv. vreţi să ţineţi această sesiu­
ţia cubană. In momentul în care „re­ ne în grabă, înainte ca opinia publi­
publica frăţească săvîrşeşte revoluţia că să aibă timpul să-şi dea seama des­
populară pentru a obţine justiţia socia­ pre ce este vorba.
lă şi a trăi în condiţii de libertate şi
independenţă economică, a spus el, Sub presiunea delegaţiei S.U.A. opt
noi, mexicanii, declarăm în mod hotărî! membri ai Consiliului de Securitate au
că poporul nobil al Cubei merită să votat pentru propunerea americană.
fie tratat în mod just". Aceste cuvinte Delegaţiile U.R.S.S. şi Poloniei au vo­
au fost primite cu vii aplauze de către tat împotrivă. Franţa s-a abţinut de Ia
toţi cei de faţă.
vot. Reprezentantul U.R.S.S. a arătat
HANOI 17 (Agerpres). — După cum că rezoluţia cu privire la neobligativi-
transmite Agenţia Vietnameză de In­ tatea unanimităţii membrilor permanenţi
formaţii, în ultimul timp mişcarea pen­ ai Gonsiliului de Securitate în luarea
tru cooperativizarea agriculturii ţării
a obţinut mari succese. Numai intr-o botărîrilor cu privire la convocarea se­
lună în cooperativele agricole au intrat
peste 280.000 de gospodării ţărăneşti. siunilor extraordinare ale Adunării Ge­
Intr-o serie de provincii în cooperative
au intrat peste 80 la sută din gospo­ nerale a fost adoptată încălcîndu-se
Carta O.N.U. Cu toate acestea Consi­
liul de Securitate a hotărît să convoa­
ce sîmbătă 17 septembrie o sesiune
extraordinară a O.N.U. în problema
Congc-ului.
Gu aceasta, şedinţa Consiliului de
Securitate a luat sfîrşit.