Page 65 - 1960-09

! PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VAI Sosirea motonavei „Baltika“
I Hünedo^.ra.o

ev/fi ,

mulsocialismului la New York

.R. HUNEDOARASI ALSFATULUI POPULARREGIONAL NEW YORK 19 (Agerpres). Motonava „Baltika“ a aiţoprât La cheiul nr. 73
de pe East-River, în apropiere de sediul Orga­
Anuí XII Nr. 1784 Marţi 20 septembrie 1980 4 pagini 20 bani N. S. Hruşciov, preşedintele Consiliului de nizaţiei Naţiunilor Unite la ora 9,17 (ora New
Miniştri al U.R.S.S., conducătorul delegaţiei U- York); — 15,17 ora Bucureşti
Sporeşte producţia niunii Sovietice la cea de-a 15-a sesiune a Adu­
nării Generale a O.N.U., a sosit la New York pe In ciuda ploii puternice, pe chei s-au adunat
bordul motonavei „Baltika“. numeroşi reprezentanţi ai corpului diplomatic,
ziarişti, corespondenţi ai posturilor de radio şi
împreună ou N. S. Hruşciov au sosit la New televiziune.
York delegaţiile R.S.S. Ucrainene în irunte cu
N. V. Podgornîi, R.S.S. Bieloruse în irunte cu Pentru primirea delegaţilor au sosit de aseme­
K. T. Mazurov, precum şi delegaţiile Bulgariei nea A. Novotny, şetul delegaţiei Republicii So­
în frunte cu T. Jivcov, Romîniei în irunte cu
Gh. Gheorghiu-Dej, Ungariei în frunte cu J. Kâ- cialiste Cehoslovace şi W. Gomulka, şetul dele­
dâr.
gaţiei Republicii Populare Polone.

de metal D e c la r a ţ ia lu i N. S. H ru şciov

In fiecare zi, noi realizări la sosirea sa la le w York

In secţiile marelui Gombinat side­ tone de fontă, oţel şi laminate, produ­ NEW YORK 19 (Agerpres). niunea Sovietică ci şi pentru În­ nute în tocul de la centură, nici
rurgic d!n Hunedoara se munceşte cu se în afara sarcinilor de plan. In TASS transm ite: treaga lume. o parte nici cealaltă nu vor fi
mult entuziasm. Sub îndrumarea orga­ primele 18 zile ale acestei luni de pil­ niciodată liniştita că undeva nu
nizaţiilor de partid, întrecerea socialis­ dă, furnaiiştii celor două secţii au pro­ Sosesc în Statele Unite ale A- Noi înţelegem acest lucru, ne va izbucni în mod întîmplător un
dus peste plan mai mult de 1.000 to­ mericii pentru a doua oară. A- străduim să facem tot ce este conflict Guvernul Uniunii Sovie­
tă ce se desfăşoară între echipe, bri­ ne fontă, oţelarii de la O.S.M. I mai nul trecut am fost oaspetele gu­ posibil pentru a orienta dezvol­ tice s-a adresat Organizaţiei Na­
găzi, schimburi şi pe profesii, devine vernului ţării dv„ iar acum so­ tarea relaţiilor noastre în direc­

tot mai însufleţită. In fiecare zi, pe pa­ mult de 2.800 tone oţel, laminatorii de sesc la New York într-o nouă ca­ ţia reglementării paşnice a pro­ ţiunilor Unite toomai pentru a

nouri şi grafice, afişate la locuri vizi­ la laminoarele de 800 mm. şi 650 mm., litate —- ca şei al delegaţiei U- blemelor arzătoare, în direcţia pune în discuţia Adunării Gene­

bile, se pot citi alte zeci şi sute de peste 1.600 tone laminate. niunii Sovietice la Adunarea Ge­ asigurării păcii generale. rale problema iundamentală a

nerală a Organizaţiei Naţiunilor In politică nu trebuie să se relaţiilor internaţionale contem­
porane — problema dezarmării
1.670 tone fontă peste plan Unite. dea întîietate sentimentelor, e- generale şi totale în condiţiile
moţiilor. In acest domeniu este unui strict control internaţional
Desfăşurînd larg întrecerea socialistă ridicînd temperatura aerului insuflat în Gindurile şi năzuinţele majo­ corespunzător.
pe profesii şi dînd viaţă iniţiativelor în furnale, au reuşit să reducă consumul rităţii oamenilor din toate ţările nevoie să te călăuzeşti în pri­
sînt concentrate în prezent asu­ mul rind după raţiunea sănă­
pra unui singur ţel — cum se toasă, să cîntăreşti calm toate Guvernul sovietic constată cu
producţie, colectivul de furnalişti ai de cocs pe tona de fontă în medie cu poate ajunge la o asemenea sta­ faptele. Aceasta este soarta oa­ satisfacţie că o serie de ţări- au

uzinei „Victoria" din Gălan au obţinut 2 kg. de la începutul anului şi pînă în privit ou toată seriozitatea a-
ceastă problemă, şi că numeroşi
în această lună succese frumoase în prezent. re de lucruri incit să se asigure menilor de s ta t; ei se duc în conducători de state s-au situat
muncă. Astfel, în perioada 1-18 sep o pace trainică în lumea întrea­ vizită nu' numai la prietenii a- în fruntea delegaţiilor ţărilor lor
tembrie inclusiv, ei au elaborat în afara Iri fruntea acestor întreceri s-au si­ gă. Fireşte că oamenii îşi în­ propiaţi, ci şi acolo unde îi
sarcinilor de plan 1.670,3 tone fontă. tuat tovarăşii Dumitru Greţu, maistru dreaptă privirile în primul rînd cheamă interesele poporului lor la Adunarea Generală a O.N.U.
la furnalul nr. 1, lonaşcu Munteanu, spre două ţări — Statele. Unite şi aje cauzei generale a tuturor
şef de schimb, Ioan Suciu, dozator şef,

Totodată, furnaiiştii au fost preocu­ Sitnion Stănculea, cauperist, loan Stă- ale Americii şi Uniunea Sovie­ popoarelor — cauza întăririi pă­ Din păcate, unii oameni de

paţi de reducerea consumurilor specifi­ niloiu, prim furnalist şi alţii. tică. cii in lumea întreagă. stat se declară în vorbe pentru

ce. Dozînd corect materialele, asigu- MARCEL SEMCIUC Aceasta nu pentru că ţările Uniunea Sovietică acordă o Organizaţia Naţiunilor Unite,

rînd un mers constant al agregatelor, corespondent noastre ar ti în mod special a- însemnătate primordială proble­ îndeamnă la întărirea prestigiu­

lese şi însemnate de cel de sus, mei asigurării unei păci traini­ lui ei, dar în realitate se ridică
ci pentru că ele sînt cele mai ce. Pentru asigurarea unei astfel împotriva discutării la Aduna­
Echipa de oţelari >condusă de puternice din punct de vedere de păci este nevoie ca toate ţă­ rea Generală a O.N.U. a proble­

prim-topitorul Tralan Bîrlea de economic şi înarmate cu arma­ rile, şi în primul rînd Statele U- mei dezarmării. Ce înseamnă

Ia oţelăria Martin nr, 1 a G. S. mentul cel mai puternic şi mo­ nite ale Americii şi aliaţii lor, asta dacă nu o minimalizare ă

Rentabilizarea întreprinderii le anului această operaţiune să eestor măsuri s-a realizat tot­ Hunedoara a depăşit planul lu­ dern. Dacă divergenţele dintre să se convingă că este necesai rolului organizaţiei internaţiona­
fie mecanizată în proporţie de odată o economie la dotaţia de nii august cu aproape 10 la noi se vor adinei, dacă oamenii să se ajungă la un acord cu pri­ le care este în primul rînd che­
este unul din principalele obiec­ 20 la sută. Pînă acum au şi stat în valoare de peste 50.000 sută. de stat din aceste două ţări nu mată să asigure pacea între po­
lei. vor tinde să curme o asemenea vire la dezarmare în condiţiile poare ?
tive asupra căruia colectivul în ­ fost introduse la doborîrea ar­ IN CLIŞEU : Traian Bîrlea orientare in dezvoltarea relaţii­ unui strict control internaţional.
treprinderii forestiere Orăştie borilor din pădure două ferăs- Bilanţul realizărilor de pînă împreună cu topitorul Dionisie lor dintre ţările noastre, este De aceea, recunosc, mi-a pă­
acum dovedeşte că forestierii Maior. limpede pentru oricine ce pri­ O pace trainică poate ti ins­ rut ciudată recenta declaraţie a
şi-a îndreptat atenţia încă de traie mecanice tip „Drujba“. din Orăştie se străduiesc mult mejdie va aduce aceasta nu nu­ taurată pe glob numai atunci
la începutul anului. In acest Mărirea numărului de brigăzi pentru ca întreprinderea lor să Mobilă din material cînd armele vor ti aruncate. Da­ (Continuare in pag. 4-a)
scop s-a întocmit un plan care devină rentabilă. E suficient să mai pentru Statele Unite şi U- că armele sînt încărcate şi ţi­
prevedea aplicarea unor măsuri complexe cu plata în acord glo­
tehnico-organizatorice de mare bal, sprijinirea şi stimularea i-

eficacitate. Parte din prevederi­ niţiativelor valoroase, au de a- amintim că la sfîrşitul lunii economisit
le planului respectiv au şi fost semenea un însemnat rol în august planul producţiei marfă
puse în practică, ceea ce a mărirea producţiei, în obţine­ era realizat in proporţie de 105

Declaraţia tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dejfăcut ca lună de lună realiză­ rea de economii şi deci în creş­ la sută, iar al producţiei globa­
terea rentabilităţii întreprin­ Colectivul de muncitori, tehni­
derii. Aşa, bunăoară, în consfă­
rile să crească. le în proporţie de 108 Ia sută. cieni şi ingineri de la atelierul la sosirea sa la New York
Astfel, pentru a obţine o pro­ tuirile de producţie de la în­
ceputul anului, în scopul redu­ La împăduriri planul a fost de de mobilă, a întreprinderii „Eco­ NEW YORK 19 (Agerpres). — că oamenii de stat, reprezen­ consolidarea păcii, pe care o
ducţie mai mare de materiale cerii pierderilor de exploatare, asemenea realizat în proporţie nomica“ din Sebeş a economisit Delegaţia Republicii Populare tanţi ai unor ţări, mai mari sau
din aceeaşi masă lemnoasă, s-a făcut propunerea să se dez­ de 192 la sută. Şi pe sortimen­ de la începutul anului şi pînă Romi ne vine la cea de-a 15-a mai mici, oricare ar fi regimul doresc arzător toate popoare­
muncitorii forestieri au fost volte reţeaua de drumuri în te am putea .spune că planul a în prezent aproape 100 de m.p. sesiune a Adunării Generale a social ai cărui exponenţi sînt,
placaj, o mare cantitate de fur­ O.N.U., ca mesager al voinţei au în acest moment îndatori­ le p lan etei n oastre. N ăzu in ţa de
îndrumaţi să aplice cele mai fost îndeplinit. Totuşi trebuie nir, şerlac, spirt industrial şi rea supremă de a nu dezminţi
noi metode de exploatare a arătat că în această direcţie se alte materiale. Datorită acestui de pace a poporului romin şi aşteptările popoarelor şi de a p ace e ste profu n d an corată în
lemnului, începînd de la dobo- manifestă o oarecare neglijen­ fapt, colectivul atelierului de a hotâririi sale de a aduce o se călăuzi Ia apropiata sesiune
rire şi pînă Ia faza finală. Tot­ ţă faţă de sortimentele moi, pu ­ contribuţie constructivă la re­ a O.N.U. de voinţa sinceră de in im ile şi co n ştiin ţele sutelor
odată au fost introduse mici ţin valoroase, atenţia principa­ pace, de a face să triumfe prin-
mecanizări la locurile de mun­ zolvarea problemelor arzătoare oipiile coexistenţei paşnice şi de m ilioan e de oam en i din în ­
lă acordîndu-se, mai ales î n . mobilă a reuşit ca zilele tre­ ale relaţiilor internaţionale. ale rezolvării pe cale de tra ­
că şi s-au procurat utilaje noi, tative a problemelor litigioase. treaga lum e.
de mare productivitate. primele luni ale anului, celor cute să termine un număr de 20 încă înainte de a-şi fi înce­
cu valoare mare. Sub îndruma­ garnituri de mobilă făcute nu­ put lucrările, sesiunea O.N.U. Participarea la această se­ Vă rog să-imi permiteţi să
In procesul de apropiat şi rea organizaţiei de partid, con­ mai din material economisit. In trezeşte pretutindeni un inte­ siune a numeroşi conducători folosesc acest prilej pentru a
scos lemnul din parchete, de e- felul acesta muncitorii care lu­ res imens şi se află în centrul de state şi guverne, demons­ adresa un mesaj de prietenie
ducerea întreprinderii a luat a- crează la atelierul de tîmplărie trează simţul de răspundere cu sinceră înzestratului şi harni­
xemplu, care în trecut se fă­ semenea măsuri încât, putem a- s-au situat în fruntea întrecerii atenţiei opiniei publice mondia­ care ei privesc problemele ce cului popor american. In ciuda
cea manual, se folosesc acum le, în sensul cel mai larg al a- urmează a fi dezbătute, şi, în faptului că promotorii peri­
funicularele. Acest lucru pe frima că în scurt timp între­ eestui cuvînt. primul rînd, problema-cheie a matei şi periculoasei concepţii
lîngă faptul că a dus la uşura­ prinderea noastră va deveni a războiului rece încearcă să
rea efortului' fizic al muncito­ Punctul nostru de vedere este ridice obstacole artificiale în
rilor a contribuit la reducerea rentabilă. ce se desfăşoară pentru înfăp­ calea cunoaşterii reciproce şi a
relaţiilor bazate pe respect reci­
pierderilor şi declasatelor cu IOAN OPRIŢĂ tuirea cu succes a sarcinilor ce­ proc între popoare, ne expri­
măm încrederea în perspectiva
aproape 50 la sută. inginer şef la Întreprinderea lui de-al IlI-lea Congres al par­

forestieră Orăştie tidului.

Cunoscînd avantajele muncii pădure. Conducerea întreprinde­ relaţiilor internaţionale : dezar­ dezvoltării legăturilor priete­

cu funicularele. conducerea în­ rii a luat măsuri pentru tra ­ Procedee tehnologice noi - marea generală şi totală — te­ neşti dintre cele d'ouă popoare
treprinderii a luat măsuri pen­ ducerea în viaţă a acestei pro­ melia asigurării unei păci rea­ ale noastre ca şi dintre toate
tru instalarea a încă două funi- puneri. Drept urmare, pînă în le, trainice şi durabile, şi a u- popoarele lumii.

culare noi. Rezultatul este că prezent s-au construit drumu­ calitate superioară fontei nei lumi fără războaie. Ne exprimăm speranţa că cea
prin mai buna lor folosire s-a rile Sibişel. Rîul Alunului Gli-
reuşit să se obţină o cantitate va, Cugir—Rîul Mare şi altele. Conjugindu-ne eforturile cu de-a 15-a sesiune a O.N.U. va
ale celorlalte state iubitoare de intra în analele acestei organi­
de masă lemnoasă de două ori Măsurile luate au făcut posi­ pace, al căror număr creşte fă­ zaţii ca sesiunea unei activităţi
mai mare decît cea scoasă în ră încetare în vremea noastră,
aceeaşi perioadă a anului tre ­ bil ca pînă acum să se obţină In raportul prezentat de to­ N ICO LAE PILLY şi o creştere radicală a pro­ at-ît de bogată în prefaceri, Re­ rodnice şi eficace, în vederea
cut, realizîndu-se un volum de peste plan, o economie la pre­ varăşul Gheorghe Gheorgniu- ducţiei de fontă s-a obţinut Ia publica Populară Romînă va fa­
peste 10.000 m.c. buşteni de fag. Dej la cel de-al IlI-lea Con­ adjunct al şefului secţiei furnale noi prin aplicarea procedeului ce, din partea ei, tot ce-i stă rezolvării problemelor vitale ale
ţul de cost de circa 1.000.000 Uzina „Victoria" Gălan vieţii internaţionale şi instau­
In vederea mecanizării trep­ gres al partidului se arată prin­ de introducere a aburului in ae­ in putinţă pentru a contribui la rării unui climat de pace şi
Iei. La aceasta au contribuit şi tre altele că „o problemă cen­ rul insuflat la furnalul nr. 1. O bună înţelegere în lume.
cele 15 inovaţii aplicate, prin
trală a întregii economii, căreia
tate a fazei deborît, planul de care se realizează o economie trebuie să-i acordăm cea uiai. care nu permit folosirea pe constanţă mare a regimului te r­ eîhîe
măsuri prevede ea pînă la fine­ de peste 50.000 lei. Datorită a- mare atenţie în etapa actuală, mai departe a lor. In secţia mic al furnalului şi deci al ca­
este îmbunătăţirea permanentă M. T. Dobra — fruntaş pe regiune
noastră s-a trecut cu succes lităţii fontei, se obţine prin
a calităţii prodruselor“. Se su­ încă de la început la o meto­
menţinerea constantă a tempe­

Consfătuire a cadrelor bliniază în raport faptul că dă originală : scoarţele de fon­ raturii aerului cald şi compen­ In ziua de 17 septembrie a.c., la schimb şi carburanţi în valoare de
tehnico-inginereşti marca fabricii trebuie să devi­ tă rămase în oală se curăţă sarea unor variaţii a căldurii Dobra, a avut loc o consfătuire cu 148.822 lei. Pentru rezultatele obţinu­
nă un titlu de onoare pentru degajate sau consumate in fur­ prilejul căreia s-a analizat felul în ca­ te, acestei staţiuni i-a fost înmînat
colectivele tuturor întreprinde­ după fiecare turnare, ia cald. nal prin modificarea adausului re s-a muncit în cele patru S.M.T. din drapelul de fruntaşă pe regiune.
rilor. In acest fel, capacitatea oalei de aburi. Prin deplasarea in­ regiune în campania agricolă de vară.
nu numai că nu se micşorează, S-a constatat astfel că cele mai multe Tot cu acest prilej, ca răsplată a e-
Furnalele uzinei „Victoria“ ci creşte cu 5-10 la sută in forfurilor depuse în campania agrico­

din Călan produc fontă exclu­ decursul turnării, asigurînd o tensităţii de ardere in limite puncte în întrecerea organizată între lă de vară, mecanizatorilor din S.M.T,
siv pentru turnătoriile din proporţie mare de fontă de ca­ staţiunile de maşini şi tractoare, au
Din iniţiativa comitetului de par­ time, iar încărcarea lor va fi apropiate de cea realizat mecanizatorii de la S.M.T. Do­ Dobra li s-au înmînat premii în valoa-«
tid şi a direcţiei generale a Com­ formă. ţară. Din fonta bra. Ei şi-au îndeplinit planul de pro­ re de peste 13.000 Iei. Printre cei pre­
binatului siderurgic Hunedoara, re­ optimă, pentru ducţie în proporţie de 116,1 la sută, miaţi se numără iov. lacob Popa care
O propunere valoroasă a făcut-o noastră se fac economisind în acelaşi timp piese de a primit 1.052 lei, Ioan Gâlean, 956
cent a avut loc o consfătuire cu tractoare, strun­ CU ACELEAŞI AGUÍSATE condiţiile actua­ lei, Alexe Andrica 794 lei şi alţii.
toate cadrele tehnico-inginereşti, cu şi inginerul Aurel Surdu, şeful fa­ m eu.
privire la introducerea şi ridicarea bricii de aglomerare. El s-a referit guri, diferite ma­ le de mers, s-a
la fabricarea aglomeratului autofon- obţinut o simţi­
nivelului tehnic al producţiei. dant. Pentru aceasta a cerut con­ şini şi utila­
Cu acest prilej s-a făcut o ana­ ducerii tehnice a combinatului ca toare reducere
împreună cu colectivul de tehnici­ je, articole de
liză profundă a felului cum s-a eni şi ingineri ai secţiei, să studieze larg consum. Calitatea acestor litate, turnată pe bandă. a consumului de cocs. Totoda­
muncit pînă in prezent pentru per­ problema concasoarelor de calcar Pentru o calitate cit mai bu­ tă s-au eliminat agăţările co­
fecţionarea continuă a procesului pentru a se putea trece la fabrica­ maşini depinde deci de calita­ loanei de materiale foarte frec­
tehnologic, in raport cu cerinţele rea aglomeratului auiojondant. De nă a pieselor turnate, tu rn ă­ vente la furnalul nr. 1 înainte
asemenea, pentru ca fabrica de a- tea fontei livrată. de aplicarea metodei. Prin re­
tehnicii noi. Participanţii la consfă­ glomerare să aibă un mers conti­ Rezultatele obţinute pînă a- toriile cer loturi de fontă cit ducerea bazicităţii zgurii faţă
tuire au făcut o serie de propuneri nuu iarlia, a propus ca încă de pe mai mari cu aceeaşi compozi­ de cea necesară la aceeaşi can­
valoroase. Astfel, inginerul Constan­ acum să se treacă ia studierea po­ cum in această direcţie, rezul­ ţie chimică. Acest lucru l-am titate de sulf în Încărcătură,
tin Constantinescu, şeful secţiei a sibilităţii construirii unei staţii de
l-a furnale, a propus ca, pentru dezgheţare a minereurilor şi mate­ tate despre care vorbesc şi obţinut prin mărirea capacita zgura trecută în timpul des­
sporirea producţiei de fontă, redu­ scrisorile de mulţumire primite ţii oalelor cu 25 la sută şi tu r­ cărcării în oala de fontă, mic­
cerea preţului de cost şi creşterea de la întreprinderile beneficiare, şora în trecut randamentul de
nare în aceeaşi oală a cite o desulfurare a sodei şi distru­
arată că în uzina noastră s-a gea zidăria. La turnare, la
muncit pentru „marca fabricii“. descărcare de la fiecare furnal.
In acest -fel, dacă de exemplu
Intr-adevăr, dacă comparăm furnalul nr. 1 a descărcat în oa­
lă 25 tone fontă cu 3 la sută
procentul de fontă declasată din

primele 8 luni ale acestui an
productivităţii furnalelor, să se stu­ rialelor necesare fabricării aglome­ cu cel realizat în aceeaşi pe­ siliciu, iar furnalul nr. 2, 25 bandă, rezulta o fontă cu
dieze posibilitatea înlocuirii sistemu­ ratului. Propuneri valoroase au¦fă­ rioadă a anului trecut, se con­ tone fontă cu 1 la sută siliciu, multe impurităţi care erau dău­
cut şi participanţii din cadrul sec­ deci declasată, prin omogeniza­
lui de încărcare a furnalelor cu ţiilor O.S.M. II, uzina câcsochimică, stată că am realizat un pro­ rea în stare lichidă — aşa cum nătoare in turnătorii. De a-
corfe, printr-o instalaţie automată, cent de 2 ori mai mic. Totoda­ se face în melanjoare — obţi­ semenea laptele de var utili­
direcţia transporturi şi altele. nem la bandă circa 50 tone fon­ zat la stropirea tiparelor ben­
iar pentru o încălzire mai rapidă Pentru realizarea acestor obiec­ tă, aspectul, structura şi greu­ zii provoca o creştere a conţi­
a aerului insuflat în furnal să se
facă la caupere o instalaţie de eli­ tive s-a propus constituirea unui co­ tatea blocurilor de fontă s-a
îmbunătăţit radical.
minare a apei. De asemenea, a lectiv corespunzător, care să studie­ Pentru realizările obţinute s-a tă bună cu aproximativ 2 la nutului de gaze, fonta rezulta­
ze amănunţit aceste probleme la dus o luptă pe toate fronturile.
propus să se studieze posibilitatea faţa locului şi să adopte hotăriri in La secţiile furnale, la care fon­ sută siliciu. Prin această me­ tă prezenţind caverne la supra­ In secţia a Ill-a textilă, de la Filatura din Lupent, lu­
automatizării prăjitoarelor şi a in­ vederea ducerii la îndeplinire a mă­ ta se toarnă pe bandă, oalele todă s-a redus cantitatea de faţă şi in interior. Acest lu­
stalaţiei de dăruire a cocsului. Prin surilor propuse de participanţi la pentru transportul fontei sînt fontă declasată la mai puţin cru provoca o creştere a re- crează şi tovarăşa Virginia Ghionea. Datorită conştiinciozităţii
aceasia, la prăjilogre se vor putea de jumătate.
prăji minereurile în condiţiuni op­ consfătuire. utilizate pînă ce „ursul“ de fon­ şi priceperii în muncă, ea se numără printre fruntaşii. în
producţie. Brigada din care face parte, îşi depăşeşte in medie,
tă solidificată are dimensiunile O îmbunătăţire a calităţii dar (continuare in pag. 3-a) norma lunară cu 30— 40 la sută.

I In foto: Virginia Ghionea lucrlnd la maşina de răsucit.