Page 67 - 1960-09
P. 67
[Mr 1784 DRUMUL SOCIALISMULUI “ PaL- 3
Meşterul colectivei66 Procedee tehnologice
— Mare ajutor avem cu o- lectivă din Rîu Bărbat nu scapi gospodăreşti noi —calitate superioară
mul ăsta ! nici de preşedinte şi nici de De curînd cetăţenii din Geoa-
— Da, da. Ne-a fost de mare giu au terminat electrificarea
alţi colectivişti pînă nu treci comunei. In aceste zile, lucrarea fontei
ajutor !... a fost recepţionată şi dată în
Acest Scurt dialog pe oare o clipă şi pe la centrul de folosinţă. La executarea lucrării
o contribuţie însemnată au avut
l-am surprins între Vaier Dun- preluare a laptelui. Aici, prezen deputaţii G. Timoftei, Ioan La-
cea, preşedintele şi Constantin zăr, precum şi cetăţenii Aurel
Bercu, socotitorul gospodăriei ţa meşterului timplar Brutus Pera, Ioan Almaşu, Petre Jurju (Umiaré din pag. l-a) xecutată într-o durată de timp
colective „Drumul socialismului“ şi mulţi alţii care au ajutat elec mai scurtă, prin aplicarea unei
din Riu Bărbat, raionul Haţeg, Bura e tot atit de evidentă. tricienilor la lucrările de întin butului la turnarea unor piese metode de analiză rapidă. Da
pe olnd mă aflam în sediul a- dere a reţelei electrice şi plan complicate. îmbunătăţind me asemenea va trebui găsită o
Cesteia, mă făcuse să devin cu Brutus Bura a trecut in cel tarea stîlpi lor. toda de separare a zgurii la metodă rapidă pentru determi
rios. Interesîndu-mă despre cine furnial şi de separare a zgu narea umidităţii cocsului, lu
e vorba, am fost lămurit pe da de-al 65-lea an al vieţii, iar E- Mobilizaţi de Comitetul exe rii de sodă, la banda de tu r cru ce va permite — pe baza
tă. Şi, tot din curiozitate am cutiv al Sfatului popular şi de nare a fontei, s-au obţinut eli determinărilor din 4 in 4 ore
ţinut neapărat să-l cunosc pe lenei — soţia sa — îi mai lip deputaţi, cetăţenii comunei Geoa- minarea impurităţilor şi redu — să se facă corecţii la cintă-
ce! care le-a fost de mtare a- cerea consumului de sodă cu rire, să se introducă o cantita
jutor colectiviştilor. Am plecat seşte doar unul ca să împli giu au plantat şi întreţinut 600 circa 1 kg. pe tona de fontă te mai constantă de carbon la
deci înspre locul de muncă al de pomi, au amenajat pepiniera tratată. Eliminarea cavernelor fiecare încărcătură, obţinîndu-se
acestuia. M-am pomenit în faţa nească şi ea şase decenii. Au silvică, au executat lucrări de în s-a obţinut prin înlocuirea lap astfel un regim termic mai
unei uşi. Pe un carton drept telui de var cu negreală cu constant şi fontă cu conţinut
unghiular era scris un singur copii mari şi fiecare din ei au treţinere a drumului care duce conţinut de grafit. de siliciu în limite strînse.
cuvînt: „Atelier“. Am apăsat pe spre pădurea Şesuri. In prezent,
oasele lor. Bătrînii s-au sfă se lucrează la construirea unei In scopul îmbunătăţirii cali Mult e influenţată calitatea
clanţă şi am intrat. punţi suspendate peste Valea tăţii fontei s-au mai aplicat o fontei de uniformitatea compo
Brutus Bura, fostul învăţător tuit, au socotit cit venit le a- Geoagiului. Prin munca patrio serie de procedee şi metode ca ziţiei chimice a materialelor din
re s-au dovedit eficace. Ast încărcătură şi în special a mi
al satului, acum pensionar, s-a duc cele trei hectare ale lor — tică efectuată de cetăţeni în cele fel, pentru a nu periclita e- nereurilor. O măsură ce se im
întors de lingă tejgheaua în 11.000 ore, au fost realizate în xecutarea unor lucrări după pune aici este omogenizarea
care avea prinsă o uşă la care ca individuali — şi cit ar cîş- acest an economii care depăşesc grafic, ca de exemplu descăr compoziţiei chimice a hematitei.
meşterea, şi-a şters mâinile, suma de 36.000 iei. carea zgurii superioare, s-a in Acest lucru devine posibil prin
tiga dacă ar lucra în colectivă. trodus al doilea tren de oale punerea în funcţiune a depo
şi-apoi am făcut cunoştinţă. Iniţiativa în circulaţie, în rotaţie cu pri zitului mecanizat de cocs şi
Bătrinul Brutus, „meşterul co Şi văzînd că balanţa înclină mul. Am trecut totodată la în calcar şi pavarea depozitului
O in t cîteva săptdmîn! de etnd registrarea automată a graficu mecanizat de minereu. Se vor
lectivei“ — cum îi spun oame mai greu înspre marea familie, lui de descărcare cu ajutorul uj elibera astfel suprafeţe mari în
nii — se ţine bine. A venit în C s' n-am mai joşi in imensa nei instalaţii simple executată depozit pentru lucrările de o-
acest sat, ca învăţător, în ur în ‘57 şi-au făcut cererea. Au hală a laminorului de 650 nun. a de noi ceea ce permite un con mogenizare şi se va mări fron
mă cu cîteva zeci de and. S-a C.S. Hunedoara- Cile nu s-au trol bun al felului în care maiş tul de descărcare pentru mine
căsătorit cu o fată de-aici pornit atunci — alături de în schimbat de atunci in viaţa oame trii organizează munca echipe reul dte Krivoi-Rog pe estacadă.
şi-acum e localnic. E pensionar nilor de aici, a agregatului chiarI lor de furnalişti pentru asigu Pentru aceasta va trebui să se
tregul sat — pe un drum nou Pe pereţi, in locui lozincilor pe rarea unei înalte constante de pună în stare de funcţionare
şi cu pensia lui ar putea trăi care le cunoşteam, au apărut altele funcţionare a furnalului. Ten transfercarele, va trebui îmbu
bine, că-i îndestulătoare. Dar, în viaţă. ' noi, corespunzătoare unor noi rea dinţa spre un mers cu produc nătăţită mult întreţinerea ma
nii-i place să stea degeaba. Nu-1 lizări. In ajustaj, de pildă, era una ţie şi calitate scăzută — dato caralei Greifer, pentru a face
deprins cu aşa ceva, mai ales că Colectiviştii din Rîu Bărbat care suna în felul următor: ,,Mun rită mersului lateral de exem faţă solicitărilor mai mari.
a văzut omul că în gospodărie citori şi maiştri din ajustaj. mun plu — se observă acum din
se mîndresc cu acest om. De ciţi cu spor pentru a expedia ccl timp prin controlul pe trei ra Utilizarea aburului trebuie in
se simte .'nevoia unui meşter, puţin 6G0 tone laminate pe schimb". ze a temperaturii cuvei la fur trodusă şi la furnalul nr. 2, du
iar el cunoaşte tîmplăria des mici, el i-a învăţat taina slo Acum, in locu1 cifrei (!00 a a- nalul nr. I şi indicaţiilor debit- pă repararea capitală a caupe-
părut 800. metrilor la fiecare gură de relor. In acest scop va trebui să
tul de bine. velor, iar acum — în marea vînt executate în cadrul secţiei instalăm în locui locomotivei de
In colectivă nu-i om care să — Vă miră't Pentru 600 tone pe noastre. Aceste metode de con abur tehnologic, un cazan cu o
familie — e tot alături de ei. schimb militam cu două-trei. luni Iii* trol trebuie încă îmbunătăţite producţie de circa 2.500 kg., a-
nu-1 cunoască, să nu-1 respecte. in urmă, acum ne aflăm in alt şi extinse şi la furnalul nr. 2. buri pe oră, alimentat cu gaz
Bătrinul e şi el mîndru. stadiu..., mă lămuri însoţitorul. Lăcătuşul montator llie Stemer (mijloc) este organizator de partid la de furnal.
Şi stima oamenilor nu se m ăr şantierul nr. 2 I.G.S.H. noua oţelăric Martin. Fiind un muncitor cu expe In problema calităţii fontei,
gineşte doar la aceea că bă- Cei mai mulţi dintre ei sânt La caja finisoare, văd o lozincă rienţă, el aduce o ' contribuţie preţioasă la depăşirea planului de producţie al la furnalele noastre mai sint Ne-am propus să construim
trînul a fost dascălul lor, ci şi cu totul nouă, o chemare: „Lumi brigăzii din care face parte, iată-1 în Fotografia de faţă discutînd împreună încă multe de făcut. Trebuie să in viitorul apropiat un dispo
la altceva. Acest „altceva“ des doar foştii iui elevi, şi da nători / aplicaţi cu curaj iniţiativa cu muncitorii Nicolae Rotaru şi Ioan Băran asupra unei noi lucrări. se îmbunătăţească tehnica zidi zitiv pentru insuflarea sodei în
pre care îţi vorbeşte fiecare co laminării cu toleranţe negative. In rii fundurilor de oale pentru oale de fontă, în scopul reduce
lectivist, dacă aduci vorba, e că numai în acest an ei şi-au tr-un schimb se pot obţine in fontă, aşa fel incit acestea să rii conţinutului de sulf.
hărnicia meşterului. Dacă intri plus 800 rn.l. ţagle". reziste la presiunea ridicată
în sediul ori in clubul gospodă construit un nou grajd pentru ferostatică şi pentru a se pu Deoarece directivele celui
Deci, laminatorii ţintesc acum tea mări cu încă circa 5 tone ca de-al III-lea Congres al P.M.R.
riei, vei d’a aici de mese, de 50 vite, o magazie pentru 6 va mult mai departe. De unde cu pu pacitatea oalelor, in acest fel se prevăd printre altele utilizarea
scaune şi bănci frumos meşte ţin mai înainte se gindcau numai va reduce şi mai mult cantita gazului metan la furnale şi nu
şugite, iar dacă te-abaţi pe la goane cereale, un siloz în care să sporească viteza, de laminare, tea de fontă în blocuri mari mai furnalele noastre încă nu
să ridice indicele de utilizare al rezultate în tiparele oalelor de au gaz metan la dispoziţie, con
grajdul nou, te întîmpină uşile pot fi depozitate 77 tone nu agregatului, acum se gindesc ca turnare. sider că această sarcină trebuie
din aceeaşi cantitate de oţel să ob luată în atenţia forurilor com
şi geamurile bine şi cu gust lu treţ murat, un saivan pentru ţină cit mai multe produse finite, Arderea incă destul de frec petente. Am putea astfel utili
crate. Acelaşi lucru îl observi cil mai multe ţagle. Nu este a- ventă a gurilor de vînt la fur za gazul metan nu numai in
şi la magazia de cereale, recent cîteva sute de oi, sau că şi-au cesta un nou salt ? El este rezul nalul nr. 1 provoacă uneori de procesul de elaborare a fontei
tatul unor frâmpitări neîntrerupte clasarea fontei. Fentru a îmbu ci şi pentru tratarea fontei prin
construită. cumpărat numeroase animale şi ale întregului colectiv de lumină comunistului Savu nătăţi situaţia din acest punct barbotare şi deci pentru Îmbu
Dacă vizitezi gospodăria co tori în căutarea de noi şi noi me de vedere va trebui să filtrăm nătăţirea calităţii.
multe altele, înseamnă că-s tode de muncă, de noi si noi ini mai bine apa de răcire şi să
ţiative... încercăm un nou sistem de guri Acestea sint cîteva din pro
oameni harnici. de vînt izolate în direcţia foca blemele de care ne vom ocupa
n cinstea celui de-al Hl-lea relor de ardere. de acum înainte, în scopul rea
La Vaier Duncea, preşedinte lizării sarcinii de îmbunătăţire
O * Congres al partidului, lami- Trebuie să rezolvăm de ase a calităţii fontei. Această preo
le colectivei — un tînăv de natorii de la laminorul de 650 menea problema cernerii duble cupare o vom îmbina cu preo
mm. s-au angajat să producă pes mecanizate a cocsului pe clase cuparea pentru realizarea mul
vreo 28 de ani — bătrinul ţine angajamentul să devină realitate, s'Y X ar, pentru laminatori a la- de la 0 la 10 şi de la 10 la 25 tiplelor noastre sarcini, şi în
te plan pinâ la finele anului 17.000 s-au orientat în primul rind spre n>m. In acest fel, clasa 0-10 mm. primul rind cu cea a creşterii
tare mult. Cind cineva aduce sporirea vitezei de laminare. Ast 1P-J' mina cit mai multe blu se va folosi pentru scopuri in indicilor de utilizare ai furnale
tone laminate. Pentru a face ca fel, au luat o scrie de noi măsuri terne cit şi pentru prăjitoare, lor în acest an cu circa 25 la
vorba despre el, ochii „meşte iehnico-organizatorice, iar întrece muri nu înseamnă iotul. Partidul sută, faţă de indicii anului 1959.
rea socialistă a devenit tot mai le-a pus in faţă încă o sarcină tot aglomerare, iar clasa 10-25 mm. In anul 1961 sint convins că
rului“ sclipesc: , vie, mai însufleţită. Prin luna a- atit de importantă, aceea de a îm vom putea reduce procentul de
prilie a apărut şi iniţiativa oţetari- bunătăţi mereu calitatea laminate se va putea valorifica Ia forjă declasate la circa 2 la sută şi
— E băiat de treabă, şi.-i tot lor de a spori indicii de utilizare ai lor, de a face cit mai puţin rebut. în acelaşi timp vom putea ob
agregatelor. Laminatorii au primit-o cu preţul cocsului în bulgări. ţine un indice de utilizare a vo
eiev de-al meu. Eu l-am învă cu multă bucurie. Ei au văzui in O taglă este cu alit mai aprecia lumului util al furnalelor cu 40
ea o nouă cale pentru a săl tă de beneficiar cu cit se apropie Pentru un mai bun control la sută mai mare decit în anul
ţa t carte. Acum e preşedintele ta indicele de utilizare al la mai mult de dimensiunile minime 1959.
minorului. Prin răspunsul lor la prevăzute de STAS. Această proble preventiv ar fi necesar ca ana
gospodăriei şi — ca să vedeţi — această iniţiativă, s-au angajat să mă l-a frămintat in mod deosebit ------ --------
reducă timpul de laminare pe fie pe maistrul Alexandru Savu, din liza chimică a fontei să fie e-
s-a căsătorit cu Ecaterina, în care blum cu cel puţin 10 secunde. schimbul lui Cernei. Ideea o avea
în cap de multă vreme, dar n-a
văţătoarea satului. Oameni şi iniţiative găsit momentul pentru a o transpu
ne in viaţă. După mai multe dis
Despre Brutus Bura şi des Pe atunci, scurtarea timpului de cuţii cu şeful de schimb, cu lanii-
laminare cu 10 secunde pe fiecare natorii, manevranţii şi cuplorarii,
pre hărnicia lui colectiviştii blum însemna mare lucru. Cele încurajat de organizaţia de partid,
trei schimburi conduse de Constan în a doua jumătate a lunii august
mi-au spus încă multe lucruri tin Cernei şi Alexandru Cira, se a trecut la experimentarea meto
întreceau să obţină care mai de dei sale, a laminării cu toleranţe
frumoase iar tabelul cu zilele care realizări mai frumoase. Şi, negative.
muncă, afişat la sediu, mi-a realizările creşteau, creşteau de la o La început mulţi se indoiau că
lună la alta. Obiectivul de a se e- va reuşi. El insă avea încredere in
spus şi el ceva nou şi sugestiv : conomisi 10 secunde la fiecare blum oamenii din schimbul-său, ut agre
laminat, a fost atins şi lăsat in gate:.,
în dreptul numelui său. pînă la urmă. Cile 12, 14, 16 secunde redu
Cu ocazia consfătuirii de produc
sfîrşitul lunii august, „meşte ceau pe rind cind schimbul lui CA- ţie ţinută la începutul lunii septem
ra, cind al lui Cernei, cind al lui brie, maistrul Alexandru Savu a
rul“ are notate 203 zile-muncă. Peterfi. Agregatul producea tot mai expus rezultatele experienţei sa le:
mult, viteza de laminare creştea...
PETRE FARCAŞRJ — Lucrind cu toleranţă negati
In luna august, s-au obţinut reali vă de numai un mm., noi am pro
Nu vrea siea Sra n d a fir! zări record: timpul de laminare pe dus intr-un schimb 800 m l. de
fiecare blum a fost redus cu 20 ţagle în plus, ceea ce înseamnă că
Nucşoara e un sat de munte de pe rat“ pe nea Trandafir care - îndepli de secunde, s-au produs peste plan într-o zi, putem produce din aceeaşi
neşte funcţia de delegat sătesc, dar mai mult de 6.800 tone laminate, cantitate de oţel blum, cu 2.400
plaiurile haţegane. Caravana cinema vorba-i că-ntr-o bună zi oamenii l-au indicele de utilizare al agregatu m.l. ţagle peste plan, mai mult
auzit spunînd: „Atunci să mai vie lui a crescut faţă de luna ianuarie decit pînă acum...
tografică, pe lingă că ajunge aci des film în ' Nucşoara, e.înd l-oi aduce, eu cu 30 la sută.
cu boii“. Şi se vede treaba că puterea Experienţa maistrului Savu a dat
tul de rar, nu poate nici măcar intra roade 1 Rezultatele ei au fost pri
mite cu mult entuziasm de către
pe drumurile de multe ori inaccesi toţi laminatorii. Laminarea cu tole
ranţe negative este o nouă iniţia
bile. Dar oamenii, şi în special tinere tivă a laminatorilor de la lamino
rul de 650 mm., ea reprezintă un
tul, sînţ dornici să l!llllll!!lll!lllllll!!lljj|||||||||iia, omului e mare în a' pas înainte in întrecerea socialistă.
vizioneze filme şi no _r ^ ceste părţi ale locu GH. COMSUTA
de aceea s-au înţe-
ri /%, lui, pentru că de
Ies cu operatorul de la izbucnirea ne
cazului său au trecut inai bine de 6
la cinematograful sătesc din Sălaşul
Superior să-i viziteze din cind în cind. luni şi căruţe n-au mai venit după a-
O bună bucată de vreme, lucrurile parate, iar nucşorenii tot de atunci
au mers bine şi ar fi continuat poate n-au mai văzut măcar un film în sa
tul lor.
dacă nu intervenea „rolul“ pe care
Trandafir Herţeg îl are în sat. Tre Ne întrebăm : oare tovarăşii de ia
buia doar să se facă o mică plani Sfatul popular comunal din Sălaşul
ficare pentru căruţele ce urmau ca — Superior nu au nimic de spus ? Sau
odată pe săptămînă — să aducă din această situaţie e cumva străină de
Sălaş aparatul de proiecţie şi grupul preocuparea unor buni gospodari ai co
munei ?
electrogen la căminul cultural din Nuc
şoara. Nu ştie nimeni ce l-a „supă V. L U M IN IŢ A
Din programul de radio
Clubul m u n cito resc d in liip e n f învâţâmînt profesional şi de cultură ros Senia şi alţii. In formaţiile de 21 SEPTEA1BRIE 1960
centru al activităţii generată" etc. Aceste acţiuni au fost teatru s-au evidenţiat tovarăşii Nistor
însoţite de materiale intuitive ca hărţi, Moldovan, Bako Antal, Bălasz lanoş, PROGRAMUL I: 5,10 Emisiune« fonia a IV-a in Sol major de Gustav
cultural«educative de m asa indicatoare roşii, planşe, schiţe, care Maria Cătălin, Arian Turcu etc. pentru sa te : Din experienţa unui Mahler. «¦
au fost pregătite şi expuse din timp. S.M.7. 6,45 Salut voios de pionier;
Clubul din Lupeni deţine de aproa siliului de conducere al clubului, iar nii de Ia E. <Y1. Lupeni s-a organizat Activitatea cercului 8,00 Din presa de astăzi; 9,80 Vreau PROGRAMUL II: 14,07 Muzică
pe un an drapelul de club fruntaş pe pentru realizarea lor au fost antrenaţi o sesiune ştiinţifică pe temele: „Me Munca de masă cu cartea de artă plastică să ştiu (reluare); 10,40 „Pe ogoarcle-n- uşoară din ţări prietene; 16,15 Gîntece
regiune. Avînd drept îndrumar lozinca şi responsabilii culturali, profesorii, in canizarea transportului subteran şi la frăţite“ ; 11,03 Piese romineşti pentru patriotice; 17,20 Mărturii ale unei mari
„cel puţin o acţiune cultural-educati- gineri, tehnicieni şi muncitori. Organi- suprafaţă la mina Lupeni" şi „inven Fondul de cărţi al bibliotecii clubu i n centrul activităţii cercului de artă fanfară; 12,15 Concert de prînz; prietenii: însemnări de călătorie în
vă pe zi la club", colectivul de con zînd astfel munca clubul a obţinut în ţiile şi inovaţiile — sursă importantă lui se îmbogăţeşte mereu. Numai în plastică de pe lingă club a stat in luna 15,10 Muzică populară din ţări prie Uniunea Sovietică ale scriitorilor noş*
ducere al clubului şi comisia muncii semnate succese. în realizarea de economii", sesiune ta luna august s-au cumpărat 234 volu august pregătirea şi organizarea unor tene; 16,15 Vorbeşte Moscova I; 17,30 tri; 17,50 Răspundem ascultătorilor;
culturale de masă au organizat o bo care au participat pesie 100 de frun me, în valoare de 3.060 lei. In prezent, expoziţii în cinstea Zilei minerului şl 18,25 „Flutură cravatele roşii“, pro
gată activitate culturală în sprijinul In sprijinul sarcinilor taşi în producţie. Aceste teme au fost biblioteca numără 19.095 volume. a zilei de 23 August. Pentru aceasta, In slujba patriei; 18,50 Chitccul săp- gram de cîntece pioniereşti; 20,30 Chi
realizării sarcinilor de producţie, sar de producţie şi a expuse de tovarăşii Petru Baciu, in în holul clubului a fost organizată ex tare Romîniei socialiste; 21,20 Concert
cini ce reies din documentele Congre giner în sectorul VIII şl Mircea Voi- In luna august au fost organizate poziţia „Perspective luminoase". Ex tăm inii: , „Sus steagul luptei pentru de muzică uşoară; 22,00 Doine şi jocuri
sului al III-lea al partidului, precum şi introducerii tehnicii noi nea, responsabilul cabinetului tehnic. 18 acţiuni cu cartea Ia care au parti poziţia a cuprins 15 panouri mari, re- populare româneşti; 22,30 Moment poe
pentru educarea comunistă a oameni La toate aceste acţiuni au participai cipat peste 1.200 oameni ai muncii. prezentînd cifre şi grafice sugestiv ilus pace 1“; 20,20 Noapte bună, copii; 20,45 tic: Din lirica contemporană italiană;'
lor muncii, pentru lărgirea orizontului In scopul sprijinirii sarcinilor de peste 782 fruntaşi în producţie. Aceste acţiuni au fost organizate sub trate, extrase din sarcinile ce revin ex 23,15 Goncertui „Noapte bună“.
lor de cultură generală. producţie, în această lună, s-au orga formă de seri literare, recenzii, simpo ploatării miniere Lupeni, sarcini izvo- „In ritm de tango“; 21,15 lurnaiul sa
nizat 6 acţiuni dintre care amintim Munca politico zioane, medalioane literare, expoziţii cu rîte din documentele celui de al III-lea
Conducerea clubului a avut grijă ca, conferinţele: „Dezvoltarea economică educativă de masă cărţi etc. Numai în această perioadă, Congres al P.M.R. telor; 22,30 Muzică uşoară; 23,00 Sim
în această perioadă, programul clubu a Văii Jiului", „Electrificarea şi pro biblioteca a înscris 348 de noi cititori
lui să răspundă celor mai importante gresul neîntrerupt al economiei naţio In această perioadă, o preocupare dintre care 302 muncitori. Tot în holul clubului au fost expuse Spectacole cinematografice
probleme ridicate de viaţă. Vom arăta nale etc. Aceste conferinţe au fost de seamă a conducerii clubului a fost 20 de portrete de mineri fruntaşi în
cîteva aspecte din felul în care s-a în audiate cu mult interes. munca de educaţie politică şi patrio In centrul preocupărilor biblioteca producţie. 21 SEPTEMBRIE 1960
tocmit programul clubului şi cum a tică a oamenilor muncii. Munca po relor Maria Solomon şi luliana Zam
fost organizată munca pentru realiza Tot în luna august s-au organizat litică a fost îndreptată în special spre fir, a stat mărirea numărului de citir Intre 1-30 august, a fost organizată DEVA: Pudriera vorbitoare; Lacul fier şi foc; PETROŞANI: Vînt de ră
rea obiectivelor propuse în acest pro două schimburi de experienţă între popularizarea documentelor celui de-al tori din rîndul muncitorilor. In acest expoziţia bienală a artiştilor plastici lebedelor; ALBA IUL1A: Numai o fe
sectoarele II, III şi IV B de la E. M. Hl-lea Congres al P.M.R., spre cu scop s-au creat noi biblioteci volante amatori, expoziţie popularizată prin a- meie; Jucătoarea de baschet; BRAD sărit; Scrisoarea Elvirei; SEBEŞ: An
gram. Lupeni pe temele: „Aplicarea tehnicii noaşterea trecutului de luptă al clasei fişe şi cataloage tipărite. de zbucium; SIMERIA: N-a fost ii
S-a cerut, spre exemplu, fiecărui noi în sectoarele noastre“ şi „Cum lup muncitoare şi spre sădirea în conştiin în instituţii şi întreprinderi. Numai în La răscruce de drumuri; HAŢEG: Pe zadar; LONEA: De sîmbătă pînă luni
tăm pentru obţinerea titlului de cea ţa oamenilor muncii a dragostei faţă •k jos spre rai; HUNEDOARA: N-am TEIU Ş: Primăvara; ZLATNA: Sîng,
membru al consiliului de conducere mai bună brigadă în întrecerea pe de patrie şi faţă de măreţele realizări această lună, au fost create 11 bi ucis; Favoritul 13; ILIA: Poemul mă- alb; APOLDUL DE SUS: Prieteni dit
ca, ajutat de organele sindicale şi profesii". Referatele prezentate în ca ale poporului muncitor condus de par In cadrul clubului nostru se desfă rii; ORAŞTIE: Paul Rubeson; Prin păpuriş.
U.T.M., sub conducerea comitetelor de drul acestor schimburi de experienţă tid. blioteci de acest fel. şoară şi alte activităţi cultural-educa
partid, să studieze cele mai importan de către inginerii Dumitru Opriş şi tive menite să ridice nivelul de cu 'I—,r-'r-'i—yr->r-‘rr'/—'i—'ryr~'r--i—r -' _ __ _ _ _
te probleme care vor trebui dezbătute Constantin Teodorescu au scos în evi In această direcţie s-au organizat Ia Activitatea artiştilor noştinţe generale a oamenilor muncii,
cu colectivele de muncitori, ingineri şi denţă importanţa armării metalice în club şi Ia colţurile roşii 13 acţiuni Ia amatori să-i mobilizeze pe aceştia la realizarea (
tehnicieni în cadrul clubului şi a col abataje, metodele folosite şi avanta care au participat peste 3.125 oameni sarcinilor de producţie. Astfel, progra C
ţurilor roşii. După stabilirea acestor jele economice obţinute. Asemenea ai muncii. Formaţia de dansuri, fanfara şi or mele brigăzilor artistice de agitaţie cu ( ANUNŢ
probleme, într-o şedinţă de lucru, s-a schimburi de experienţă s-au organizat chestra semisimfonică a clubului au prind întotdeauna cele mai arzătoare
întocmit programul de activitate al şi între secţiile l-a şi a 11-a ale Fi Principalele acţiuni au fost organi prezentat în luna august în aer liber probleme ale procesului de producţie. ( întreprinderea minieră Săcărîmb, cu sediul in comuna Cer-
clubului în care s-a arătat data, locul laturii Lupeni. Temele acestui schimb zate sub formă de conferinţe, seri te peste 6 spectacole Ia care au partici De asemenea, cercul literar şi cercul 1tejul de Sus, raionul Ilia, regiunea Hunedoara, declară vacants
şl conţinutul activităţii şi cine răs de experienţă au fo st: „Roadele între matice, simpozioane etc. Dintre ele a- pat circa 6.000 de oameni ai muncii. foto, contribuie la educarea muncitori (pentru ocupare prin concurs un număr de 10 posturi de maiş-
punde de pregătirea ei. După ce pro cerii pe profesii" şi „Cum ne ajută m intim: „In faţa hărţii patriei“, „Să lor, la stimularea acestora în activi (tri mineri.
gramul a fost aprobat de comitetul cartea tehnică în folosirea mai eficace ne cunoaştem patria şi perspectivele Echipele de teatru în limba maghia tatea profesională.
sindicatului minier, care patronează a maşinilor şi în ridicarea calificării ei de dezvoltare în anii şesenalului", ră şi romînă se pregătesc intens pen [¦ La concurs, pentru ocuparea posturilor vacante de maiştri
clubul şi de comitetul orăşenesc al profesionale". „Directivele Congresului prind viaţă", tru a prezenta piesele „Consiliu de Prin munca ce o desfăşoară, prin ac Lmineri se pot prezenta :
P.M.R., pentru realizarea Iui s-au îm familie“ şi „Nagy ido Keszii" (Se pre ţiunile ce Ie iniţiază pentru oamenii
părţit sarcini fiecărui membru al con Cu muncitorii, inginerii şi tehnicie „Cum ne pregătim pentru noul an de gătesc vremuri mari). muncii, clubul muncitoresc din Lupeni ( absolvenţii şcolilor tehnice de maiştri mineri, sau a
a devenit un adevărat centru al acti (unor şcoli ale Ministerului Invăţămîntului şi Culturii echivalente
Toţi membrii formaţiilor de amatori vităţii cultural-educative de masă. Leu şcolile de mai sus;
au depus un efort serios in pregătirea
şi desfăşurarea programelor şi a con A V R A M AM C A ( maiştri care la data de 1 iulie 1956 au avut o vechime
certelor. Evidenţiem pe tovarăşii Ghiţă (de 12 ani în aceste iuncţii.
Gheorghe, Margit Rozalia, Aiarla Pop, activist al comitetului sindicatului
Tanţa Florian, Ana Cîmpeanu, Mesza- de la mina Lupeni ( Gereriie se vor depune ia secretariatul întreprinderii pînă
Ua data de 30 IX. 1960.
Pentru informaţii suplimentare, doritorii se vor adresa în-
treprînderii respective
—i w / 1mmf i— I v < U <— l i— I u J U _ / u -/ u d u / u -fu -/ i l v
