Page 69 - 1960-09

•f ‘'"Oieca ^u «nfra /ă /
r-A ___ A . vW mialismM
Anul X1I Nr. 1785
Sarcîmsse economice
în centrul muncii p r o d u c tiv ită ţii m u n cii
politice de masa
întregul nostru popor m unceş­
te cu însufleţire pentru înfăptui­
rea m ăreţului program al d esă­
vârşirii con stru cţiei so c ia liste e-
laborat de cei de-al IH -lea C on­
gres al partidului. Prin m in u ­
n ate lap te de m u n că, rea liza te zi
cu zi, oam en ii m uncii îşi afirm ă
hotărîrea lor de n ezd ru n cin at de
a realiza sarcinile trasate de
partid în scop u l înfloririi p a­
triei.
îndeplinirea obiectivelor sta ­
bilite de C ongres presupun^/ o
activ ita te in ten să , e n tu z ia stă în
producţie, şi strîns legat de a-
ceasta un înalt nivel ds conştiin­
ţă a m aselor. R ealitatea plan u ­
rilor n oastre, forţa lor, o c o n s ti­
tuie m ilio a n e le d e o am en i ai
m uncii care îşi în su şesc aceste
planuri şi luptă pentru îndeplini­
rea lor strîn s uniţi în jurul par­
tidului, al C om itetului său C en­
tral, în frunte cu tovarăşu l Gh.
G heorghiu-D ej. Prevederile pla­
nului de şase ani, devenind ca u ­
za scum pă a întregului popor,
au d at un nou avîn t forţelor
creatoare ale ţării. U n a din sa r­
cinile im portante ale o rgan iza­
ţiilor de partid este să stim uleze
a cest avînt, s ă im p rim e un ritm
m ai rapid m ersu lu i nostru în a ­
inte.
„ P ro p a g a n d a şi agitaţia, presa
şi radioul — se sp u n e în R a ­
portul C.C. al P .M .R . la C o n ­
gresul al III-lea — trebuie să-şi
concentreze eforturile pentru ca
prevederile planului de 6 ani,
atît cele generale, cit şi cele pri­
vin d fiecare ram ură şi fiecare
colectiv, să devină tem einic cu­
noscute de oam enii m uncii, să
m obilizeze cele m ai largi m ase
la în d ep lin irea sa rcin ilo r e c o n o ­
m ice“. A ceastă indicaţie a C on­
gresului stabileşte conţinutul t
principal, sarcina fundam entală
a m uncii politice de m asă p en ­
tru o în d elu n g a tă perioadă.
Hotărîrile adoptate după C on­
gresul al III-lea al partidului de
o serie de com itete regionale,
raionale şi orăşeneşti de partid
pentru îm bunătăţirea agitaţiei
politice a făcut ca aceasta să
devină mai legată de viaţă, să
răspundă m ai operativ sarcini­
lor actu ale. A crescu t p reo cu p a ­
rea organ izaţiilor de partid p en­
tru îm b o g ă ţir e a c o n ţin u tu lu i şi ai activităţii lor. In u n ele locuri
întărirea legăturii agitaţiei p oli­
tice cu viaţa, cu sarcinile con ­
crete ce stau în faţa o r g a n iz a ­
ţiilor de partid. M em brii birou­
rilor şi c o m ite te lo r r a io n a le şi
orăşen eşti de partid iau parte
activă la m u n ca p olitică, ţin e x ­
puneri în faţa oam en ilo r m u n ­
cii, in stru iesc agitatorii. S-au
Envăfămînfuf de sfat — ia nsveiu
sarcinilor trasate de partid
In zilele de 11 şi 12 septem­
brie a.c. au avut loc în regiunea
noastră consfătuirile cadrelor
didactice din învăţământul ele­
mentar, mediu şi profesional.
Cu acest prilej, secţiile de în­
văţământ şi cultură, cadrele di­
dactice, au analizat pe larg suc­
cesele obţinute în anul şcolar ce
s-a încheiat, lipsurile ce au exis­
tat în diferitele compartimente
ale muncii instructiv-educative
şi au dezbătut noile sarcini ce
revin şcolii şi cadrelor didacti­
ce în urma celui de-al III-lea
Congres al P.M.R.
Atît din referatele prezentate
la consfătuiri, cît şi din discuţi­
ile purtate pe marginea acesto­
ra, a reieşit că în anul şcolar
precedent procesul de învăţă-
mînt a cunoscut în general o
îmbunătăţire simţitoare. Nivelul
lecţiilor predate s-a ridicat, cu­
noştinţele predate au fost mai
strîns legate de munca produc­
tivă, de viaţă, iar educarea pa­
triotică a tineretului şcolar a
constituit o preocupare mai' ma­
re pentru lucrătorii din învăţă-
mînt.
Un accent deosebit s-a- pus
în anul de învăţămînt care a
trecut pe şcolarizarea elevilor
de vîrstă şcolară, pe generaliza­
lü9 ;ons/ä
• U ... ,Jnrdoara-D eva
Miercuri 21 septembrie I960
îm b u n ă tă ţit îndrum area şi c o n ­
trolul agitaţiei politice din par­
tea o r g a n e lo r de partid şi a a-
paratului acestora, organizaţiile
d e partid d esfă şo a ră în această
direcţie o a ctiv ita te m ai b in e o-
rientată.
D e pildă, o rgan izaţia de par­
tid de la u zin ele „ V a s ile R oai-
tă “ din C apitală a o rg a n iza t o
m uncă politică vie şi eficace în ­
dreptată spre m obilizarea colec­
tivu lu i la lupta pentru e c o n o ­
m ii, pentru reducerea m axim ă a
rebuturilor, pentru o cit mai
bună calitate a producţiei. Prin
grija com itetu lu i de partid, în
cadrul instructajelor, agitatorii
sînt inform aţi despre situaţia
producţiei pe secţii şi ateliere,
despre lipsurile asupra cărora
trebuie să-şi îndrepte atenţia.
M u n c a de la o m la o m şi c o n ­
vorbirile agitatorilor, panourile,
lozincile, articolele de la g a z e ­
tele de perete, — toate au avut
ca rezultat faptul că în un ele
secţii im portante s-a îm bunătă­
ţit m ult ca lita tea produselor,
procentul rebuturilor fiind red u s
ia zero.
In in iţierea şi apoi p o p u la r iz a ­
rea valoroasei acţiuni pornite de
la u zin ele „ E rn st T h ä lm a n n " şi
„ S tea g u l R oşu “ din O raşul S ta ­
lin, sub lozin ca „In fiecare s e c ­
ţie, un n ivel teh n ic rid icat“ , un
rol deosebit a avut m unca poli­
tică de m asă. Prin agitatori, p a­
nouri, ga zete d e perete, o rg a n i­
zaţiile de partid de aici au făcut
cunoscută larg sarcina pusă de
partid cu privire la p rom ovarea
progresului tehnic — condiţie
principală pentru îndeplinirea
cu su cces a planului econ om ic
pe anii I9 6 0 — 1965. A gitaţia v i­
zu a lă m o b iliz e a z ă c o le c tiv e le la
susţinerea im portantei iniţiative;
s-au organ izat zeci de convorbiri
în care s-a d iscu ta t desp re c o n ­
tribuţia pe care fiecare m uncitor
poate s-o dea la g ă sirea de noi
p r o c e d e e t e h n o lo g ic e , fa a p lic a ­
rea tehnicii avansate.
Trebuie sp u s în să că m ai sînt
organizaţii de partid care nu a-
cordă atenţia cuvenită conduce­
rii de zi cu zi a m u n c ii p o litic e
de m asă, lipsindu-se astfel de un
instrum ent im portant şi eficace
agitaţia politică este încă g en e­
rală, abstractă, ruptă de sarcin i­
le întreprinderii, atelierului etc.
Instruirea agitatorilor nu se face
cu destulă atenţie, cu regu lari­
tate şi de către cele m ai ca lifi­
cate cadre, pentru că de m ulte
ori secretarii organizaţiilor de
( Urmare din pag. 2-a)
ioaaaaMraiCTgngsaigssMg.'.muBM m ia w g sgranasEgaa maranan
rea învăţământului de 7 ani, pe
procesul de politehnizare a îii-
văţămîntului şi pe dezvoltarea
bazei materiale a unităţilor şco­
lare. S-a scos în evidenţă de a-
semenea că a crescut nivelul po­
litic şi ideologic al cadrelor di­
dactice. aceasta ca urmare a
.¦iiiiiisiiiiiiiiiiiiitiniiiiiiiitiiiuiniitiiiMii.-«.
CÎieva concluzii
pe marginea
consfătuiri lor
cadrelor didactice
''illlllIlIllllllllllllllllllilIlllllllllllllllliiM^ şi Petroşani, datorită unei preo­
studierii mai sistematice, mai te­
meinice a învăţăturii marxist-le-
niniste. Contribuţia organizaţi­
ilor U. T. M. şi de pionieri la
munca de educare şi instruire
a tineretului şcolar a fost de a-
semenea mai mare, mai eficace,
decît în anii precedenţi.
Succesele obţinute pe tărîmul
şcolii au fost posibile în primul
rînd datorită faptului că şcoala,
s-a bucurat de un sprijin con­
secvent din partea organelor de
partid şi de stat, datorită întă­
ririi activităţii organizaţiilor de
partid din şcoli şi a eforturilor
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA!
Prin sporirea
MAI MULT DE 1.000 KG. OŢEL PE 1. P.
VATRĂ CUPTOR PESTE PLAN
Sporirea productivităţii agregate­
lor. siderurgice, respectiv a indici­
lor de utilizare, este calea cea mai
sigură de îndeplinire a sarcinilor
de plan şi angajamentelor luate in
întrecere. Conştienţi de acest lu­
cru, oţelarii secţiei O.S.M. nr. /
din Combinatul siderurgic Hunedoa­
ra au acordat in această lună o
atenţie deosebită jolosirii cuptoare­
lor la capacitatea maximă.
întreţinerea unui regim termoteh-
nic optim, mărirea greutăţii şarje­
lor, scurtarea duratei de elaborare,
au fost doar ciţiva din !actorii asu­
pra cărora au acţionat. Şi rezul­
tatele nu s-au lăsat prea mult aş­
teptate : la cuptoarele nr. 2 şi 5
s-au obţinut in perioada 1-19 sep­
tembrie inclusiv, indici de 6,47 şi
respectiv 6,71 tone oţet pe m.p.
PESTE O TONA PE POST
Una din căile folosite de minerii mare decit cel planificat. De remar­
din Vulcan pentru sporirea pro­ cat că incepind din iunie, minerii
ducţiei de cărbune, o constituie uti­ dc ta Vulcan au obţinut lună de lu­
lizarea cit mai raţională a utilajelor nă randamente de peste o tonă pe )
şi a timpului de lucru. Drept ur­ post.
mare, echipele de mineri obţin lună
de lună randamente tot inai mari.
Astfel, in primele două decade ale
lunii fn curs, pe exploatare s-a în­
registrat un randament de 1,020 to
ne pe post, cu aproape 85 kg. mai Gagyi şi alţii.
.^ v / W V V ~ V \
Pregătiri pentru campanie agricolă de toamnă
Toamna aceasta, colectiviştii
din Geoagiu vor însămînţa 400
ha. grîu şi 30 ha. cu orz de
toamnă. Ca plantă premergă­
toare, colectiviştii au ales tri­
foiul, porumbul siloz, porumbul
boabe şi griul îngrăşat în anul
precedent. Pînă în prezent, co­
lectiviştii au eliberat 200 ha.
teren pe care le-au şi arat. în ­
grăşăminte au transportat pe
circa 30. ha., iar pentru 100 ha.
au pregătit îngrăşăminte chi­
:©* =
loan Vlădulescu,
este şeful unei bri-
gâzi dc dulgheri
pe şanticrtil nr. 4
din Cătun. Brigada
s i işi depăşeşte
norma tunară in
medie cu 30-35 la
sulă
pe care cadrele didactice le-au
depus pentru instruirea şi edu­
carea elevilor.
Analizând problema generali­
zării învăţământului de 7 ani,
căreia partidul şl guvernul îi a-
cordă o mare importanţă, con­
sfătuirile au subliniat că faţă
de anul şcolar 1958-1959, îri a-
nul şcolar care s-a scurs s-a fă­
cut în acest sens un însemnat
pas înainte. Astfel, din totalul
absolvenţilor clasei a IV-a, au
fost cuprinşi în anul trecut în
clasa V-a 91 la sută, depăşin-
clu-se astfel sarcinile trasate de
cel de-al II-lea Congres al
P.M.R. In raioanele Hunedoara
cupări mai mari din partea sec­
ţiilor de învăţămînt şi cultură,
a cadrelor didactice, procentul
elevilor care au urmat clasa a
V-a a fost de aproape sută la
sută. Mai slab se prezintă în a-
ceastă' direcţie raioanele Haţeg,
Uia şi Brad.
O preocupare de seamă a ca­
drelor didactice în anul şcolar
trecut a fost şi şcolarizarea tu­
turor copiilor de vîrstă şcolară.
I. C I O B O T Á
(Continuare, in pag. 2-a)
TELEGRAMĂ
---------------------------------------------------------------------------i
T o v a ră şu lu i
Gheorghe Gheorghiu-Dej
SC U M PE TOVARĂŞE G H E O R G H E G H EO R G H IU-DEJ,
4 pagini 20 bani ÎNTREGUL n o s t r u popor a a fl a t e u BUCU­ alaturi de dumneavoastră, poporul romin,
RIE VESTEA SOSIRII DUMNEAVOASTRĂ LA CEA
DE-A XV-A SESIUNE, A ADUNĂRII GENERALE A
ORGANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE, PENTRU A EX­
PRIMA VOINŢA SA NESTRĂMUTATA DE PACE, HO-
/V \ / V V V \ A / \ TÂR1REA DE A-Şl ADUGE CONTRIBUŢIA ACTIVA
LA REZOLVAREA PE CALE PAŞNICA A PROBLEME­
LOR INTERNAŢIONALE LITIGIOASE.
COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCI­
TORESC ROM1N, CONSILIUL DE MINIŞTRI ŞI PRE­
vatră şi zi calendaristică. Rezulta­ ZIDIUL MARII ADUNĂRI NAŢIONALE AL R. P. RO-
te frumoase au obţinut şi oţelarii M1NE, UREAZĂ DIN TOATA INIMA DELEGAŢIEI
care deservesc celelalte cuptoare. ŢARII NOASTRE, TUTUROR DELEGAŢIILOR ŢARILOR
Datorită eforturilor generale, pe SOCIALISTE, DEPLIN SUCCES ÎN NOBILA LOR MI­
întreaga secţie a fost obţinut un SIUNE DE APĂRARE A PĂCII, DE ÎNTĂRIRE A
indice mediu de utilizare a cuptoa­ PRIETENIEI ÎNTRE POPOARE.
relor cu 1.020 kg. oţel pe m.p.
vatră şi zi calendaristică mai ma­ FIIND TOT TIMPUL CU INIMA Şl CU GINDUL
re decii cel planificat.
Acesi remarcabil succes a făcut
posibil ca in perioada 1-19 septem­ COM ITETUL CENTRAL AL PA R T ID U L U I
brie să se elaboreze in afara sar­
cinilor. de plan 2.833 tone oţel M U N C IT O R E S C ROA4ÎN
Martin. Rezultate frumoase in spo­
rirea productivităţii agregatelor au PR E Z ID IU L M ARII A D U N A R I NATIO NALE
obţinut echipele conduse de prim- A R .P. R O M ÎN E
topitorii Cdstică Sergiu, Constan­
tin Mogonea, Alexandru Nojogan,
care au produs peste plan intre
129 şi 339 tone otel.
SU C C ES DEPLIN DELEGAŢIEI R. P. ROMÎNE
________________________________ ___________________ J _________________________________ _
LA A D U N A R E A G EN ERALA A O. N. U.
PRIETENIE ÎNTRE
POPOARE
Mesajul transmis de tovarăşul
Gheorghe Gheorghiu-Dej de pe
bordul motonavei „Baltika“ a
fost primit cu multă bucurie şi
entuziasm de către toţi colecti­
viştii din gospodăria noastră.
Luînd cunoştinţă de acest me­
saj din ziare sau de ia radio,
colectiviştii din gospodăria noas­
tră îşi exprimă din nou profun­
Succesele acestea se datoresc în­ dul lor ataşament faţă de poli­
deosebi minerilor care lucrează in tica externă a partidului şi gu­
brigăzile conduci de tovarăşii Bina- vernului nostru.
noil Bordea, Ştefan Ganiz, loan 7 Eforturile pe care le va depu­
ne delegaţia ţării noastre, ală­
turi de delegaţiile Uniunii So­
vietice şi a celorlalte ţări so­
cialiste, alături de 1oate ţările
iubitoare de pace pentru rezol­
ww. varea celor mai arzătoare pro­
bleme internationale, şi în pri­
mul rînd a dezarmării generale
şi totale, vor fi sprijinite de noi
prin tapte.
mice. Pentru a însămînţa o să- Colectiviştii din G.A.G. „Via­
mînţă de calitate superioară, ţă nouă“ din Sîntandrei, urează
succes deplin delegaţiei ţării
colectiviştii din Geoagiu au noastre în îndeplinirea misiunii
schimbat la baza de recepţie sale la cea de-a 15a sesiune
4.000 kg. grîu, iar în gospodărie a Adunării Generale a Organi­
zaţiei Naţiunilor Unite.
au selectat aproape întreaga STEL1AN AND REŞEL
cantitate de sămînţă de grîu
care se va însămînţa în toam­ preşedintele G. A, C. „Viaţă
nouă“ Sîntandrei, raionul
nă. Pentru combaterea bolilor
Hunedoara
colectiviştii au procurat canti­
tatea de germisan, necesară
tratării seminţelor.
Culesului strugurilor şi vinificafiei
— toată ateu fia
Pînă la începerea culesului struguri­
lor mai sînt puţine zile. In cele cinci
gospodării agricole de stat din re­
Şcoală de 7 ani giunea noastră. în care se cultivă viţa
de vie pe suprafeţe mari, au loc pre­
Pentru elevii comunei Ahnaş gătiri intense. Se pune la punct inven­
Sălişte, raionul Uia, deschiderea tarul necesar culesului şi vinilicaţiei,
noului an de învăţămînt a avut se repară şi se dezinfectează butoaiele,
o semnificaţie deosebită. In co­ se renovează şi se măreşte capaci­
mună a luai fiinţă o şcoală de tatea cramelor şi se controlează per­
7 ani. manent stadiul de coacere al struguri­
lor. Toate aceste pregătiri sînt pe
înainte de deschiderea cursu­ deplin justificate deoarece în acest an,
rilor, la apelul sfatului popular în gospodăriile agricole de stat, tre­
comunal, tineri şi virstnici au buie strînsă recolta de struguri de pe
început munca pentru amenaja­ 896 ha. După evaluările făcute, produc­
rea sălilor de clasă, cantinei şi ţia medie de struguri depăşeşte 4.500
dormitoarelor necesare clasei a kg. Ia ha Ea trebuie culeasă la
V-a. Acum, profesorii şi învăţă­ timp, prelucrată în bune condiţiuni şi
torii au la iiuicmină tot ce le fără pierderi.
este necesar in munca de edu­
care şt formare a. tinerilor elevi. Calitatea strugurilor este hotăritoare
pentru calitatea vinului. Pentru a re­
TRAI AN TAMAŞ zulta un vin bun, strugurii trebuie să
fie sănătoşi şi bine copţi. Culesul tre­
corespondent. buie început îndată ce strugurii au a-
cumulat cantitatea de zahăr necesar
Impresii de neuitat pentru producerea vinurilor stabilite
conform schemei tehnologice.
Zilele trecute, Consiliul orăşe­
nesc A.R.L.U.S. Hunedoara, a In gospodăriile agricole de stat din
organizat la clubul „Siderurgis- regiunea noastră se vor produce în a-
tul" din localitate o întrunire a cest an vinuri omogenizate după un
tovarăşilor care au studiai şi plan stabilit ca : vinuri albe seci cu­
vizitat Uniunea Sovietică. Cu rente de masă. albe superioare, albe
acest prilej, inginerul siderur­ seci cu denumirea de soi şi podgorie,
gisi Eronim Riisan şi inginerul albe pentru spumoase, albe demiseci şi
constructor Mircea Rumba, au altele. In vederea acestui lucru toate
povestit participanţilor la în­ unităţile cultivatoare trebuie să încea­
pă culesul strugurilor de îndată ce au
trunire, despre minunatele con­
gramajul de zahăr corespunzător pen­
diţii de învăţătură şi de viaţă
tru tipul de vin stabilit. Cum în acest
din Uniunea Sovietică. In con­
an fiecare unitate a primit planul
tinuare, inginerii Gheorghe
pentru tipul de vin pe care trebuie
Gheorghişor şi Mircea Tătaru,
să-l producă, colectivul de tehnicieni
au dat citire unor scrisori de
trebuie să urmărească permanent gra­
mulţumire adresate institutelor
dul de coacere al strugurilor, prin
din Uniunea Sovietică unde au
dozarea zahărului din .5 în 5 zile
studiat. întrunirea s-a încheiat
si chiar ia un interval de timp mai
cu un frumos program artistic.
NEW YORK
PRIN NOI REALIZĂRI ÎN MUNCA SA DE ÎNĂLŢARE
A PATRIEI, SPRUINA CU ÎNSUFLEŢIRE ACTIVITATEA
DELEGAŢIEI REPUBLICII POPULARE ROMINE LA
LUCRĂRILE ACTUALEI SESIUNI A ORGANIZAŢIEI
NAŢIUNILOR UNITE.
SINTEM ÎNCREDINŢAŢI CA DELEGAŢIA ŢARU
NOASTRE, IN FRUNTE CU DUMNEAVOASTRĂ, ALĂ­
TURI DE DELEGAŢIA UNIUNII SOVIETICE CONDUSA
DE TOVARĂŞUL N. S. HRUŞCIOV ŞI DE DELEGA­
ŢIILE CELORLALTE ŢARI SOCIALISTE, PRECUM ŞI
ALE TUTUROR STATELOR IUBITOARE DE PACE,
VOR ADUCE O IMPORTANTA CONTRIBUŢIE LA DES­
TINDEREA ÎNCORDĂRII INTERNAŢIONALE, LA
TRIUMFUL PRINCIPIILOR COEXISTENŢEI PAŞNICE,
LA VICTORIA CAUZEI SCUMPE POPOARELOR -
PACEA.
C O N S IL IU L D E .M INIŞTRI
A L R .P. R O M îN E
Viitor fericit tinerei generaţii
Mesajul tovarăşului Gheorghe a problemei educării tinerei ge­
Gheorghiu-Dej de pe bordhl neraţii in spiritul păcii şi al
motonavei „Baltika“ transmis prieteniei intre popoare, dove­
oamenilor muncii din patrie, a deşte importanţa pc care o a-
fost' primit cu multă bucurie de cordă statul nostru viitorului
piofesorii şi elevii şcolii noas- tinerei generaţii.
t: e.
Omenirea este vital interesa­
Noi ne bucurăm din toată tă să menţină pacea în lume.
inima că membrii delegaţiei Oamenii sînt dornici să mun­
sint bine, sănătoşi. Ei, alături cească, .să creeze noi bunuri
de tovarăşul Nikita Sergheevici materiale, să dobîndească noi
Hruşciov şi de conducătorii al­
tor state socialiste frăţeşti, cunoştinţe, să se bucure din
muncesc temeinic pentru ca a- plin de bogăţiile culturii şi a r­
ceastă sesiune să contribuie e-
fectiv la împlinirea năzuinţelor tei făurite de generaţii întregi
noastre de pace. de-a lungul secolelor.
Sintem convinşi că delegaţia
Cuvintele din mesaj, prin ca­
ţării noastre, în frunte cu to­
re tovarăşul Gheorghe Gheor- varăşul Gheorghe Gheorghiu-
ghiu-Dej ne urează noi succese Dej, alături de delegaţiile celor­
în muncă, sînt pentru colectivul lalte ţâri socialiste, va susţine
cu elan şi fermitate cauza de­
şcolii noastre un puternic în­
zarmării, a păcii, a prieteniei
demn de a munci rrrai bine pen­
intre popoare, spre fericirea c-
tru educarea şi instruirea tine­
menirii.
rei generaţii.
Prof. C O N ST A N T IN BU L Z
Faptul că delegaţia ţării noas­
directorul Şcolii medii „Dscebai“
tre va propune înscrierea pe Deva
ordinea de zi a sesiunii O N.U.
A u d iţie colectivă
teri dimineaţă la ora 7, mun­ sosirea la New York a delegaţii­
citori, tehnicieni şi ingineri, de lor ţărilor socialiste care au
ta fabrica chimică din Orăşiie călătorit cu motonava „Baltika".
au participat la o audiţie colec­
tivă la radio. Cu acest prilej, In inimile celor prezenţi la a-
ei au ascultat cu un viu inte­ ceastă audiţie colectivă s-a ci­
res declaraţia tovarăşului Gheor­ mentat şi mai mult convinge­
rea că delegaţia ţării noastre
ghe Gheorghiu-Dej la sosirea de­ in frunte cu tovarăşul Gheorghe
Gheorghiu-Dej, va aduce o con­
legaţiei noastre ta New York. tribuţie de seamă la rezolva­
rea problemelor ce se vor dis­
De asemenea ei au luat la cu­ cuta in cadrul actualei Adunări
Generale a O.N.U.
noştinţă şi despre relatările tri­
misului Agerpreş in legătură cu
scurt. Această operaţie este foarte im­ lîngă faptul că s-a mărit capacitatea
portantă pentru stabilirea datei cule­ cramei, zdrobitoarele-dezbrobonitoare
sului. Aşa de pildă, s-a constatat că vor fi acţionate electric, în care scop
dacă se începe culesul strugurilor Ia a şi fost pusă Ia punct instalaţia, mă­
20 septembrie, producţia de struguri rind astfel randamentul muncii.
este mai mare, iar randamentul de
must este de 64 Ia sută. Dacă se re­ Pentru însuşirea tehnicii noi de vi-
coltează Ia (0 octombrie, producţia nificaţie, pivnicierii şi vinificatorii din
scade, iar randamentul de. must este gospodăriile agricole de stat au par­
doar de 56 la sută. Iată de ticipat Ia instructaje şi ia cursuri de
ce în toate unităţile agricole specializare la Blaj şi Valea Călugă­
rească.
socialiste culesul strugurilor trebuie să
înceapă la data stabilită conform can­ In toate gospodăriile agricole de
tităţii de zahăr acumulate de boabe, stat s-au luat măsuri pentru procu­
corespunzătoare pentru fiecare tip de rarea fermenţilor selecţionaţi, s-au pus
vin, şi să nu dureze mai mult de 20 la punct presele manuale şi continue,
de zile. pompele, zdrobitoarele-dezbrobonitoare
Din constatările întreprinse pe te­ şi tot utilajul necesar vinificaţiei. In u-
ren rezultă că perioada culesului nu riele locuri ca spre exemplu la secţia
va depăşi 20 de zile. La G.A.S. Alba Cricău, aparţinătoare G.A.S. Galda.
lulia, de pildă, culesul strugurilor se pompele pentru tras vin vor fi acţio­
va efectua numai în 17 zile. Pentru nate anul acesta electric. Spre deose­
desfăşurarea în termen a culesului şi bire de anul trecut, în acest an în­
vinificării strugurilor, toate gospodării­ treaga cantitate de must obţinută va
le agricole de stat cultivatoare de vi­ f: limpezită. Pentru acest proces au
ţă de vie şi-au întocmit planuri de fost asigurate căzi tronconice în număr
muncă în care au stabilit viteza zil­ suficient. Pentru fiecare unitate pro­
nică de lucru, inventarul, cantitatea ducătoare de vin s-au fixat şi pus la
de must ce se va obţine, şi măsuri punct centrele de vinificaţie.
concrete privind repararea inventarului
şi utilajului necesar culesului. Pregătirile pentru cules şi vinifica-
ţie fiind terminate în toate gospodă­
In anul acesta se acordă o impor­ riile agricole de stat este necesar ca
tanţă şi mai mare vinificării struguri­ acum să se dea cea mai mare aten­
lor. Astfel, la secţia Şard, a- ţie începerii culesului. Intirzierea poate
parţinătoare G. A, S. Alba lulia, deprecia calitatea vinului. Culesul tre­
s-a electrificat crama, Ia Alba lulia buie să se execute atent. Strugurii nu
s-a renovat crama, iar la Sricău pe trebuie sfărîmaţi în tnînă, ciorchinii tre­
buie tăiaţi cu ajutorul foarfecelor şi
transportaţi la cramă în lădiţe, coşuri
împletite sau ciubere. In fiecare seară,
toate vasele de cules şi transport se
vor spăla pentru a înlătura complect
resturile de must care intră în fer­
mentaţie.
Respectînd cu stricteţe aceste indica­
ţii, gospodăriile agricole de stat din
regiunea noastră vor produce şî valo­
rifica numai vinuri de calitate supe­
rioară.