Page 7 - 1960-09
P. 7
Nr 1769 drumul socialism ului Pag. 3
asvamooMips 5^Jr2&tBLüJ&VB!SmSS
Carte, cît Curs de pregătire 15 ani de la proclamarea R. O, Vietnam
^ — ştiinţă de carte' a propagandiştilor 000000000< X X > 0000< X > 0000000000-< X X X X X > 000000< OOOOOQOOOOOOOOOOOOO > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 \> 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < x > 0 Í
Vreau să ştiu, vreau să cu rul lor urmlnă să sporeas Zilele trecute a avut loc în Măreaţa sărbătoare R. D. Vietnam în construcţie
nosc, cit mal mult, to tu l! că şi mai mult. sala de şedinţe a clubului „Si-
Sînt dorinţe fireşti, proprii derurgistul“ din oraşul Hune a poporului frate vietnamez — Două grupuri de geologi de ia Ban Thach la Thanh Hoa,
tineretului nostru, amplifica Şcoala medie serală, de doara deschiderea cursurilor de care lucrează la mina de zinc populaţia acestei provincii a în
la apariţia Hotărlrii partidu pregătire a propagandiştilor de >,—. i—. r —yt—>r~» r~ din Cho Dlen şi-au îndeplinit ceput să lucreze la un sistem de
te tot mai mult de minuna lui şi guvernului cu privire la cercurile învăţămîntului de planul semestrial cu două luni canale de irigaţii situate la su
tele perspective ce i se des la îmbunătăţirea învăţămln- partid. Cursul se va desfăşura Astăzi, poporul frate viet In 1954, ca urmare a rezis- -j înainte de termen. dul rîului Ma.
chid din si in si tot mai largi. tului seral şi fără frecvenţă de patru ori pe săptămînă. La namez sărbătoreşte cea de-a tenţel înăirjite pe care for- •}
Dorinţele de acest fel se ma este „luată cu asalt“ ; ea nu curs participă aproape 120 de 15-a aniversare a proclamării ţele populare din R.D. Viet- j. — Ministerul Lucrărilor Hi Sistemul principal va avea o
mără pînă în prezent peste propagandişti din rîndul munci Republicii Democrate Viet nam au opus-o cotropitorilor ] draulice a anunţat că pînă la lungime de 130 km. şl va cu
nifestă astăsi peste tot, la 380 înscrişi. torilor, inginerilor şi tehnicieni sfîrşitul lunii mai au fost rea prinde 372 de lucrări mari şi
sat ca şi la oraş, în colectivă lor, din întreprinderile şi insti nam. Acum 15 ani, ca urmare străini, pe pămîntul indochi- j lizate 90 la sută din lucrările mici. Va fi nevoie de escavarea
ca şi în marca uzină. Cei rămaşi în urmă, se tuţiile oraşului, cadre didactice. de refacere a digurilor planifi a 1.320.000 m.c. de pămînt. Cînd
zmulg din vechea situaţie, şi L a luptei eroice dusă de po- nei a fost restabilită pacea. 1 cate pe anul 1960. va fi terminat noul sistem de
Pentru Hunedoara, cu tine ei îşi dau seama că pentru Cu prilejul deschiderii cursu irigare, aceasta va permite a-
a merge în rînd cu viaţa, lui, în faţa propagandiştilor a l porul vietnamez împotriva a- Poporul vietnamez, sub 3 Astfel, planul trienal de con provizionarea cu apă necesară
reţea ei tumultuasă şi plină trebuie să înveţi. Nici ei nu luat cuvîntul tov. Tiberiu Frank l supritorilor japonezi şi a cli- conducerea încercată a Par- -j solidare a digurilor (31.000.000 a 19.000 ha. de pămînt, apar-
de avlnt, aceste dorinţe ca se mai consolează cu un sim furt, secretar al Comitetului o- [_ cii lui Vichi, a luat fiinţă Re- tidului celor ce muncesc, in -! metri cubi de pămînt), a fost ţinind unor 37 de comune din
pătă un înţeles şi o semni plu carnet de calificare. Pî răşenesc de partid, care a su frunte cu preşedintele Ho Şi ] îndeplinit în linii generale. De provincia Thanh Hoa.
ficaţie deosebită. Aşa le pla nă acum, în clasele /V— VII bliniat necesitatea' însuşirii te t publica Democrată Vietnam, Min, a început uriaşa operă ] la sfîrşitul războiului, în Viet
ce huneăorenilor să spună s-au înscris peste 130 de meinice de către propagandişti (. stat la cirma căruia a fost de reconstrucţie a ţării. Mun- 1 namul de nord au fost escavaţi — In vederea rezolvării pro
şi, fără îndoială, au drepta muncitori şi numărul lor e a teoriei marxist-leniniste. cind cu însufleţire, bucurîn- ) 67.000.000 m.c. de pămînt pen blemei apei potabile la sate, s-a
in continuă creştere. instaurată puterea populară. tru diguri- In medie, S-a reali acordat în cursul ultimilor ani o
te. In noile condiţii, dorin In în iîm p în area Dar, imediat după această du-se de puternicul sprijin ) zat într-un an ceea ce s-a făcut atenţie deosebită săpăturii unui
ţele sînt realizabile. Dorinţa La secţia de învăţămînt a noului an şcolar frăţesc al ţărilor socialiste, în zece ani sub ocupaţia fran număr mare de noi puţuri.
de a cunoaşte, i-a ajutat pe combinatului, e un perma dată memorabilă din istoria poporul vietnamez şi-a vin ceză.
oamenii de ieri să devină nent ăute-vino; tovarăşii de 0 Locuitorii satului Hărţă- patriei sale, poporul vietna decat în scurtă vreme rănile In 1955 în Vietnamul de nord.
ceea ce sînt astăzi, aceleaşi acolo nu mai prididesc cu în gani, comuna Băiţa, au hotă- In prezent, sistemul principal erau doar 16.600 p u ţu ri; în a-
dorinţe i-au transformat pe rît să electrifice şcoala de şap mez a fost nevoit să ia din pricinuite de război şi a tre nul următor, numărul puţurilor
ucenicii de ieri, in maiştrii şi scrierile. te ani prin muncă voluntară Şi nou arma în mină, pentru de diguri din Vietnamul de nord
inginerii de astăzi, pe neca contribuţia bănească a cetăţe a-şi apăra independenţa ţă cut la înfăptuirea măreţei a crescut aproape de zece ori,
lificaţii şi, de ce n-am spune Dar asaltul spre învăţătu nilor satului. Această iniţiativă rii sale. A început o îndelun construcţii a societăţii socia se întinde pe 4.000 km.
şi analfabeţii de ieri, in stă- ră, nu se dă numai pe aceste a fost tradusă în fapte, astfel că iar în 1959 numărul acestora se
fronturi. Ultimii tineri neca în cinstea zilei de 23 August, în gată epopee a luptei eroice liste. — După ce a terminat con
piniî de azi ai coloşilor cu lificaţi, sînt cuprinşi în şco şcoală s-au aprins becurile. împotriva agresiunii colonia ridică la 220.381.
un înalt grad de mecaniza lile de calificare. Nici cei cu Republica Democrată Viet struirea centralei hidroelectrice
re şi automatizare. meseria „în mină“ nu s-au In această acţiune s-au evi liştilor francezi.
oprit în loc. Cursurile de m i denţiat alături de învăţători, to nam face parte din marea fa
Ura o vreme, nu prea în nim tehnic au cuprins anul varăşii Nicolae Nicula, Nicolae i . Insă cauza nobilă a po milie a ţărilor socialiste, iar 1
acesta peste 1.800 tineri, in Haneş, Amos Oprean, Petru porului vietnamez a triumfat.
depărtată, cină in Combina afara celor aproape 700 care Radu şi Mihăilă Roman. U u Ju Ju Ji—t *_f<—r*—r•—(<—¦ /—'/—'/—’/—*/—'/—1 sprijinul neprecupeţit al a- )
tul siderurgic din Hunedoara, au urmat cursurile universi 0 entuziastă mişcare (. cestora a ajutat poporului )
din noianul de tineri (cine nu tăţilor populare şi pe profe I. GHERMAN l vietnamez să obţină succese 1 La gospodăria agricolă do sfat Dong Giao
ştie, află acum că aici lu sii. corespondent ao fi wâ nearreaitullslull!i LL rheamzsaricnadbuilsetriîanlecrperaoreparüj unieni j Regiunea Dong Giao, cu plan
crează peste 70 la sută tine „Vreau să ştiu, vreau să taţiile ei de cafea, şi păşunile
ret), doar o mică parte în ° Şcoala de 7 ani din comu Pe şantierele de construcţii, f transformarea socialistă a a- > bogate, exploatată în trecut de seamă în activitatea gospodă
cunosc, cit mai mult, totul“, na Pianul de Sus, raionul Sebeş, colonialiştii francezi, a devenit riei.
văţa în şcoli. cuprinde întregul combinat, îşi aşteaptă elevii. Localul şco m uzine, in instituţiile de stat C. m u i materM ?i culturaL ] în prezent o mare gospodărie a-
Astăzi, lucrurile s-au ia proporţii pe măsura vii lii a fost refăcut, sălile de cla gricolă de stat care dispune de Gospodăria este înzestrată cu
torului. Dorinţa firească de să au fost zugrăvite, s-au adus Şi in satele din R. D. Vietnam ^ Poporul romîn se bucură ) utilaj modern — tractoare,
schimbat intr-atlt, incit pre a şti cit mai mult, a făcut 30 de bănci noi, s-au înlocuit peste 400 hectare de plantaţii combine, camioane, grupuri e-
cizările sînt absolut necesa din capitolul „studii“ a fiecă tablele vechi şi s-au făcut re a luat o mare amploare mişcarea ( cu nespusă mîndrie de fieca- -j lectrogene etc., cu o putere to
re. Să dăm cuvîntul cifrelor. rei biografii, preocuparea nu paraţii de mobilier. de cafea şi aproximativ 100 hec tală de 850 C.P., puţind exe
mărul 1. Iar schimbarea a- tineretului care se desfăşoară L re nouă realizare pe care o ¦] cuta 60 la sută din muncile
Ele sînt în măsură să expri ceasta, o observi la fiecare I. VIRGIL BARBU tare de orezărie. In afară de a- fermei.
me cel mai bine schimbările pas, pe stradă şi acasă, la sub lozinca : „Să trăim şi să L înregistrează poporul frate ) ceasta se cultivă aici pe supra
teatru şi in uzină, peste tot. corespondent Anul acesta plantaţiile de ca
petrecute. muncim în spirit socialist“. [_ vietnamez. Cu ocazia sărbă- feţe întinse porumb, batate, ma- fea vor fi extinse pe 300 hec
Anul acesta, combinatul are L. MAGUREANU tare, iar şeptelul va spori cu
Iniţiatorul acestei mişcări a l torit lor naţionale, poporul nioc, arahide, tutun. In afară de 2.000 vaci de lapte. Se pre
la facultăţi 29 bursieri. In vede construirea unei useăto-
toamnă, numărul lor va creş fost C.G. al Uniunii Tineretului f n°stru îi felicită din inimă păşunile naturale s-au amenajat rii de tutun şi a unei distile
f rii, construirea de noi locuin
te cu încă 54. Muncitor din Vietnam care pe oamenii muncii din Re şi păşuni artificiale pe circa 20 ţe pentru muncitori, a unui
In şcolile de maiştri, în a[ centru sanitar etc.
chemat tineretul să urmeze e- L publica Democrată Vietnam hectare. Şeptelul gospodăriei
vaţă anul acesta peste 130 şi le (loreşte noi şi mari suc- j
de tineri siderurgişti, numă xemplul tinerilor mineri din bri- ^ cese în opera de construire numără 2.000 de vite, dintre ca
)
gada a 8-a din provincia Thai : a vieU „ re 100 de vaci de lapte şi 500 de
Nguen. Aceştia an dat dovadă p, „ (r„ re im n n r e a ,, tntlo- tauri reproducători. Avicultura
de entuziasm în muncă, depă- [• rirea vietnamului. şi piscicultura ocupă un loc de
şind sistematic planurile lunare < J y—t y—' \—fy—fv
__ /y— / v — fy— <'— ' '—
Produse animale mai multe
şi trimestriale de producţie.
Gospodărie Peste 300 de brigăzi de tine iS lî
colectivă fruntaşă şi mai ieftine ret şi-au luat angajamentul de
a se întrece cu brigada a 8-a.
Colectiviştii din Batiz au fost pri Muncind cu rivnă pentru a putea apro Loghin Almăşan, Ioan Luca, Nicolae Membrii acestei brigăzi şi-au — I ?^ '> :m$Ip 1 - v;i
mii care au terminat lucrările de în- viziona oamenii muncii cu produse mai Grişan şi a altora, s-au realizat im
sâmînţări, prăşit, seceriş şi treieriş. multe şi mai ieftine, lucrătorii din portante depăşiri la sporul de greu propus să îndeplinească progra
Bunăoară, grîul de pe cele 137 ha. şi G.A.S.-Mintia obţin zi de zi succese tot tate la toate categoriile de animale
orzul de pe 12 ha., ei l-au secerat şi mai importante. Astfel, printr-o mai. din gospodărie. ‘Aşa," de exemplu, la mele lor pe 3 ani pînă la 2 sep
treierat cu 3 zile înainte de termenul raţională furajare a animalelor, pla viţei, sporul zilnic realizat a fost de
stabilit nul de producţie la lapte a fost de 0,728 kg. faţă de 0,515 kg. cît pre tembrie, Ziua Independenţei Na-
păşit încă de pe acum cu 20 la sută, vede planul, la bovinele pentru îngră-
La obţinerea acestor succese şi-au iar preţul de cost al litrului de lapte şat-sporul planificat a fost depăşit ţioqale.
adus o deosebită contribuţie colecti a fost redus la 1,23 lei, faţă de 1,30 cu 0,215 kg., iar la porcii puşi la în
viştii Gheorghe Ţîrlea, Victoria Bărboni, lei cît se prevede in plan. grăşat — cu 0,176 kg., faţă de cel La sate tineretul urmează e-
Socaci Valeria, Petru Gundel, Agneta planificat. Aceasta a permis ca preţul xemplui brigăzii tinerilor ţărani
Muller şi mulţi alţii. Ga răsplată pen Pentru asigurarea unei producţii de de cost pe kg. de spor, să fie redus
tru munca depusă, aceşti colectivişti lapte mai mari şi la un preţ de cost cu 1,30 lei la categoria viţei, cu 1,06 din satul Tam Hung, din pro
au primit ca avansuri de 40 la sută, cît mai scăzut, colectivul de muncitori lei la bovine şi cu 4,30 lei Ia porcii
sume între 1.800 şi 1.900 lei, precum al acestei gospodării lucrează intens pentru îngrăşat. vincia Ha Dong, care a obţinut
şi importante cantităţi de cereale. la însilozarea a cel puţin 800 tone de
furaje. Ing. FLORIAN DOANĂ recent succese strălucite în lup
Pentru rezultatele bune ce s-au ob
ţinut în gospodăria agricolă colectivă Prin grija deosebită a crescătorilor corespondent ta împotriva secetei. Comitetul
„1 Mai“ din Batiz, acesteia i s-a în- de animale şi mai ales a tovarăşilor
mînat într-un cadru festiv, drapelul de Centrai al Uniunii Tineretului
gospodărie fruntaşă pe comună.
Muncitor din Vietnam i-a acor
I. CRAŞCA
dat titlul de „Brigadă a mun
corespondent cii socialiste“.
m PROGÜÂMUL BE
3 SE PTE M B R IE 1960
Atenţie sporit» p regătirii din tim p PROGRAMUL I : 5,10 Emisiunea 17,45 Ştiinţa în slujba păcii; 19,05 Pe
pentru sate: Carnet ştiinţifit; 6,15 teme internaţionale; 20,30 Cine ştie,
a îneeperll noului un şcolar „Ritm şi melodie”, program de muzi cîştigă; 22,30 Muzică de d an s; 23,19 . — ,,— yr
că uşoară; 7,45 Salut voios de pio Suita „Tablouri dintr-o expoziţie” de
n ie r; 8,00 Din presa de astăzi; 9,30 Musorgski-Ravel. j ANUNŢ j
Un tăciune şi-un cărbune: „Craiul
(Urmare din pag. l-a) O problemă dintre cele mai a- ziţie suficiente cadre cu califi Rogojină1" de Grigore Băjenaru (re PROGRAMUL II: 14,07 „Luptăm Şcoala profesională ele ace nici Gurabarza, raionul Brad, f
cute, oare se cere privită cu carea necesară, ceea ce va du luare) ; 10,30 Cîntece şi jocuri popu pentru pace şi prietenie între popoare”
lui, Blăjeni, Vaţa de Jos şi ale toată seriozitatea, este şi cea le ce la întîmpinarea unor greu lare romîneşti; 12,30 Din repertoriul — program de cîntece; 14,30 „Ne r regiunea Hunedoara, aduce Ia cunoştinţa celor interesaţi că)
celor medii din Orăştie şi Ilia. gată de construcţia noilor loca tăţi, mai ales în ceea ce priveşte soliştilor Emil Gavriş şi Ion Lăceanu; aşteaptă cabana” — program de mu
O slabă preocupare a manifes luri de şcoli şi amenajarea de predarea lecţiilor la clasele V— 13,05 Program de muzică uşoară pen zică uşoară ; 16,15 Orchestre de muzi- [¦pentru anul şcolar 1960-1961, se primesc ucenici în anul I pe)
tat-o faţă de această problemă săli noi de clasă. Mult rămase VH. In alte raioane (Petroşani, tru oamenii muncii aflaţi la odihnă; eă uşoară; 17,35 Piese corale romî
conducerile şcolilor de 7 ani din în urmă în această privinţă Ilia etc.), nu s-a ţinut cont de 15,10 Concert de muzică uşoară; neşti interpretate de Corul Radiotele- ^baza unui examen de admitere ce se va ţine în localul şcolii.)
Băcăinţi, Vălişoara, Bulzeşti, sînt raioanele Hunedoara, Pe creşterea numărului elevilor, 16,15 Vorbeşte Moscova I ; 17,25 Gintă viziunii; 18,05 Roza vînturilor (relua
lucureşci, şcoala medie Petro troşani, Orăştie. Faţă de aceste fapt care a făcut ca unele pos soprana Victoria de Los Angeles; re ; 19,30 Carnet de reporter; 20,20 ^ între 7-14 septembrie a.c. ’)
şani etc. Faţă de aceste lipsuri lipsuri se cere un interes spo turi să rămînă descoperite. Nici Noapte bună, copii. „O poveste cu doi
. secţiile raionale de învăţămînt rit în scopul lichidării lor, atît pînă la ora actuală nu se ştie 7 gifSEMRTOBRSFICE negi” — poveste populară japoneză; l Ucenicii vor fi pregătiţi în meseria de miner.
respective trebuie să ia măsuri din partea sfaturilor populare precis — de exemplu — care 20,30 Valsuri de compozitori sovietici;
care să ducă la îmbunătăţirea respective, cît şi a conducerilor vor fi cadrele care vor funcţio 3 SEPTEMBRIE 1960 21,05 Scrisori din ţară'; 21,30 Din re ( Durata de şcolarizare este de trei ani. In tot acest timp, 3
situaţiei. şantierelor de construcţii sau na în cadrul noii case a pionie pertoriul cîntăreţei Ioana R adu; 21,50
I.G.O. care le execută. rilor din Lupeni. DEVA : Intilnire cu Franţa ; Ani de ucenicie. Poşta redacţiei; 22,30 ţucenicii beneficiază de întreţinere, îmbrăcăminte, rechizite ^)
Pe întreaga regiune, circa 70 Pasagerul clandestin; HUNE Ciclul „Cvartete de Schubert“ ; 23,15 ?şcolare şi cazare în mod gratuit.
la sută din şcoli sînt pe term i In timpul rămas pînă la des Există încă o slabă legătură DOARA: scrisoarea Elvirei; Muzică de dans.
nate cu lucrările în ceea ce pri între secţiile raionale de învă Băieţii noştri; PETROŞANI: In- C Pentru examenul de admitere se primesc elevi absolvenţi j
veşte zugrăvitul, reparaţiile cu chiderea anului de învăţămînt, ţăm înt şi cultură şi conducerile tilnire cu diavolul; Poznaşa ; MfMrkmsmmmmk
rente, amenajarea sălilor de întreprinderilor care patronează ILIA: Balada soldatului; ZLAT.- ^ policlinică, în care să se specifice rezultatul analizei sîngelui ^
cursuri, dotarea cu materiale conducerile şcolilor trebuie să ia şcolile serale muncitoreşti (Pe NA : Valurile Dunării; TEIUŞ : PENTRU 24 ORE
didactice, aprovizionarea cu troşani, Huned'oara, Brad, O- Ceasul s-a oprit la miezul nop (şi radioscopiei pulmonare. )
combustibil etc. Faţă de timpul de asemenea măsuri pentru con răştie). Aceasta va duce la o se ţii ; LONEA: Intîlnire cu via Vreme instabilă cu cerul noros
cit ne mai desparte de începe rie de greutăţi în ceea ce pri ţa ; BRAD: Mamă vitregă; ziua. Ploi locale în regiunea de mun I — Declaraţie tip din care să rezulte starea materială a
rea noului an şcolar însă, nu se fecţionarea unor materiale in HAŢEG : Furtuna ; ORĂŞTIE : te. Temperatura staţionară ; ziua între
poate afirma că se stă bine, veşte învăţămintul seral şi fără Fete de aceeaşi vîrstă ; Război 19—25 grade, iar noaptea între 10—15 (. părinţilor sau susţinătorului legal.
fapt ce trebuie să determine tuitive, mici laboratoare, mu frecvenţă, dacă nu vor fi luate şi pace; SIMERIA: Război şi grade. Vîntul va sufla de la vest.
secţia regională de învăţămînt măsuri din timp, încă din aces pace; ALBA lULIA : M um u; rL Vizita medicală se va face Ia sediul şcolii în zilele de
şi cultură să ia cele mai urgen zee etc., după exemplul unor te zile, cînd primele lecţii s-au In pragul vieţii; SEBEŞ: Oa PENTRU URMĂTOARELE (.5-6 septembrie.
şcoli fruntaşe, care uzînd de a- şi predat în clasă. meni şi lupi; APOLDUL DE 3 ZILE
te măsuri. cestea in anii trecuţi, au obţinut SU S: Băieţii noştri. ( Examenul de admitere constă în următoarele probe:
O sarcină importantă în a- roade frumoase în activitatea Majoritatea problemelor dez Vreme instabilă cu temperatura în
astă privinţă revine insă şi instructiv-educativă. bătute mai sus, au fost anali uşoară creştere. t — Limba romînă — scris şi oral.
zate de curînd de către secţia
comitetelor executive ale sfatu Pentru buna desfăşurare a regională de învăţămînt şi cul L — Matematică — scris si oral.
rilor raionale, orăşeneşti şi co învăţămîntului în noul an şco tură. Ar fi fost bine însă ca a-
munale, care n-au sprijinit pes lar, pentru asigurarea calită ceasta să se fi •făcut mai de —I '——7 i— ! >__/ i— I i ' ! ¦ / - >» / v
te tot în egală măsură acţiu ţii lecţiilor ce se vor preda, este mult, pentru a nu se ajunge la
nea de pregătire a şcolilor în necesară o atenţie sporită atît deficienţele semnalate mai sus. É i i Inie
vederea noului an de învăţă din partea secţiei regionale de
mînt. In această privinţă, con învăţămînt şi cultură, cît şi a Măsurile luate pentru urgen e si anima adaus
ducerile unor şcoli întimpină secţiilor raionale, faţă de asigu tarea pregătirilor in vederea
greutăţi din partea I.G.O., în e- rarea tuturor şcolilor cu cadre deschiderii noului an şcolar în Duminică 4 septembrie a, c. începe cam AEUXR PENFURIN
xecuţia unor lucrări urgente de bine pregătite, cărora să li se regiunea noastră sînt în gene pionatul republican de fotbal, edifia 1960- eiOLOFIM
construcţii şi chiar de zugrăviri asigure condiţii optime de via ral bune. Ele trebuie însă ur 1961. Programul concursului Pronosport FURADICIL
sau reparaţii curente, tărăgă- ţă şi muncă. In această privin mărite cu mai multă consecven cuprinde meciuri din campionatul nostru
nîndu-le în mod nejustificat sau ţă în regiunea noastră în noul ţă, pe te re n ; orice greutăţi ivi de fotbal, categoriile A şi B STIMULIN
chiar sistîndu-le cum e cazul cu an de învăţămînt vor funcţiona te trebuie să fie soluţionate cit
I.L.L. Petroşani, I.G.O. Haţeg 50 noi profesori şi învăţători, în mai urgent cu sprijinul orga Pînă sîmbătă 3 septembrie, vă mai pufefi ¦ Ohfinefî sporuri
etc. La Haţeg, conducerea I.G.O. posturile nou înfiinţate. Nume nelor locale de partid şi de stat. depune buletinele pentru acest concurs. de carne si
a dat dovadă de o totală lipsă roase cadre didactice se vor
de răspundere în această pri prezenta mai bine pregătite în In felul acesta, chiar din pri ¦
vinţă, refuzînd în ultimul mo faţa elevilor, în urma absolvi mele zile ale noului an şcolar
ment execuţia lucrărilor la nu rii cu succes a cursurilor de se va putea trece la o muncă Produse ale fabricii ti
mai puţin de 8 şcoli din raion, perfecţionare organizate pe plan rodnică instructiv-educativă, pe
după 3 luni de la’înaintarea de- regional şi republican. Aceasta din Iaşi
nu însemnează că toate proble linia educaţiei comuniste a noii
yizelor. mele legate de repartizarea jus generaţii, în lumina noilor sar Se livrează pe baza
tă a cadrelor în posturi cores cini trasate de partid şi gu ferme
punzătoare s-au rezolvat. Mai vern.
sînt şcoli care nu au la dispo