Page 70 - 1960-09
P. 70
Pag. 2 QRU-MUL SOCIALISMULUI Nr. 1785
Sarcinile economice —în centru! Ne vorbesc fruntaşi ai recoltelor bogate
muncii politice de masă N M iîIE IiyJM IM I Peste 3 0 .000 kg. sfecla
( Urmare din pag. l-a) Este necesar ca munca poli jului transmis de tovarăşul Gh. Din realizările ceferişvtilor mod deosebit brigăzile de la lo de zahăr la hectar
tică să fie orientată spre scoa Gheorghiu-Dej de pe motonava caţii ie 5404 şi .5405, conduse de
bază Iasă această problemă pe terea Ia iveală a marilor posibi „Baltika“. Pentru a fi eficace Răspunzînd chemării la între maistrul sondor Adrian Jerca. Deşi sîritem o gospodărie co puriu am pregătit arătura şl
seama altora. Insuficient este lităţi ce există încă în fiecare în agitaţia vizuală este necesar să cerea ceferişti lor de pe raza re Din aceste brigăzi fac parte lectivă tînără, totuşi, atît din ex
studiată şi extinsă experienţa treprindere de a obţine economii fie mereu împrospătată şi me gulatorului de circulaţie şi miş motoristul IIie Chirilă, sondorul perienţa noastră cît şi din expe am însâmînţat sfecla de zahăr
înaintată a unor organizaţii de şi beneficii suplimentare. Trebuie reu prezentă în actualitate. care Piteşti, peferiştii din Sima-* Ion Mofoş şi alţii. rienţa altor unităţi agricole so
partid. Mai sînt locuri, aşa cum să se dea o mare atenţie obţi ria sînt hotărîţf să devină frun cialiste ne-am convins că una cu maşina la distanţa de 45
e cazul în raionul Pleniţa, unde nerii unei calităţi superioare a Birourile organizaţiilor de ba taşii acesteia. Cei ce au lansat valoroasa din culturile care aduc însemna
lozincile, panourile, afişele nu produselor; agitatorii sînt che ză au datoria să acorde mai mul iniţiativă dc a fora la suta de te venituri colectiviştilor este cm. între rînduri. Sămînţa în
sînt schimbate cu lunile, sînt maţi să cultive în rîndurile mun tă atenţie convorbirilor ia locul Analizîndu-se rezultatele obţi metri zece metri din economii, cultura sfeclei de zahăr. Cultiva
depăşite de vreme, prăfuite. citorilor exigenţa pentru produ de muncă — formă importantă nute de la începutul liinii sep raportează cu mîndrie că au tă după toate indicaţiile agro corporată în soi a fost tratată în
sele pe care ei înşişi le execută, prin care agitatorii au' prilejul tembrie a. c., s-a constatat- că realizat 40 mciri foraţi din eco tehnice, sfecla de zahăr dă la
îndeplinirea obiectivelor pla spiritul de răspundere pentru de a răspunde operativ fă pro regularitatea trenurilor de mar nomii la sula de melri planifi hectar recolte ridicate. întregime cu îngrăşăminte bac
nului de şase ani, transpunerea „marca fabricii“. blemele care-i preocupă pe' oa fă la îndrumare şi în parcurs, pe caţi şi foraţi.
în viaţă a sarcinilor trasate de meni. raza R.C.M. Simeria, a crescut In dorinţa de a realiza şi noi teriene. Ca îngrăşăminte chimi
Congres în vederea dezvoltării Spiritul combativ, ascuţit, con in procent de 96-99. la sută, iar In felul acesta, numai loca de pe fiecare hectar o producţie
într-un ritm accelerat a indus stituie una din caracteristicile Pentru ca agitaţia politică să la trenurile de călători sută la ţiile 5404 şi 5405 âu realizat pe cît mai mare, am acordat aces ce noi am administrat sfeclei de
triei necesită îmbunătăţirea în principale ale agitaţiei politice. răspundă cerinţelor, organele şi sută. primul semestru al anului eco tei culturi toată atenţia. In pla
continuare a muncii politice de Prin munca politică organizaţiile organizaţiile de partid au dato nomii în valoare de 712.652 lei. nul de producţie al anului cu zahăr ia însămînţare cîte 400
mesă. de partid trebuie să educe colec ria să conducă permanent a- A fost redusă staţionarea va In ceea ce priveşte prima lună rent am prevăzut să cultivăm
tivul în spiritul intransigenţei ceastă muncă, să analizeze felul goanelor la încărcare-descărca- a semestrului doi, sectorul Dîl cu sfeclă de zahăr 20 ha. şi să kg. superfosfat.
In întreprinderile industriale, faţă de tot ceea ce este retro cum se desfăşoară ea, cadrele re.cu 14,5 la sută, iar în tranzit ja a realizat economii în valoa obţinem la hectar cel puţin
pe şantiere, munca politică tre grad şi împiedică mersul înainte, de conducere să participe nemij cu prelucrare cu ' 12,8 la sută. 20.000 kg. Cum sfecla de zahăr Cînd sfecla de zahăr a răsă
buie subordonată obiectivelor să combată orice manifestări de locit la munca politică de masă. Toate acestea aduc o economie re de 257.899 lei. De asemenea, este o cultură care cere încă de
concrete ale luptei pentru înde încălcare a disciplinei de partid Agitatorii, care îndeplinesc o de 71.000 vagoane/ore. la formarea frunzelor şi pînă la rit, am controlat tarlalele pen
plinirea şi depăşirea sarcinilor şi de producţie, manifestările de sarcină de onoare,, dar şi de şi sectorul Bărbăteni, condus de maturitate multă apă şi sub
de plan, pentru creşterea conti birocratism etc. mare răspundere, să fie ajutaţi Prin reducerea cheltuielilor stanţe hrănitoare, i-ăm asigurat tru a vedea dacă nu sînt go
nuă a productivităţii muncii, să se ridice la nivelul noilor sar neproductive, harnicul colectiv inginerul Constantin Busuioces- un teren fertil, bogat în sub
reducerea preţului de cost. Re in munca politică de masă or cini, să cunoască temeinic ho- de muncă de la R.C.M. Simeria stanţe nutritive, cu o structură luri şi pentru â le complecta.
zultate bune vor obţine acele or ganizaţiile de partid folosesc tărîrile şi alte documente de par a realizat economii în valoare cu, a realizat în primul semes bună şi bine aprovizionat cu
ganizaţii de partid care vor şti forme variate. Munca de la cm tid, să fie instruiţi cu., regulari de 101.530 lei. apă. Ca plantă premergătoare, Cum sămînţa a avut o putere
să-l. facă pe oamenii muncii să la om, convorbirile, punctele de tate şi informaţi operativ nu nu tru al anului economii în va sfecla de zahăr a avut cultura
cunoască concret, precis, nu nu documentare ale agitatorilor, mai asupra aspectelor cunoscute EMIL CREŢU griului de toamnă, îngrăşată în germinativă ridicată, răsărirea
mai cifrele generale ale planu gazetele de perete şi suplimen de la locul de muncă, dar şi a- loare de 1.439.479 lei, iar pe anul precedent cu gunoi de
lui de şase ani. ci şi ceea ce au tele satirice, brigăzile artistice supra celor mai importante pro Oameni s¦i iniiţiative grajd. a fost uniformă.
de făcut întreprinderea, secţia, a- de agitaţie — iată numai o parte bleme ale politicii interne şi in prima lună a semestrului II,
telieruî pentru ca sarcinile pla din formele muncii politice folo ternaţionale. Iniţiativa comunistului Adrian Prima lucrare care am făcu Pentru dezvoltarea în bune
nului de şase ani să fie înde site pînă acum cu succes. Jcrca „La fiecare sută de metri 257.899 lei. t-o terenului a fost dezmirişti-
plinite cu succes. Conducînd munca poîtică zi foraţi, zece metri să fie foraţi VIOREL STRĂUŢ rea prin care am aerisit solul condiţiuni a plantelor, pentru
Cu atît mai convingătoare şi de zi, asigurîndu-i un conţinut prin economii“ — găseşte un şi î-am dat posibilitatea să acu
Un obiectiv important al mun mai mobilizatoare va fi agitaţia bogat şi concret, organizaţiile larg cîmp dc aplicare în cadrul Fruntaşi Sa locul de muncă muleze apa din ploi. distrugerea buruienilor şl aerisi
cii politice de masă îl constituie politică, cu cît organizaţiile de de partid vor întări şi mai mult întreprinderii de explorări Lu-
promovarea largă a progresului partid, dînd dovadă de exigenţă legăturile lor cu masele, vor peni. Muncitorii din ^sectorul Mu- Ea cîteva săptămîni, am arat rea solului, am administrat cul
tehnic, dezvoltarea şi sprijinirea şi iniţiativă, vor acorda o aten mobiliza pe oamenii muncii la sariu de la I. M. Barza, dau pa adine terenul, iar arătura am
iniţiativei maselor. La uzina „E- ţie sporită conţinutului agitaţiei aplicarea în viaţă a sarcinilor •Răspunzînd acestei iniţiative, triei minereu tot mai mult şi lăsat-o în timpul iernii în braz turii sfeclei de zahăr trei praşt
lectroputere" din" Gr-aiova, orga politice de masă, se vor îngriji trasate de cel de-al IlI-lea Con harnicii sondori au obţinut în mai bun. Printre aceştia se evi dă crudă.. Primăvara, foarte tim-
nizaţia de partid a iniţiat con de îmbogăţirea continuă a for gres al partidului. semnate economii, reducînd tot denţiază în mod deosebit mine ie. Fiind efectuate în perioada
ferinţe pe teme ale progresului melor dc agitaţie. Se obţin bune rnai mult preţul de cost pe me rul Ion Stoica, care a dat peste
tehnic, a înfiinţat standuri spe rezultate acolo unde au luat ex (Din „Scîntcia“ nr. 4942) tru forat. Sectorul Dîlja, al că plan minereu în procent de 27 optimă, ele au avut maximum
ciale de popularizare a cărţii tindere convorbirile de informare rui şef de şantier este tov. Ion ia sută. La loc de frunte se si
tehnice. politică, jurnalele de actualităţi Onea, a realizat pe primul se tuează şi echipa lui Leontin de eficacitate şi cultura s-a dez
pe teme interne şi internaţionale, mestru al anului 1.242.022 lei Dud din cadrul sectorului 150
Una din sarcinile cele mai im serile de întrebări şi răspunsuri, economii. S-au evidenţiat în Musariu, care a obţinut o depă: voltat corespunzător.
portante ale agitatorilor este să uncie sînt bine folosite aparatele şire de 47 la sută.
popularizeze pe fruntaşi şi meto de radio şi televizoarele existen Acum, cînd noi am început re
dele lor, să sesizeze noul care te la cluburile întreprinderilor. ION IONESCU
apare ; propunerile valoroase fă Multe organizaţii de partid au coltatul sfeclei de zahăr, produc
cute de oamenii muncii în cons folosit cu succes asemenea for
fătuirile de producţie să fie ur me variate cu prilejul discutării ţia obţinută ne răsplăteşte din
mărite de agitatori, sprijinite, a- hotăfirilor recentei sesiuni a Ma
duse la cunoştinţa organizaţiei rii Adunări Naţionale, şi mesa plin strădania depusă în to<i
de partid şi a întregului colectiv.
cursul anului. Recolta la hectar
depăşeşte 30.000 kg. sfeclă.
Cele 20 hectare vor aduce co
lectiviştilor un venit de peste
240.000 lei, R.000 kg. zahăr şl
o însemnată cantitate de tăieţsi
de sfeclă necesari în hrana ani
malelor. *
!
GHEORGHE LUP ŞA
brigadier la G.A.Q. SîntuHalm ¦
Noi liner! în rîndul utemişfilor
La .vŞ’dj- Organizaţia U.T.M. din comu ghin, Pâra Nicolae, Maria Bar-
TiV' na Pianul de Sus, raionul bu şi alţii.
Sebeş, a primit în rîndurile sa
Biblioteca clubu le noi tineri colectivişti frun Cei primiţi în rîndul organi
lui minier din Lu- taşi în muncă. Printre aceştia, zaţiei, s-au angajat să fie me
peni numără peste sînt Simion Dura, Virgil Ne- reu printre fruntaşii colectivei.
19.000 de volume.
Tinărul sudor Gheor- VIRGIL BARBU ,
ghe Meszaroş, de
Ia Filatura Lu corespondent
pan, este unul din
cei mai activi citi Prin m u n c ă vo lu n tară
tori dintre cei pes
te 2.500 dc cititori La chemarea comitetului co m.c. părnint. aducind gospodă
ai bibliotecii. munal U.T.M., tinerii din bri- ‘ riei economii în valoare de 400
zVC-. gada de muncă patriotică a lei. Printre cei care S-âu evi
IN FOTO: To
CU SPRIJINUL CETĂŢENILOR varăşa Marin So- gospodăriei agricole colective denţiat în mocl deosebit se nu
lomon, biblioteca din Beriu, raionul Orăştie, au mără utemiştil Safta Şendrescu,
ra clubului, reco muncit voluntar la acoperirea
In comuna Peţelca din raionul slruit un local de cooperativă, la mandă tovarăşului gropilor de siloz. La această ac Petru Totoi, Bărboi Emil şi alţii.
Alba, una din preocupările comite care s-au prestat peste 3.900 ore Meszaroş una din
tului executiv şi ale deputaţilor, muncă voluntară. Un tocat de coo cărţile nou sosite. ţiune au participat 15 utemişti, FLORAN VASILE
esle cit mai buna gospodărire a perativă s-a construit şi in satul
satelor. In acest scop, au fost or Beldia. Tot in acest sat s-au făcut ' 'O p care au transportat peste 10 corespondent
ganizate o serie de acţiuni de in lucrări de reparaţii la şcoală şi a
teres obştesc. Ia care deputaţii au fost dată in folosinţă iacă o sală 1* --------------- ¦ <38*
mobilizat masele de cetăţeni ia de clasă. 1
muncă voluntară. Prin folosirea „Săptămîna Crucii roşii“
contribuţiei in muncă şi a celei vo Şi in satul. Căpud, cetăţenii au 1;iA>i v&i;
luntare, a resurselor tocate, in a ¦ participat prin muncă voluntară la H In sala „7 Noiembrie“ din tate şi prevederi sociale a Sfa
cest an, in comuna Peţelca s-au transportul materialului. pentru Brad a avut loc duminică, in tului popular raional Brad.
realizat importante lucrări de in şcoală, la repararea căminului cul tr-un cadru festiv, deschiderea
teres obştesc.Astfel, a fost con- tural etc. „Săptămînii Crucii roşii“. Cu a- După conferinţă a fost pre
zentat filmul sovietic „Viaţa
N. TRÂI.STARU corespondent cest prilej, în faţa unui nume este în mîinile tale“.
ros public, a vorbit tov. dr. Pe
tru Mogoşân, şeful secţiei sănă GH. BECIU
corespondent ţ
Inpâţâm intul de stat — Pentru o şi mai bună instru mai multă răspundere însuşirea In anul şcolar care a început lă de stat sau colectivă, studiată
ire a muncitorilor-elevi conside învăţăturii marxist-leniniste. şi în următorii ani, în faţa ca şi extinsă experienţa bună a
răm preţioasă propunerea tov. drelor didactice stau sarcini şcol'lor din regiunea noastră şi
Muştean Pompiliu, directorul Consfătuirile raionale ale ca mari. Directivele celui de al III- în special a şcolii medii din Cu
şcolii medii serale din Simeria,
ia nivelul sarcinilor trasate ca inginerii şi tehnicienii între drelor didactice din regiunea lea Congres al P.M.R. prevăd gir. Trebuie organizată o mai
prinderii pe iîngă care funcţio
nează şcolile serale, să sprijine noastră ar fi putut aduce o mai ca pînă în anii 1962-1963 să se strînsă colaborare între profeso
pe muneitorii-elevi la însuşirea
materiilor, organizînd în acest mare contribuţie la îmbunătăţi încheie generalizarea învăţămîn rii care predau la diferite obiec
sens consultaţii colective. tului de 7 ani şi apoi să se trea-' te de învăţămînt ca' fizică, chh
de partid rea în acest an şcolar a proce că treptat la învăţămîntul ge mie, ştiinţele naturale, cunoştin
Educarea tineretului în spiri
tul învăţăturii marxist-leniniste, sului instructiv-educativ, dacă neral de 8 ani. Înfăptuirea a- ţe industriale, cunoştinţe agri
a dragostei faţă de patria noas
tră socialistă şi realizările po referatele şi discuţiile purtate pe cestor mari obiective cer cadre cole etc.
porului muncitor, condus cu în
(Urmare din pag. l-a) elevilor rămaşi în urmă, lega dau „cunoştinţe industriale“ şi ţelepciune de către Partidul marginea acestora ar ii dezbă lor didactice, conducerilor de Statul nostru acordă investi
rea tot mai strînsă a cunoştin „cunoştinţe agricole“. Muncitoresc Rornîn de cunoaşte
Astfel, printr-o muncă susţinu ţelor predate, cu munca produc re a tradiţiilor de luptă revolu tut mai pe larg experienţa pozi şcoli, secţiilor de învăţămînt şi ţii serioase pentru lărgirea ba
tă, desfăşurată în rîndul părin tivă, cu practica construcţiei so Nivelul procesului instructiv- ţionară a ’partidului şi poporu
ţilor, a elevilor, numărul copiilor cialiste. eduoativ ar fi putut creşte şi mai lui, a constituit pentru cadrele tivă a cadrelor didactice frun cultură, să desfăşoare o muncă zei materiale a învăţămîntului.
neşcoîarizaţi în clasele I-IV a mult dacă s-ar fi acordat o a- didactice din regiunea noastră
fost redus în mod simţitor, in In procesul instructiv-educativ tenţie mai mare calificării ca în anul şcolar ^trecut, una din taşe. La Sebeş şi Haţeg, spre, asiduă pentru eliminarea lacu In regiunea noastră sînt încă
raioanele Hunedoara, Petroşani s-au semnalat însă şi unele de drelor, în special celor care pre preocupările ’lor importante.
şi Alba, numărul elevilor şco ficienţe. Mai există încă unele dau la clasele V-VII. Orelor de diriginţie li s-au acor exemplu, discuţiile nu s-au ridi nelor din anul trecut privind ge numeroase construcţii de şcoli,
larizaţi a fost aproape de sută cadre didactice care nu se pre dat o mai mare atenţie, temele
la sută. Secţiile de învăţămînt zintă întotdeauna bine pregătite In ridicarea calităţii lecţiilor, discutate cu acest prilej au fost. cat la nivelul cerut. O parte din neralizarea învăţămîntului de 7 săli de clasă, care, deşi trebuiau
şi cultură, -cadrele didactice din la lecţii, nu expun lecţia pe baza a' procesului instructiv-educativ mai bine alese, mai documenta
raioanele Haţeg *şi Sebeş, vor unui plan minuţios întocmit, în general, directorului de şcoa te. Acţiunile întreprinse pentru cadrele didactice care au luat cu- ani. Trebuie să se depună toate dale în folosinţă la începutul a-
trebui însă să acorde o mai fapt care face ca ele să nu stîr- lă îi revine un rol important. întărirea relaţiilor -de prietenie
mare atenţie problemei şcolari nească interesul şi atenţia co In acest sens —- s-a subliniat în dintre elevii rOmîni, germani şi vîntul nu au analizat temeinic, străduinţele pentru cuprinderea nulul şcolar, totuşi terminarea
zării tuturor copiilor. piilor. De asemenea, în unele consfătuiri — controlul intern, maghiari, au căpătat un carac
părţi, actualizarea lecţiilor mai participarea directorilor la lecţii ter mai larg, mai bine organi în spirit, critic şi autocritic, mun în clasa V-a a tuturor copiilor lor se tergiversează fără moti
Şcolarizarea tuturor, elevilor iasă încă de dorit, elenu cuprind constituie o îndatorire a lor prin zat, ceea ce a dus la o mai
de vîrstă şcolară a fost analiza cele mai semnificative exemple cipală. In special la şcolile de strînsă prietenie, la cunoaşterea ca lor şi a şcolilor în care lu de vîrstă şcolară şi in mod deo ve obiective. Acest lucru a fost
tă în cadrul . consfătuirilor şi din viaţa nouă a constructori 7 ani, .acest control în multe reciprocă a elevilor de diferite
sub aspectul menţinerii pînă ia lor socialismului din patria noa părţi este neglijat, directorii naţionalităţi. crează. sebit în raioanele Brad, Ilia şi scăpat în general clin discuţia
încheierea ciclului a elevilor în stră. De asemenea mai există preocupîndu-se mai mult de
scrişi la cursuri. Unele şcoli din încă deficienţe în verificarea şi probleme gospodăreşti. Privind desfăşurarea învăţă- Nu în suficienţă măsură con Haţeg care se găsesc în urmă consfătuirilor cadrelor didactice.
regiune, deşi au înscris la înce aprecierea cunoştinţelor. Nu mîntului ideologic al cadrelor
putul anului şcolar trecut in ci peste tot există exigenţa nece In dezbaterile consfătuirilor didactice, referatele prezentate sfătuirile au acordat importanţă din acest punct de vedere. Secţiile de învăţămînt vor trebui
clul li pe toţi’ copiii de vîrstă sară faţă de calitatea cunoştin un loc important l-a ocupat în- şi discuţiile purtate în cadrul
şcolară, totuşi,t.unii din aceştia ţelor. Acest lucru a ieşit în evi văţămîntul seral şi fără frec consfătuirilor au relevat faptul învăţămîntului profesional, refe In anii 1960-1965 — se spu să intervină pentru terminarea’
nu şi-au încheiat, anul şcolar, in denţă mai ales cu prilejul exa venţă. Fără îndoială că în acea că, în general, acesta s-a des
raionul Alba. spre. exemplu, în menelor de admitere şi în spe stă formă de învăţămînt s-au făşurat la un nivel mai înalt, ratele oprindu-se doar în fugă ne în directivele Congresului al acestor construcţii cît mai re
anul şcolar trecut 84 elevi din cial la obiectul matematică. obţinut, spre deosebire de anii majoritatea lucrătorilor din în Ilf-lca al P.M.R. — se vor pre pede.
clasa V-a n-ău terminat anul trecuţi, realizări frumoase. Răs^ asupra acestui capitol. De ase găti în şcoli profesionale şi teh
şcolar. Deşi s-a vorbit în nenumărate punderea cadrelor1didactice pen văţămînt însuşindu-şi cunoştin nice şi vor intra în producţie noi Pentru îndeplinirea' sarcinilor
rînduri de folosirea celor mai tru calitatea lecţiilor, pentru în menea, unii maiştri care predau cadre de muncitori calificaţi în ce revin şcolii, secţiile de învă
Privind procesul ins.trLictiv-e- potrivite metode pentru a ajuta suşirea de pătre muncitorii-relevi ţele de bază ale învăţăturii mar ţămînt şi cultură vor trebui să-şi
ducativ, cunslăluirne au scos in elevii să se exprime cît mai co a cunoştinţelor predate a cres în şcolile profesionale, cei care îmbunătăţească metodele mun
evidenţă că datorită eforturilor rect atît în scris cît şi oral cut. S-a statornicit o mai strîn
colective depuse' de cadrele' di consfătuirile au scos în relief să legătură între comisiile din predau în şcolile medii, au par
dactice, acesta a cunoscut o întreprinderi şi şcolile unde în
creştere calitativă simţitoare/ A- faptul negativ că exprimarea e- vaţă muncitorii elevi. Succese ticipat slab la dezbaterea pro
cest lucru s-a reflectat în numă frumoase au obţinut şcolile me
rul mai mare de elevi promovaţi, levilor este lăsată în multe părţi dii serale din Hunedoara, Gălan, blemelor din învăţămîntul pro număr de circa 260.000. Iată de cii de îndrumare şi control, să
în preocuparea pentru ridicarea Cugir, Simeria şi altele.
elevilor mediocri fa nivelul frun doar pe seama profesorului de fesional. pună un accent mai mare pe
taşilor. In acbst sens o influenţă O mai mare atenţie vor trebui pregătirea metodică şi de spe
pozitivă: aii âvut îmbunătăţirea' limba romîiiă. De asemenea că să acorde comisiile de selecţio * ce secţiile de învăţămînt şi cul cialitate a cadrelor 'didactice,
procedeelor şi a metodelor de pre nare, menţinerii elevilor înscrişi, tură vor trebui să acorde — nu pe îndrumarea' şi controlul şco
dare a lecţiilor, de ajutorare a nu există o strînsă legătură în creării celor mal bune condiţii Deşi au existat unele defici ca în anul şcolar trecut — o lilor mai îndepărtate de centrul
de studiu si frecventă. enţe, totuşi se poate trage con atenţie deosebită şcolilor profe de raion.
tre profesorii de fizică, chimie, cluzia că în acest an consfătu sionale, educării elevilor, formă
irile raionale ale cadrelor didac
ştiinţele naturale şi celelalte tice s-au desfăşurat în general rii acestora ca buni muncitori, In faţa cadrelor 'didactice stă
mult mai bine decît. anii trecuţi.
materii, cu profesorii oare pre Aceasta datorită ajutorului acor cu o înaltă calificare. de asemenea o sarcină măreaţă,
dat de biroul Comitetului regio
nal de partid, prin participarea Legarea tot mai strînsă a în-, aceea de a contribui la ridicarea'
membrilor săi ia aceste consfă vâţâmîntului ou practica con neîncetată ă nivelului cultural
tuiri cît şi datorită sprijinului strucţiei socialiste, iată una din al oamenilor muncii de 1a oraşe
efectiv acordat de comitetele ra importantele sarcini puse de şi safe. De aceea, ele trebuie să
ionale de partid. îmbine în mod armonios munca
Desfăşurarea consfătuirilor la partid învăţămîntului nostru în 'instruotiv-educătivă cu munca
perioada actuală. Consfătuirile cultural-educativă.
xist-leniniste. Acest lucru s-a un nivel mai ridicat a dat po au subliniat că în această di Să facem totul pentru a lichi
răsfrînt în mod pozitiv asupra sibilitate cadrelor didactice să recţie s-au obţinut rezultate da lipsurile ce s-au manifestat
calităţii lecţiilor, asupra între tragă în urma acestora conclu îmbucurătoare la multe şcoli din în anul şcolar trecut, să depu
gului proces instructiv-educativ. zii sănătoase, constructive, care regiunea noastră. Pentru viitor nem toate eforturile noastre pen
iată de ce, în noul an de învă ¦să ducă la îmbunătăţirea proce va trebui însă întărită şi mai tru a ridica nivelul învăţămîn
ţămînt ideologic, cadrele didac sului de educare a tinerei gene mull legătura dintre şcoală şi tului la înălţimea sarcinilor tra
raţii, la ridicarea în general a
tice trebuie să •privească cu şi muncii cadrelor didactice. întreprindere, gospodăria agrico sate de partid şi guvern.
