Page 71 - 1960-09

(Sir 1785
V I A Ţ A DE P A R T I D
taritea d ileiţiiinei—abieetia
imp'&riant
Multă vreme sectorul 30-60
de la I.M. Barza râmînea cu
planul cie producţie neîndeplinit
din cauza numărului mare de
absenţe nemotivate ce se înre­
gistrau zilnic. Aveam în fieca­ In echipa lui Dumitraş doi avut efectul dorit, Astăzi, Cîm­
re schimb câteva echipe d'es- muncitori lipseau nemotivat de pean nu mai lipseşte de la şut,
complectate. Acestea rămineau la lucru: minerul Traian Si­ iar în brigadă s-a creat un a-
desigur cu planul neîndeplinit mion şi ajutorul Simion Luca. vint sănătos in lupta pentru
în ziua respectivă. Aşa stînd In fiecare lună ei făcdau cîte- îndeplinirea planului. Brigada
lucrurile, biroul organizaţiei de va nemotivate. Asta o simţea lui Oprea îşi depăşeşte acum
bază şi-a îndreptat atenţia în întreaga echipă. Luni de-a rin- cu regularitate sarcinile de
această direcţie.
Este ştiut că brigada este u-
nitatea de bază intr-un sector.
De modul în care lucrează fie­
care brigadă depinde în măsu­
ră hotărîtoare îndeplinirea pla­
nului pe sector şi pe mină. Cum
era şi firesc, ne-am concentrat
atenţia principală spre brigăzi.
Aici trebuia îmbunătăţită mun­
ca. In acest scop biroul orga­
nizaţiei de bază, împreună cu
conducerea sectorului, a făcut o
asemenea repartizare a oameni­
lor incit în fiecare echipă să
lucreze cel puţin cite un mem­
bru sau un candidat de partid.
Acestora li s-au dat apoi sar­
cina de partid de a-şi convin­
ge toţi ortacii să lucreze con­
ştiincios.
Mai înainte exista obiceiul ca
atunci cînd un om lipsea ne­
motivat de la lucru, să nu mai
fie primit în brigadă. Lucrul a-
cesta era bun pentru că mulţi
oameni s-au îndreptat. El av.ea
insă şi un neajuns. Noi ne-am
dat seama ea nu trebuie să
folosim aceleaşi metode de în­
dreptare a oamenilor, chiar da­
că ei sînt caracterizaţi de ace­
leaşi lipsuri. Dacă toate brigă­
zile s-ar debarasa de oamenii
indiseipiinaţi, ar însemna ca
multe din ele să râmînă des­ Dumitraş o opinie sănătoasă
com pletate. De aici am ajuns împotriva indisciplinei. Aceasta
la concluzia că soluţia cea mai
nimerită este să ne ocupăm cu
răbdare şi perseverenţă dte ei,
să-i ajutăm să se încadreze în lună planul cu 10-35 la sută.
disciplina muncii socialiste. 0-
biectivul principal al organiza­
ţiei noastre de bază era in a-
ceste condiţii să facem din fie­
care brigadă şi echipă un co­ tarul de front. Petru Cîmpean
lectiv unitar, capabil să abată
din drumul greşit pe unii oa­
meni. Pentru aceasta s-a tra ­
sat ca sarcină concretă fiecă­ de la şut dar n-a reuşit.
rui membru şi candidat de Biroul organizaţiei de bază
partid să formeze in echipe şl
brigăzi o opinie combativă, des­
chisă împotriva celor care se a-
bat de la disciplină. Rezultate­ ne-capăt stării de lucruri, în­
le n-au întirziat să se arate. tregul birou al organizaţiei de
In unele echipe, cum sînt cele
conduse de comuniştii Glieor-
ghe Dumitraş, Simion David,
tsoEHMsiasaaaaass
P â E f f A f f A B E Z U I . T A T E L O B SHE n ţ m A C IU M
Minerii Văii Jiului pot îmbunâtâ
continuu nivelul producţiei!
Acordînd o deosebită atenţie
creşterii productivităţii muncii,-
folosirii depline a rezervelor in­
terne, minerii Văii Jiului au ob­
ţinut o productivitate medie de
peste 1,025 tone pe post', însem­
nate reduceri la consumurile
specifice şi rezultate de seamă
în îmbunătăţirea calităţii cărbu­
nelui. Acestea, le-au permis să
extragă peste sarcinile ele plan
2.073 tone de cărbuni cocsifica-
bili'în luna august, sporind ast­
fel !a peste 22.300 tone depăşi­
rea planului de la începutul a-
nut'uf.
După cum se ştie,- în luna au­
gust, minerii de la Vulcan —
fruntaşi pe bazin — au extras
cea mai mare cantitate de căr-
VfTe cocsificabil în plus ţaţă de
'.iii (peste 3.200 tone). Rezul-
:ate de seamă au obţinut şi mi­
nerii de ia Petri la care, după
date preliminare, au redus cu
peste 10 m.c. pe mia de tone de
cărbune consumul de lemn de
mină faţă d'e luna iulie şi au
economisit circa 200.000 lei la
preţul de cost, prin bonificaţii
la calitatea cărbunelui livrat.
Colectivul minei Lupeni s-a re­
marcat prin sporul considerabil
obţinut la productivitatea mun­
cii, In luna august, la mina Lu­
peni productivitatea medie a fost
de 0,920 tone pe post, ţaţă de
0,843 tone, cit a fost în ianua­
rie a.c.
In primele zile din septem­
brie, colectivul minei Vulcan se
află din nou în fruntea întrece­
rii socialiste pe bazin. Minerii
de aici au furnizat deja mai
bine de 300 1one de cărbune
peste sarcinile de plan la zi.
Ican Bongariu şi Gheorghe Cu-
ritean absenţele nemotivate au
dispărut complet.
* senţele de la lucru.- Acţiunea a
dui ea nu-şi putea îndeplini pla­ plan.
nul. Biroul organizaţiei de ba­
ză a chemat intr-o zi pe tov.
Dumitraş şi a discutat cu el.
I s-a arătat că echipa lui ră ­
mâne cu planul neîndeplinit toc­
mai din cauza absenţelor ne-
mot.ivate pe care cei doi mi­
neri le fac. Dumitraş a rest pus
serios pe gîricluri cînd a văzut
că tocmai echipa lui trebuie
să dea de lucru biroului orga­
nizaţiei de bază şi conducerii
sectorului. îşi pusese in gînd să
curme această situaţie. S-a
dus la biroul de salarii şi a
luat cîteva date în legătură cu
salariile tor. In primul şut a
stat de vorbă cu toată echipa.
In faţa tuturor ortacilor ie-a
arătat celor doi că numai în
ultima lună ei au pierdut fie­
care cîteva sute de lei pentru
absenţele nemotivate pe care
le-au făcut. In cadrul echipei,
s-a i'scat o discuţie aprinsă, Cî-
ţiva dintre ei au pus problema
şi a ltfe l:
— Absenţele voastre — a
spus unul — se simt şi la bu­
zunarele noastre, ale celor ca­
re nu facem nornotivate.
Şi într-âdevăr, cîştigul me­
diu al echipei era mai mic de-
clt al echipelor care lucrează
în condiţii asemănătoare, dar
care îşi îndeplinesc normele.
Aşa s-a creat in echipa lui
a dat rezultate bune. De atunci,
nici Simina, nici Luca nu mai
absentează de la şut, iar e-
ehipa îşi depăşeşte lună de
Minerii cîştigă bine şi sint mul­
ţumiţi.
Un alt caz asemănător a fost
în brigada Iui Octavian Oprea.
Aici lipsea de la lucru vagone­
al lui Ioan. Şeful brigăzii a
stat de vorbă cu el în m a i.
multe rlnduri şi a încercat să-l
convingă să nu mai lipsească
s-a sesizlat de rămânerea in ur­
mă a brigăzii lui Oprea mai a-
Ies pentru că ea executa o lu­
crare importantă. Pentru a pu­
bază s-a deplasat într-o zi la
locul de muncă al brigăzii Iui
Oprea. Aici a iniţiat o scurtă
consfătuire eu întreaga briga I
îmbunătăţirea
randamentelor —
preocupare centrală
Felul în care a fost îndeplinit
planul pe luna august şi în pri­
mele zile din septembrie, indicii
tehnico-economici obţinuţi, dau
convingerea că în perioada care
a mai rămas din acest an, mi­
nerii tuturor exploatărilor carbo­
nifere vor depune o muncă mai
susţinută pentru realizarea şi
depăşirea' sarcinilor de plan şi
a angajamentelor asumate. Tre­
buie arătat că de pe aGum, mi­
nerii de la Uricani au o depă­
şire de plan cărei întrece cu cir­
ca 100 tone cărbune angajamen­
tul anual, iar colectivul minei
Aninoasa şi-a realizat în mare
măsură angajamentul de a ob­
ţine economii suplimentare la
preţul de cost în valoare de cel
puţin 2.000.000 lei în acest an.
In perioada aceasta, la minele
Văii Jiului accentul deosebit tre­
buie pus pe folosirea rezervelor
interne, care duc la creşterea
productivităţii muncii, la obţine­
rea' de noi economii suplimen­
tare la preţul de cost. La mina
Lupeni, de pildă, se poate rea­
liza şi depăşi sarcina de a lu­
cra cu un randament mediu de
0,950 tone pe post. Extinderea
armării metalice în abatajele
frontale, folosirea maî bună 'a
utilajelor moderne cu ea're a fost
înzestrată mina, extinderea în­
trecerii socialiste pe profesii, pot La abatajele cameră s-au expe­
aduce colectivului satisfacţia în­
deplinirii cu cinste a acestei sar­
cini de onoare. La minele Vul­
can şi Uricani, sarcinile de pian
(0,940 tone pe post şi, respectiv
aim a d
dă pe tema disciplinei. Toate
discuţiile s-au oprit asupra lui
Cimpeân. Ortacii l-au criticat
in mod principial pentru ab­
Un fol deosebit de important
în lupta pentru întărirea dis­
ciplinei iii producţie ii au ini­
ţiativele comuniştilor. In sec­
torul nostru a găsit un larg
răsunet făptui că prim-minerul
comunist Nicolac Sturza a pre­
luat, din proprie iniţiativă, con­
ducerea echipei conduse de
Crăciun Păşcălâu care răminea
în urmă. Rezultatul este că as­
tăzi atât echipa condusă de
Sturza, cit şi cele ale prim-
minerului Păşcălău, Intre care
s- a încins o aprigă întrecere, îşi
depăşesc cu 40-45 la sută nor­
mele.
Biroul organizaţiei de bază
intenţionează să acorde şi altor
prim-mineri posibilitatea să
preia brigăzi rămase în urmă,
mijloc eficace de luptă împo­
triva rămînerii în urmă.
Biroul organizaţiei de bază
a întreprins Şi alte măsuri po­
litice in vederea întăririi disci­
plinei în muncă, E drept că
mai avem probleme de rezol­
vat in această direcţie, dar fap ­
tul că numărul absenţelor a
scăzut în ultima jumătate de
an de aproape 5 ori, este o do­
vadă că munca politică pe ca­
re o desfăşurăm dă rezultate
bune.
NICOLAE STANCIU
secretarul organizaţiei
de bâză din sectorul 30-00
I. ?VI. Barza
1,164 tone pe post), au fost deja
îndeplinite şi depăşite. Minerii
de aici au acum mari posibili­
tăţi de a-şi spori realizările.
Pentru minerii de la Aninoasa,
Petriia şi Lonea, creşterea pro­
ductivităţii medii pe an la nive­
lul stabilit de Conferinţa raio­
nală de partid trebuie să consti­
tuie obiectivul principal al ac­
tivităţii' lor. La mina Aninoasa
trebuie lichidată fluctuaţia care
se observă în realizările lunare
ale colectivului de aici. In ge­
neral şi la aceste trei exploa­
tări, sînt create posibilităţi largi mic de 6 ani impune cu tot mai
pentru îndeplinirea cu cinste a
sarcinilor.
TehnSca nouă *“* la baza
acfivifăfiî de producţie
Succesele repurtate pînă a-
cum in activitatea economică de
minerii Văii Jiului se datoreso
într-o măsură crescîndă intro­
ducerii tehnicii noi, folosirii la
o capacitate cit mai apropiată
de cea nominală a utilajelor şi
mecanismelor cu care au fost
bogat înzestrate exploatările
carbonifere. Azi, peste 44 la su­
tă din galeriile ce se sapă sînt
susţinute cu armături metalice,
cu bolţari de beton, fapt care a
dus la scăderea continuă a con­
sumului specific de lemn de mi­
nă. Peste 13 la sută din steri­
lul rezultat la săpări se încarcă
prin mijloace mecanice, iar
transportul în abataje este de a-
semenea mecanizat în proporţie
de peste 98 la sută. Se extinde
perforarea electrică în abataje.
rimentat cu bune rezultate ma­
şini de'încărcat confecţionate în
Valea Jiului!, sau de tipul
DRUMUL SOCIALISMULUI
e In documentele celui de-al lll-lea
Combinatul metalurgic Reşiţa, secţia jurnale nr. 1.
i’N h'OTO: Brigada condusă de Them Petru, care a dat de ta începu­
tul anului şi piuă iu prezent pesle plan, 1)00 tone joiitu, la ieşirea din
schimb.
Economii de materii prime
Lucrătorii fabricii Simion
Bărnuţiu“ clin sebeş au în
centrul preocupărilor lor gos­
podărirea cit mai economi­
coasă a materiilor pri­ partid, au economisit în lu­
me. Tăbăcarii au ini­
ţiat prelucrarea şi valori­
ficarea anumitor deşeuri.
Croitorii se întrec pentru a-
şesarea cit mai judicioasă a
tiparului in aşa fel ca să se
poată obţine cit mai multe
articole din aceeaşi cantita­
te âe materie primă. Se
fac studii, se pun in valoare
noi rezerve interne. Anumi­
te materiale scumpe se în­
locuiesc cu altele mai iefti­
ne, fără a se diminua calita­
tea producţiei.
Dovezi grăitoare despre
toate acestea sînt realizările
înregistrate, in luna august
de pildă, planul producţiei
globale a fost îndeplinit pe
întreaga fabrică în propor­
ţie ele 106,29 la sută şi s-au
economisit 229,34 m.p. poli-
clornră de vinii şi piele, din.
care se pot confecţiona 763
poşete de damă sau aproa-~
pe 400 serviete şcolare. Pen­
tru economiile realizate la
materie primă şi alte consu­
GNL-30. Folosirea mai ra­
ţională a tehnicii, a metodelor
de muncă noi, au dus la creş­
terea masivă a productivităţii
muncii. La unele sectoare, prin­
tre care menţionăm sectoarele
Ii şi III Petriia, I Aninoasa, IV
şi V Lonea, I şi II Vulcan, II
şi III Lupeni, I Uricani, minerii
extrag în medie peste 2 tone
de cărbune pe post.
Creşterea productivităţii mun­
cii în minele Văii Jiului la ni­
velul prevăzut de planul econo­
multă tărie extinderea tehnicii
noi. Eforturile lor trebuie să se
îndrepte spre rezolvarea încă în
cursul acestui an a încărcării
mecanice în abatajele cameră,
spre extinderea susţinerii meta­
lice a frontalelor, introducerea
scuturilor de susţinere, creşterea
pe baza folosirii mai bune a ma­
şinilor de încărcat a vitezelor
de avansare în lucrările de jire-
gătire şi deschidere.
Un rol de seamă în aplicarea
şi extinderea tehnicii noi revine
inovatorilor şi raţionaiizatorilor. bil, mai mult noros. Vor cădea ploi
Activitatea acestora (rodnică pî­
nă acum), trebuie canalizată
spre realizarea unor inovaţii mai
valoroase, care să rezolve pro­
blemele cu adevărat arzătoare
ale producţiei, să aducă econo­
mii mai mari la preţul de cost.
Călauzindu-se după hotărîrite
partidului în privinţa ridicării
continue a nivelului tehnic al
producţiei, cadrele tehnice, mi­
nerii Văii Jiului, mobilizaţi de
organizaţiile de partid, au toate
posibilităţile pentru a îndeplini
şi depăşi cu cinste sarcinile pri­
mului an al şesenalului.
Irig. GH. DUMITRESCU
¦oo-
muri, în luna august, 19 croi­
tori au fost premiaţi.
Nicolae Limbean şi Nico­
lae tJrsu, ambii membri de
na trecută 13,31 şi respectiv
9,17 m.p. piele. Candidatul
de partid Artur Flaumer a
economisit 17 m.p. poliCloru-
ră de vinii.
Desfăşurind in mod susţi­
nut, lună de lună, acţiunea
pentru cit mai multe econo­
mii, colectivul fabricii „Si­
mion Bărnuţiu“ a realizat de
la începutul anului economii
peste plan în valoare de
686.000 lei, faţă de 200.000
lei cit prevedea angajamen­
tul.
Pentru ’succesele înregis­
trate, Consiliul local al sin­
dicatelor din Sebeş a decer­
nat recent acestui colectiv
steagul roşu de colectiv frun­
taş în realizarea de ecotio- > Numai aceste două inovaţii aduc
mii. < i secţiei economii antecalculate în va-
ZAHARIAS
A.
BitS PMGBÂMUL BE
22 SEPTEMBRIE I960
PROGRAMUL I : 5,10 Emisiune pen,
(ru sate : întrebări şi răspunsuri; 6,30
Muzică uşoară; 8,00 Din presa de as­
tăzi; 10,15 „Tineretul lumii Cîntă pa­
cea“ : „Imnul Federajiei Mondiale a
Tineretului democrat“ de compozito­
rul sovietic Anatolie Novikov j 11,03
Muzică populară romînească; 13,05
Cîntece de dragoste şi jocuri populare
romîneşti; 15,10 Goncert de estradă!
16,15 Vorbeşte Moscova ! ; 18,30 Muzi­
că uşoară de Sergiu Malagamba şi
Constantin B îrsan; 19,45 Muzică din
operete sovetice: 21,45 Muzică popu­
lară din Republica Maigaşă ; 22,45
Muzică de dans.
PROGRAMUL Ii: 14,07 Vechi melo­
dii populare romîneşti; 16,15 Muzică
uşoară interpretată la acordeon ; 17,25
Instantanee culturale ; 18,05 Gîntă Jeni
Petra şi Fred Froliberg, interpreţi de
22 SEPTEMBRIE 1960
DEVA : Cocoşatul; Cocoşatul;
ALBA IULIA : O întîmplare
extraordinară; In iureşul fo­
cului ; BRAD : Intîlnire cu Fran­
ţa ; HAŢEG: Cartea junglei;
HUNEDOARA : N-am ucis ; Fa­
voritul 13 ; ILIA :. Ultima noap­
te pe Titanic ; ORAŞTIE : Favo­
ritul 13 : Mexicul cîntă ; PE­
TROŞANI : N-a fost în zadar;
Scrisoarea Elvirei; SEBEŞ: in
pragul vieţii; SIMERIA: Oa­
meni sau m ajuri; LONEA: En-
rico Caruso ; TEIUŞ ; Nu aştep­
ta luna m a i; ZLATNA : ştren­
garii ; APOLDUL DE SUS: Ba­
lada soldatului.
-O -
M iE w M tF im Q L m h :
PENTRU 24 ORE
Vreme schimbătoare cu cerul varia­
locale sub formă de averse. Tempe­
ratura în uşoară scădere; ziua între
18 şi 24 grade, iar noaptea între 7
şi 12 grade. Vîrit potrivit cu intensi­
ficări locale, la început de la vest, a-
poî de la nord-vest.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZiLE
Vreme nestabilă, favorabilă ploilor
locale şi temperatura în scădere.
Pag. 3
Cum contribuie inginerii
şi tehnicienii secţiei O. S. M. li
ia introducerea tehnicii noi
In secţia noastră sînt mulţi ingineri,
Congres al Partidului Muncitoresc Ro- tehnicieni şi maiştrii care se preocu­
mîn se subliniază în mod deosebit în­ pă în permanenţă de introducerea teh­
semnătatea pe care o are introducerea
tehnicii noi în procesul de produejie, *’ .nicii noi. Printre aceştia se numără
extinderea mecanizării şi automatizării
complexe, aplicarea pe o scară cit mai tovarăşii Kraft Nathan, Zaharia Far-
largă a proceselor tehnologice avan­ caş, Gheorghe Rebreanu, Gavrilă Po-
sate. cola, Aurel Stanciu, Ioan Miculic,
Teodor Şuteu, Ladislau Pălcău şi mulţi
alţii. Ei au făcut propuneri preţioase
La oţelăria Siemens Martin nr. 2 în vederea uşurării muncii fizice, spo­
a C. S. Hunedoara, deşi construită la ririi producţiei de oţel şi îmbunătă­
un înalt grad de tehnicitate, introdu­ ţirii calităţii lui.
cerea tehnicii noi a constituit pentru In momentul de faţă o problemă
întreg colectivul o problemă de prim importantă care frămintă colectivul
ordin. Ea a stat în centrul discuţiilor nostru este fabricarea oţelului pentru
unei adunări generale a organizaţiei ţevi. In trimestrele III şi IV trebuie
de partid lărgită. Adunarea, a stabilit să livrăm întreaga cantitate de oţel
că în secţia noastră există încă multe pentru ţevi necesară uzinei „Republi­
rezerve, care* studiate şi aplicate, pot ca“ din Bucureşti, iar in anul viitor
conduce ta o creştere însemnată a pro­ vom deveni furnizorul priricipal şi pen­
ducţiei de oţel, a productivităţii mun­ tru laminorul de ţevi de la Roman.
cii şi la reducerea Pentru a face fa­
preţului de cost. Pe ţă cu succes aces­
bază hotăfîrii adu­ Progresul tehnic — tor cerinţe, colec­
tivul de ingineri şi
nării generale de la ordinea zilei tehnicieni de la
partid, în secţie
s-au iormat 6 grupe O.S.M. II a luat din
de inovatori compuse din ingineri, teh­ timp o seamă de măsuri tehnico-orga-
nicieni şi maiştri, fruntaşi în producţie, nizqtorice menite să asigure elaborarea
oameni cu o înaltă calificare profesio­ şi turnarea oţelului pentru ţevi in cele
nală. Aceste grupe au primit sarcina mai bune conditiuni. Astfel, a fost în­
să studieze pînă la finele anului peste tocmit un îndreptar concret pentru ela­
40 teme de inovaţii, fiind în perma­ borarea şi turnarea oţelului, s-a trecut
nenţă controlate şi îndrumate de că­ la un nou procedeu de turnare prin fo­
tre organizaţia de partid. Roadele losirea petrolatumului etc.
muncii lor de pîriă acum sînt evi­
dente : în secţia noastră au fost pro­ Colectivul nostru de oţelari şi-a în­
suşit temeinic, într-un timp relativ
puse şi aplicate peste 30 de inovaţii. scurt (1-2 luni), tehnica elaborării şi
Una din ele, propusă de grupa con­ turnării oţelului pentru ţevi. Aceasta
dusă de mg. Kraff Nalhan constă. în o dovedeşte de altfel şi faptul că 80-85
,,Modificarea parametrilor de abure la sută feavă din oţelul furnizat de
pentru pulverizarea pădurii şi reglarea noi este de calitatea l-a, iar restul de
automată a !njectoarelor in funcţie de calitatea a Il-a.
faza de şarjă“. Prin aplicarea ei S-a Gel de-al lll-lea Congres al P.M.R.
ajuns ia • reducerea duratei medii pe a pus în faţa noastră sarcina de a
şarjă de Ia 10*11 ore în 1950, la 8,30 spori indicele de utilizare a cuptoare­
ore în 1960. ceea ce a făcut posibil lor în 1965 cu 40 la sută faţă de
ca în acest an să elaborăm peste 800 realizările anului 1959. Colectivul sec­
ţiei este hotărît să nu precupeţească
şarje rapide. nici un efort pentru a îndeplini cu
Inovatorii grupei condusă de mais­ succes şi înainte de termen această
sarcină. In acest scop ne-am propus
trul Ştefan Tripşa, Erou at Muncii So­ să folosim mai raţional fondul de
timp calendaristic, prin mărirea dura­
cialiste. printre altele au propus si ino­ bilităţii pe campanie a cuptoarelor la
peste 300 şarje pe grătare şi la peste
vaţia : „Folosirea r minereului pe vatră
500 şarje pe boltă, să scurtăm timpul
înainte de încărcarea cuptorului“. A*
pllcarea acestei inovaţii a dus la o de încălzire a cuptoarelor după repa­
mai mare siguranţă în exploatare şi raţia la rece cu circa 30 la sută faţă
în acelaşi timp la înlăturarea nume­ de anul 1959, să reducem în următo­
roaselor avarii c a : perforări de vetre,
praguri, rine etc. rii ani reparaţiile la vetrele cuptoare­
lor de Ia 6,8 la sută în 1959, Ia 3,5
la sută, şi să reducem ajustările între
şarje pînă la 25 minute.
| loare de peste 6 milioane lei.
Traducînd în viaţă aceste măsuri,
cît şi altele ce le vom lua pe parcurs,
vom ajunge ca în viitorii ani să ob­
ţinem un indice de utilizare a cuptoa­
relor cu peste 50 la sută mai mare de-
muzică uşoară din R.D.G.; 19,45 Gon­ cît cel obţinut în anul 1959. Sub per­
cert de muzică populară romînească;
20,30 Viata literară în Uniunea Sovie­ manenta îndrumare a organizaţiei de
tică ! 21,45 Părinţi şi copii: Cum îl
pufem ajuta la învăţătură pe elevul bază, ne vom îndeplini cu siguranţă
din clasa I ; 22,28 Ciclul „Cvartete de
Schubert“ ; 23,15 Goncert de noapte. sarcinile ce ni Ie-a pus în faţă cel
de-al lll-lea Congres al partidului,
vom da patriei oţel mai mult, maî
BULETINE DE ŞT IR I: 5,00 ; 6,00 ; bun şi mai ieftin. / r>
7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
19,00; 22,30; 23,52 (programul I) ; Ing. MIRCEA PENESCU
14,00: 16,00; 18,00; 21,00; 23*00 (pro­ şeful secţiei O.S.M. II, Combinatul
siderurgic Hunedoara
gramul 11). ,/
prrmrcannwnaB*
O fertă de serviciu
/. R. /. C. DE VA
ORGANIZEAZĂ ÎN ZIUA DE 18 XI. 1960, UN CONCURS
PENTRU OCUPAREA URMĂTOARELOR POSTURI DE MAI­
ŞTRI, CARE SĂ ÎNDEPLINEASCĂ CONDIŢIILE PREVĂ­
ZUTE IN H.C.M . 1061/1959:
- 2 MAIŞTRI TĂIETORI (ANIMALE);
- 1 MAISTRU MĂŢAR ;
- 1 MAISTRU CIONTOLIT ALES, TRANŞAT CARNE ;
- 1 MAISTRU PREPARAT CONSERVE DE CARNE;
- 1 MAISTRU ÎNTREŢINERE UTILAJE;
SOLICITANŢII VOR DEPUNE CERERE LA SECRETA-
RIATUL ÎNTREPRINDERII DIN PIAŢA UNIRII nr. 3 DEVA.
Contractaţi cu organele D.C.A,
creşterea viermilor de mătase,
care vă aduce venituri impor­
tante, ce se obţin în condiţii
foarte uşoare. Contribuiţi tot
odată Ia asigurarea sectoru­
lui industrial cu materia
primă necesară producerii
bunurilor de larg consum
din mătase naturală.
Cetăţeni !
îngrijiţi şi stimulaţi
plantarea şi creşterea
puieţilor de dud, care
constituie baza fu­
rajeră necesară
creşterii viermilor <;
de mătase. h ,U U »