Page 73 - 1960-09

Biblicii.. Cv;rit(.11a i
nona-a

Hunedoara-Deva ţ

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VAI P E N T R U T R I U M F U L P Ă C I I , P E N T R U

ÎN Ţ E L E G E R E in t r e p o p o a r e

Alături de solii păcii Succes deplin
d e le g a ţie i
O"Rr C'A¦N¦ALCO*' M* IT¦ETUL••iU'•I*•¦RaEGI0HÁI RM**.•*R. HUNEDOARASI¦•*' ¦a' --•¦* *•* * ALSFATULUI*?Pi*O.tfi-P9»UL. A»R«R.EG' IONAL Hala atelierului mecanic al noii oţe- vîntul, exprimîndu-şi încrederea faţă
lării Martin din Combinatul siderurgic de justeţea politicii externe a parti­ ţării noastre
Anul XII Nr. 1786 Joi 22 septembrie I960 Hunedoara e arhiplină. Mulţimea de dului şi guvernului nostru.
muncitori, tehnicieni şi ingineri oţelari, Minerii din Aninoasa desfăşoară in.
Com isiile permanente — sprijin lăcătuşi, funcţionari ai celor trei oţe- Prim topitorul loan Maftei, de la aceste zile un ritm susţinut de muncă.
larii hunedorene, ascultă cu atenţie cu­ oţelăria electrică, a spus printre al­ Sc întrec intre ei pentru a trimite la
preţios in munca sfaturilor vintele tînărului inginer Nathan Kraft. tele : „Aşteptăm cu încredere adop­ suprafaţă cit mai mult cărbune.
adjunct al secţiei O.S.M. nr. II. tarea de măsuri eficace în problema
populare dezarmării — principala problemă a Dar nici chiar acolo, in subteran,
In cuvinte simple, el a arătat că zilelor noastre. Noi, tinerii oţelari, oamenii nu uită de problemele care
Una din prin­ ale sfaturilor Ia New York au început lucrările ce­ vrem să muncim în pace, să ne făurim ftămîntă azi opinia publică mai mult
lei de-a XV-a sesiuni a Adunării Ge- o viaţă frumoasă, fericită. Iată de ce ca c itin d . Şi in oricare abataj, în
cipalele forme GRIGORE AtUREŞAN populare ddn ra­ ' nerale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, sîntem alături de delegaţiile ţărilor toate echipele, minerii, discută cu în­
oiganizatorice în ionul nostru să sesiune care se anunţă, prin proble­ socialiste, solii păcii la sesiunea
preşedintele Comitetului executiv mele înscrise la ordinea de zi, şi prin O.N.U.“. sufleţire despre actuala sesiune a .4-
care îşi desfă­ ajute in mod faptul că de la ea omenirea aşteaptă
şoară activita­ al Sfatului popular raional Alba rezolvarea unor probleme de deosebită Inginerul Mihai Grigore, de la dunării Generale a O.N.U..
mai eficace şi actualitate — apărarea păcii, drept cea O.S.M. nr. I, în numele tuturor ca­
mai importantă sesiune din istoria a- drelor tehnice din Hunedoara, a în­ Ieri după-amiază, la ieşirea din. mi­
tea deputaţii şi continuu comi­ cestei organizaţii. fierat maşinaţiunile forţelor reacţionare nă, circa 400 mineri, tehnicieni, ingi­
din occident, care caută să pună obs­ neri şi funcţionari de la exploatarea
cu ajutorul căreia se face o le­ siile permanente, atît la întoc­ La această sesiune, delegaţia noas­ tacole bunei desfăşurări a lucrărilor carboniferă Aninoasa, s-au inlîlnit in
tră, condusă de tovarăşul Gh. Gheor- sesiunii. cadrul unei entuziaste adunări popu­
gătură strinsă între sfaturile mirea planurilor de muncă ghiu-Dej, participă ferm hotărîtă să lare. Cu acest prilej, iov. ing. loan
contribuie activ la soluţionarea celor „Ne angajăm să nu precupeţim e- Lăzăreseu, şeful exploatării, a vorbit
populare şi masele de cetăţeni, şi stabilirea sarcinilor concre­ mai arzătoare probleme ale vieţii in­ forturile, pentru a contribui cu toate despre marea importanţă a actualei
ternaţionale. In acest sens, vorbitorul forţele noastre la întărirea patriei, a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U.
o constituie comisiile perma­ te, cit şi la crearea condiţiilor a amintit propunerile guvernului ro- păcii" — a spus prim topitorul loan pe a cărei ordine de zi figurează cea
mîn privind îmbunătăţirea relaţiilor Drăghin de ia O.S.M. nr. II. mai înţeleaptă propunere a geînuiui
nente. Acestea sînt organe de necesare ca fiecare deputat, dintre statele europene cu sisteme so­ uman — dezarmarea generală şi lo­
ciale diferite, privind educarea tinere­ Au mai vorbit prim topitorul loan ială.
sprijin ale sfaturilor populare. membru al comisiei permanen­ tului în spiritul păcii. Noi, oţelarii, a Pinca de Ia O.S.M. nr. 1, maistrul
inpheiat tov. Kraft, sîntem şi vom fi Tiberiu Sirca de la O.S.M. nr. II şi „Nici o altă sesiune din . istoria
Ele sînt organizate in scopul te, să cunoască bine planul de cu gindul şi inima alături de delegaţia alţii, O.N.U. — a arătat vorbitorul. — nu
ţării noastre, căreia îi urăm succes a stirnit anta interes ca cea actuală.
studierii problemelor de inte­ muncă al comitetului executiv, deplin în înalta misiune ce o are de La sfîrşitul mitingului, în aprobarea Acest interes este determinai alit de
îndeplinit. importanţa problemelor ce vor fi dez­
res local şi elaborării de pro­ hotărîrile luate, diferite pro­ unanimă a celor prezenţi, s-a dat ci­ bătute, cit şi de faptul că in -fruntea
Numeroşi 'oţelari au luat apoi cu- delegaţiilor ţărilor socialiste şl ale unor
puneri, precum şi de a executa bleme noi. ivite în munca aces­ tire telegramelor adresate delegaţiei siaie iubitoare de pace din Asia, A-
frica şi America Latină, sînt cei mai
controlul asupra activităţii sec­ tuia cit ş' propunerile alegăto­ ţării noastre la sesiunea O.N.U. şi A- de seamă reprezentanţi.

ţiunilor de resort şi a unităţi­ rilor. Colaborarea principală, dunării Generale a O.N.U. Delegaţia ţării noastre, condusă de
lor subordonate sfatului popu­ dintre comitetele executive şi cel mai iubit fiu ¦al poporului, tova­
lar. comisiile permanente, a făcut ca răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, va ex­
prima in cadrul sesiunii Adunării Ge­
Deosebit de important este şi acestea să obţină succese deo­ iillIIlP ' nerale a O.N.U., dorinţa unanimă de
faptul că, cu ajutorul comisii­ sebit de importante în munca pace şi prietenie a întregului nostru
lor permanente, sfaturile popu­ lor de zi cu zi. Succesele ob­ Minerul Vasile Buhus (mijloc), şef de schimb in brigada Dezarmarea — problema cea mai popor".
lare antrenează în mod orga­ ţinute se datoresc şi faptului condusă de Constantin Sirop de la sectorul IV B al minei Lu- principală a zilelor noastre
nizat deputaţii şi masele de că în jurul acestora a fost a- Din riadul celor prezenţi; tov. Teo­
oameni ai muncii de la oraşe şi tras un larg activ de cetăţeni. peni, are de ce să fie vesel: a încheiat o nouă zi de muncă dor Butea, tehnician, miner şi ing: loan
sate la conducerea treburilor Aceştia, la rîndul lor, au ma­ cu realizări frumoase. In luna aceasta, brigada in care lu­ Tarta, şi-au exprimai -speranţa că la
obşteşti şi de interes local. nifestat mult interes pentru re­ crează a depăşit planul cu circa io la sută. actuala sesiune a Adunării Generale a
zolvarea celor mai complexe O.N.U., cauza păcii şi prieteniei intre
Practica a dovedit roiul im­ probleme ale satului. Cele 85 -- La fabrica chimică din Orăş- prim speranţa că cea de-a 15-a popoare, va triumfa.
portant pe care-1 au comisiile comisii permanente comunale, 6 tie, muncitorii, inginerii şi teh­ sesiune a Adunării Generale a
permanente în realizarea sarci­ raionale şi 6 orăşeneşti care Angajament îndeplinit nicienii au ascultat ou multă a- O.N.U. va ajunge la un acord Cei prezenţi, la adunare au trimis
nilor ce stau în faţa sfaturilor cuprind 711 deputaţi ai sfatu­ tenţie cuvîntul tov. ing. Valeriu în problema dezarmării genera­ apoi telegrame, tovarăşului Gheorghe
populare. rilor populare, precum şi 816 Muncitorii, tehnicienii şi ingi­ riale, combustibil şl energie, spo. Gheorghe, directorul fabricii, ca­ le şi totale“.. Gheorghiu-Dej, precum şi, celei . de-a
membri ai activelor lărgite, au re le-a vorbit despre importanţa )5-a sesiuni a Adunării Generale a
In raionul Alba, majoritatea întreprins studii şl controale, nerii fabricii „Ceramica“ din rind continuu productivitatea lucrărilor actualei sesiuni a A- Au mai luat cuvîntul tehnicia­ O.NU., in care îşi exprimă dorinţa
comisiilor permanente, au făcut prezentînd însemnate propu­ nă Maria Maier, precum şi alţi neclintită de a se ajunge la un- o.cord
studii şi propuneri deosebit de neri comitetelor executive ale Baru Mare, prin răspunsul dat muncii, ei au reuşit să realizeze dunării Generale a O.N.U. El muncitori. In înceheierea adună­ în cea mai vitală problemă: dezar­
valoroase, au desfăşurat un sfaturilor populare, privind îm­ rii, colectivul fabricii chimice marea generală şi totală, in telegrama
control eficace asupra acti­ bunătăţirea muncii de viitor, chemării la întrecerea socialistă pînă la data' de 20 septembrie, a arătat că poporul nostru, toate din Orăştie a trimis telegrame adresată delegaţiei ţării noastref mine­
vităţii secţiunilor sfaturilor rezolvarea unor probleme de delegaţiei ţării noastre, precum rii din Aninoasa urează succes de­
populare. Dind un real spri­ lansată de colectivele celor 19 o economie în valoare de peste ţările socialiste şi iubitoare de şi sesiunii Adunării Generale a
jin comitetelor executive aie interes obştesc. O.N.U. plin in nobila misiune de apărare a
sfaturilor populare, comisiile întreprinderi fruntaşe din ţară 51.000 Iei. Cu aceasta, angaja­ pace ddn lumea întreagă, se pro­
permanente şi-au adus un a- Cîteva exemple dovedesc în nunţă pentru coexistenţă paşni­ păcii tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-
port substanţial în rezolvarea în cinstea celui de-al 111-1ea mentul a fost îndeplinit şi de­
mod convingător sprijinul pe ca­ că şi luptă cu hotărîre împotri­ Dej şi celorlalţi membri ai delegaţiei.
Congres al P.M.R., s-au anga­ păşit.
va războiului pe care-1 plănuiesc
multiplelor sarcini privind dez­ re 11 dau comisiile permanente jat să realizeze pînă la finele a- De remarcat că în primele
voltarea şi întărirea economico- comitetelor exective în munca nului 1960 o economie la preţul două decade ale acestei luni, co­ cercurile imperialiste internaţio­
crganizatorică a unităţilor so­ lor. de cost în valoare de cel puţin lectivul fabricii „Ceramica“ a
50.000 lei. Străduindu-se să re­ sporit productivitatea muncii cu nale. Delegaţia ţării noastre în
cialiste ale agriculturii din In acest an, între sfaturile ducă la maximum consumurile frunte cu cel mai iubit fiu al

raion, la înfrumuseţarea comu­ populare a pornit o întrecere specifice de materii prime, mate­ peste 13,5 la sută. poporului romîn, tovarăşul
Gheorghe Gheorghiu-Dej, va a-
nelor şi satelor. Aceasta a fă­ (Continuare In pag. 2-a) =8? :
cut ca şi comitetele executive

Meritul comuniştilor... Spre fabrica de zahăr

,rt Cu puţin timp în urmă, mem­ de zahăr este .încărcată-în va­ duce o contribuţie însemnată în
brii gospodăriei colective „Pe- goane şi expediată fabricii de cadrul actualei sesiuni a O.N.U.
Dorina Buţu lucrează in secţia i-a arătat cum trebuie să lucreze, tofi Sândor“ din Deva au înce­ zahăr din Bcd.
put recoltarea sfeclei de zahăr
circulare a !abricii „Sebeşul". Este cum să-şi organizeze ihunca. I-a J de pe cele 42 ha. cultivate. Pî­ Ieri, colectiviştii din Deva au la apărarea -nobilei cauze a pă­
o muncitoare conştiincioasă, harnică recomandat apoi să se aboneze la nă acum, "ei au recoltat sfecla încărcat cu sfeclă de zahăr în­
că 2 vagoane — a 20 tone fie­
şi pricepută. Se numără printre o reoisiă de specialitate. S-a abo­ 1 de zahăr de pe 20 ha. care — şi le-au trimis spre fa­ cii.
fruntaşi pentru că îşi îndeplineşte nat. Dar pînă să vină primul nu­ 1 Culturile fiind bine întreţinu­ Tov. ing. Vasile Vasu, şeful
cu regularitate norma şi execută lu­ brica din Bod. In total, ei au
crări de calitate bună. măr, lucrurile nu puteau sta pe loc. 1 te, producţia medie se ridică secţiei metalurgice, care a luat
Elisabeta, care-i devenise o bună 1 expediat pînă acum 140 tone de apoi cuvîntul, şi-a exprimat în­
Da, dar Dorina n-a fost întot­ prietenă, a scos din dulapul ei ci- 1 la peste 30.000 kg. la ha. Pe crederea că delegaţia R.P.R. la
măsură ce se recoltează, sfecla sfeclă de zahăr. cea de-a 15-a sesiune a Adunării
Generale a O.N.U. va aduce o
deauna aş:i. Piuă nu de mult, ea teoa numere mai vechi ale revistei 1 contribuţie constructivă la re­
zolvarea problemelor arzătoare
era obiectul unor discuţii în secţie. şi i le-a dat să citească. „Săpiămîna Crucii roşiiU

Cum s-a intimplai ? De la un iimp, Aceasta însă n-a fost destul. Ma­

ea nu-şi mai îndeplinea norma de şinile la care lucra Dorina nu

lucru in timpul unei şedinţe, ea funcţionau bine, se defectau deseori. Io cadrul „Săptămînii Crucii Ştefan, precum şi cei din echi­
roşii“, Comitelui raional de Cru­
a ’fost criticată pentru acest ţapi. Elisabeia a discutat lucrul acesta ce roşie Brad, care deţine stea­ pele alcătuite în satele Mestea­
gul de.fruntaş pe regiune, des­ căn şi Valea Bradului.
O femeie, comunista Elisabeta Opin- cu maistrul de întreţinere şi cu un- făşoară o vie activitate. Astfel,
în cadrul săptămînii au fost or­ Tot în cadrul „Săptămînii
caru, care după felul in care vor­ gătorii. î.e-a cerut insistent să pună ganizate o serie de acţiuni in­ Crucii roşii“ s-au organizat con­ în relaţiile internaţionale.. Au sosit ziarele! Cu multă atenţie urmăresc In aceste zile
teresante. S-au format 125 echi­ sfătuiri cu colectivele posturilor „Am {ost. martor la urgiile ce­ oamenii muncii ştirile publicate în presă în legătură cu lucră­
bea se vedea că o cunoaşte bine la punct maşinile Dorinei. pe de eoni rol care fac numeroa­ rile sesiunii a 15-a a Adunării Generale a O.N.U. Ei aşteaptă
se ieşiri în oraşul Brad şi în alte sanitare din întreprinderi şi ins­ lui de-al Il-lc-a război mondial ca această sesiune să rezolve una din cele mai arzătoare pro­
pe Dorina, a sp u s: Treptat, Dorina şi, împreună cu localităţi .clin raion, cu scopul de tituţii, precum şi consfătuiri în­ şi nu doresc să se mai repete bleme ale omenirii, dezarmarea generală şi totală.
— Eu am convingerea că tova­ ea, locui de muncă, au început să a îndruma gospodăriile din asemenea nenorociri — a arătat
primească o înfăţişare nouă. Dori­ punct de vedere igienico-sanitar. tre grupele sanitare. Asemenea în cuvîntul său strungarul Sa­ Clişeul nostru a surprins m omentul cină pe şantierul de
răşa Buţu o să se îndrepte. Uite, na însăşi a devenit parcă mai stă- consfătuiri aii avut loc între bin Gîrjob. Iată de ce îmi ex- construcţii Livezeni-Petroşani, au fost aduse ziarele. Comunistul
o să mă ocup eu de ea. Am s-o pînă pe sine. La sfirşilul lunii, Do­ In această acţiune s-au eviden­ grupa sanitară de la Atelierele Gheorghe Budică, citeşte ultim ele veşti in legătură cu sesiu­
ajut să fie in rind cu noi toate. rina Buţu n-a mai rămas cu pla­ centrale Gurabarza şi cea de la nea Adunării Generale a O.N.U.
Răspund de asta în faţa organiza­ nul neindeplinit. Aşa continuă lu­ ţiat activiştii celor 10 echipe ca­ întreprinderea minieră Barza,
ţiei de partid. între cele de la Băiţa şi Văli- OŢELARUL RAHOTĂ
—crurile şi azi. Ea se numără prin­ re lucrează pe raza oraşului şoara, precum şi între cele de
La puţină vreme după şedinţa ¦inărul era sus pe cup­
tre muncitoarele fruntaşe ale secţiei. Brad, în frunte cu Iov. /-Aurelia la Buceş si Blăjenî. tor, cu miinile in şol­
..i^ aceea, tovarăşa Opincaru ă obser­ Acesta esie un merii al comuniş­ I. PÎRVA
vat că Dorina nu-şi îndeplineşte tilor in mijlocul cărora munceşte. duri, străduindu-se să stră­
norma din anumite motive, care Este meritul lor că au ştiut s-o corespondent pungă cu privirea norul de
trebuiau înlăturate. ajuie la timp. praf ce se ridica din vatră.
înainte de ioate, ea nu avea un Scund, cu pieptul puternic,
nivel de calificare corespunzător, A. CERBU domina peisajul. Aşa l-am cu­
nu-şi cunoştea bine maşinile. Acesta noscut pe Ştefan Rahoiă, prim-
era izvorul mai multor neajunsuri : încredere şi aşteptau fără prea înainte vreme constituiau re­
topitor la oţelăria electrică a mari speranţe rezultatul. In corduri : 20-30 şi chiar 40 la
~ fire incilcite, opriri, timp pierdut. 1 C. S. Hunedoara. De fapt, il fond, după cum spune R a­ sută.
mai văzusem, şi nu o dată, pe hotă, nu era vorba decît de
[¦ Hi'uf pe rind, tovarăşa Opincaru 1 panoul de onoare al secţiei. „un pic de proces tehnologic“. ntrebat de succesele lut,
Sub fotografia aproape reuşi­ răspunde modest, de­
/ u__/ \— / 1__ r ,__ r ,__ tă (privirea-i încărcată de La scurt timp, echipa celui ca­ tailat : „In primul rind, oame­
licărul acela vesel n-a putut re absolvise in 1956 şcoala nii. Echipa noastră e formată,
Speotol în cinstea profesională cu media 9,50, e- din oţelari buni, conştiincioşi,
fi prinsă pe hirtia fotografi­ labora primele tone de oţel cărora nu le place să bată pa­
La clubul „11 Iunie“ din Că- Turnăloria de că), scria că-şi depăşeşte lu­ special peste plan. Apoi a sul pe loc. loan iohom, Trocas
lan a avut loc recent un pro­ lingotiere din Că­ nar planul de producţie cu 24 plecat militar. Nicos, sînt doar doi din cei 5.
gram artistic dat de formaţiunile lăii, dată de curînd la sută. Am reuşit să statornicim în
culturale ale clubului. in folosinţă, a fosl a înapoiere, a fost nu- munca noastră respectarea în­
construită după cele In legătură cu el se spun __ mit din nou prim -topi­ tocmai a procesului tehnolo­
La spectacol au participat mai noi cuceriri ah tor. Şi-a privit ortacii, toţi gic. Pentru aceasta insă se cere
fruntaşii întrecerii pe profesii, tehnicii, moderne. î i multe. Cei vechi îşi a- mai în vîrstă ca el şi au făcut disciplină: atît disciplina
printre care turnătorul Adoll Toate operaţiile de împreună o scurtă consfătuire muncii cit şi cea tehnologică.
Ştempel, turnaiistul loan Stăni- '•"Să c'e se execută mintesc uneori, de un început de producţie: cum să mun­ Şi la noi în echipă, ca de alt­
loiu, loan Oprişor de la ss-mi- aici, sînt mecani­ de toamnă în 1957. Cuptoarele cească pentru ca lucrurile să fel in toată secţia, abaterile
cocserie şi alţii. zate şi automati­ abia intraseră in funcţiune. meargă bine. Nu l-a speriat disciplinare sint de domeniul
zate. Rahotâ, venit de la cuptorul tinereţea, întreruperea lucru­ trecutului. Venim in schimb
Mult apreciate au fost melo­ de 5 tone, fusese repartizat lui. Din tot ce ştiuse n-a uitat înainte de ora începerii lucru­
diile intrepretate de soliştii vo­ In clişeu: Aspee, ca prim-topitor la cuptorul nimic. lui, ne interesăm de mersul
cali Rodica Toma şi Marin Du­ din hala turnăto­ nr. 2. Treaba mergea binişor, agregatului, de situaţia apro­
mitru. Jocurile populare, care riei. Aceasta insă nu-l muţumea. vizionării şi facemi totul apoi
cu toate că oamenii nu mai Voia să ştie şi mai mult. Intre aşa cum scrie la carte“.
îmbină armonios oîntecul cu văzuseră în viaţa lor un a- timp, secţia, oamenii, crescu­
munca creatoare de pe ogoare gregat atit de modern. La -ele spuse de Rahotă le-a
şi din uzină, au fost executate cuptorul I însă, lucrările şchio­ seră ; planul nu mai consti­ adeverit şeful secţiei
cu măiestrie şi elan tineresc de pătau. Şi atunci, conducerea tuia o problemă. In schimb,
către echipa de dansuri a clubu­ secţiei a hotărît să transfere rebutul îşi făcuse loc. Ca să şi secretarul organizaţiei de
lui, compusă din tineri frun­ echipa lui Rahotă la acest loc facă faţă sarcinilor, noilor partid. In plus, n-au uitat să
taşi la locurile lor de muncă. condiţii, trebuia să înveţe. Şi amintească că la realizarea in
Printre ei se numără electricia­ de muncă. Unii. văzind tine­ seara, Rahotă, putea fi văzut mai puţin de 9 luni a angaja­
nul Gh. Draia, irezoarea Anuţa reţea noului şef de echipă şi de colegii de cameră cu cîte mentului anual al secţiei (de
Husupaş şi alţii. cunoscînd „capriciile“ agrega­ o carte tehnică în miini, citind, a da 5.000 tone oţel peste
gindind. Roadele acestor seri. plan), echipa acestui prim-
SEMC1UC MARCEL tului, dădeau din umeri a ne- de studiu nu s-au lăsat prea topitor a adus o contribuţie
CHIRIAC CONSTANT" mult aşteptate. De la depăşiri deosebită.
de ordinul cîtorva procente, e-
corespondenţi chipa celui mai tînăr prim- A. JURCA
topitor ajunse la cifre care