Page 74 - 1960-09
P. 74
Pag. 2 UHUMU L SOCI ALISMU LV I Nr. 1786
c^*>.JSA;>aRttce^ ?2?ia&aEt^^
'z&sassxmggaBBaBHBBBMBBBBgaBÍ
Şi a Calan peale lua întrecerea dintre gospodăriile colective
uffi.a^ «Caf*ecg^30ia—şcoai laW BB însem nate succese pe calea
dezvoltării sectorului zootehnic
Preocuparea permanentă a or serioase preocupări de analiză,
ganizaţiilor de partid, a organi de popularizare şi aplicare a Tovarăşa Eu Colectiviştii din raionul Sebeş selecţii judicioase iăcută de co dorinţa de a se situa pg unul
zaţiilor sindicale şi U.T.M. din „secţiei-şcoală“ şi în uzina din s-au convins din proprie expe lectivişti, tineretul bovin şi ovin din locurile fruntaşe.
întreprinderi de a ridica produc Călan. Cu toate acestea comite c arţi apărute mm genia Demtan, rienţă că una din cele mai mari de rasă a fost reţinut pentru re
tivitatea muncii, a făcut ca pe tul de partid, comitetul sindica lucrează la fila surse pentru realizarea de veni producţie, iar tăuraşii îi vor va Preocupîndu-se mai îndea
lîngă înzestrarea întreprinderi tului şi organizaţia U.T.M. din LITERATURA POLITICĂ turi băneşti este creşterea ani lorifica numai după ce depăşesc proape de realizarea obiectivelor
lor cu o serie de maşini şi in uzină nu au dat piuă în pre *** Congresul al lll-lea al tura din Lupeni, malelor. De aceea, în planurile 200 kg. Din sectorul ovin, ber întrecerii, colectiviştii din Cil
stalaţii la nivelul tehnicii mon zent atenţia cuvenită acestei ini de producţie-ce şi..le-au întoc becii care nu corespund pentru iiic, care de fapt au lansat che
diale, să se ducă o permanentă ţiative. „Secţia-şcoală“, care a Partidului Muncitoresc Romîn la secţia răsucit. mit pentru anul acesta ei şi-au ieproducţie au fost batalizaţi, marea, au obţinut cele mai fru
luptă pentru ridicarea calificării dat rezultate aşa de frumoase la — 20-25 iunie 1960. prevăzut să dezvolte simţitor dînd astfel o producţie mai mare moase succese în această pri
celor ce mînuiesc aceste maşini Hunedoara şi pe care organiza 760 pag. — 19,60 lei. Ea este mulţumită că fire sectorul zootehnic. Intre altele, de lină. : Şi în scopul sporirii vinţă. Pînă în prezent, ei şi-au
şi instalaţii. Însuşi ritmul rapid ţiile de partid, sindicale şi U.T.M. au prevăzut ca pînă la sfîrşitul producţiei de carne s-au luat realizat planul anual avind şi
de creştere a productivităţii din întreprinderile regiunii noas Editura Politică le de pe bobine sint bine anului să realizeze o încărcătu unele măsuri. Toţi purceii rezul cea mai mare densitate de tau
muncii — caracteristică orînciu- tre au datoria de a o populariza GliEQRGHE GHEORG.HIU- ră de 18 capete taurine la suta taţi din fătările de primăvară rine din raion la suta de hec
irii noastre noi, datorită prin şi aplica în întreprinderile res D E J: Situaţia internaţională şi răsucite. Datorită faptului de hectare teren agricol, din au fost opriţi pentru reproduc ta re : 36 taurine din care 19
tre altele şi automatizării pro pective, nu a găsit la Călan care i 1 vaci de lapte, 25 de ţie, sau au fost puşi la îngră vaci de lapte. Colectiviştii din
cesului de producţie — creează ecoul pe care ar fi trebuit să-l politica externă a Republicii că lucrează atent, ea a porcine, 5G ovine, 90 păsări şi şat şi contractaţi cu statul. Gos Miercurea şi Petreşti au realizat
necesitatea ca muncitorul să ai găsească. Comitetul de partid, Populare Romîne. Raport pre podăria agricolă colectivă din pînă acum la taurine 34 şi res
bă, pe lîngă bogate cunoştinţe comitetul sindical şi organizaţia zentat la sesiunea extraordi redus rebutul la zero. cîte 2 familii de albine. Ungurei, bunăoară, a reţinut şi pectiv 33 capete la suta de hec
profesionale, şi un înalt nivel de U.T.M. nu au luat măsurile ne nară a Marii Adunări Na pus la îngrăşat 100 purcei, cea tare, din care 19 şi respectiv 18
cultură generală. cesare ca, îndată după înfiinţa ţionale din 30,VIII.1960, îndrumate de organizaţiile de din Daia 70, din Gîlnic 60 etc. sînt vaci de lapte. Rezultate a-
rea „Secţiei-şcoală“ şl după do 2! pag. — 0,35 lei. partid, consiliile de conducere Bine ar fi fost dacă acest pro semănătoare au mai obţinut şi
Pentru a satisface aceste ce vedirea eficienţei ei, să fie te ale gospodăriilor agricole colec cedeu s-ar fi folosit şi cu purceii colectiviştii din Apoldul de Sus,
rinţe s-a născut la Hunedoara meinic studiată, să fie adapta Editura Politică tive au luat măsuri încă de la din fătarea a doua. Din lipsă Gîrbova, Sebeş şi alţii.
„Secţia-şcoală“, curs ce răspun tă mediului nou în care tre LITERATURA ŞTIINŢIFICA începutul anului, în vederea dez de orientare însă, numeroase
de necesităţilor fiecărei secţii şi buia răsădită, să fie populariza I. MORARII) : Botanica genera voltării aceslui sector aducător gospodării colective i-au valori Concomitent cu lupta pentru
contribuie la ridicarea nivelului tă printre muncitorii uzinei Şi a- lă şi sistematică. de mari venituri. Una din prin ficat pe piaţă cînd au fost încă dezvoltarea sectorului zootehnic,
profesional şi de cultură gene piicală. 548 pag. — 35,30 lei. cipalele măsuri luate de consi mici, diminuînd astfel venituri colectiviştii din raionul Sebeş
liile de conducere ale gospodă le ce le-ar fi putut realiza dacă s-au îngrijit îndeaproape şi de a-
rală a! muncitorilor. Această ini In uzina „Victoria“ există po Ed. Agro-Silvică riilor colective,' în vederea mări i-ar fi livrat statului atunci cînd sigurarea animalelor cu furaje
ţiativă valoroasă, ale cărei re sibilităţi ca „secţia-şcoală“ să A. I. OPAR1N : Originea vieţii rii efectivelor de animale, a fost aceştia ar fi cîntărit 120-150 kg. consistente şi în cantităţi sufici
zultate n-au intim at să se re capete o largă răspîndire, să ai aceea privind reţinerea anima ente pe timp de iarnă. In scopul
flecte în producţie, a început să pe pămînt (ediţia a 3-a com lelor din producţie proprie, prin Ca urmare a măsurilor luate acesta, în primăvara acestui an,
fie studiată şi aplicată şi de alte bă o deplină adeziune a munci plet revizuita). îngrijirea şti cipala cale de dezvoltare a sec de conducerile gospodăriilor co ei au însămînţat 310 ha. cu po
întreprinderi din regiunea noas torilor — acest fapt fiind dove inţifică a ediţiei în limbă ro torului zootehnic. In urma unei lective, şi a împrumuturilor a- rumb siloz, iar după recoltarea
mînă de acad. prof. Dr. Eu cordatc de stat pentru procurări păioaselor, au însămînţat în mi
tră. dit şi de felul în care a fost îm gen Macovschi. In Pomîneşte !si aşteptarea culesului de animale, sectorul zootehnic rişti porumb furajer. Aplicînd
î.a uzina „Victoria“ din Călan de Lucian Renert. în gospodăriile colective din ra porumbului pentru siloz aceleaşi
brăţişat de muncitorii secţiei 476 pag. - 2!,30 lei. şi v in ific a tie i ionul Sebeş, s-a dezvoltat con reguli agrotehnice ca şi porum
au existat frământări pe tema ri siderabil. Numai din creditele bului pentru boabe, ei au obţi
furnale cursul de ridicare a ca Ed. Ştiinţifică Ţinînd seama de faptul că în toam trat. De aceea, îndată după valorifi primite de la stat colectiviştii au nut o recoltă medie de peste
dicării calificării muncitorilor *** Ocrotirea naturii. Buleti na aceasia vom avea de strîns recolta carea vinului din anul trecut, noi am cumpărat de la începutul anului 30.000 kg. la ha. In total, gos
lificării profesionale: „Să stu de pe 381 ha. cultivate cu viţă de vie, cercetat cu atenţie vasele. înlocuind şi pînă în prezent peste 580 podăriile colective din raion in
premergătoare iniţiativei hune- nul comisiei pentru ocrotirea noi dăm o atenţie deosebită pregătiri doagele defecte. Totodată s-au confec vaci de lapte, 4 juninci, 1.500 şi lozează anul acesta peste
diem şi să aplicăm în practică monumentelor naturii. lor în vederea culesului şi vinificaţiei. ţionat încă 12 butoaie noi. Dogarii ovine şi 58 scroafe pentru pră- 10.200 tone porumb. In plus,
dorene. Rezultatul acestor îră- 206 pag. + 3 planşe în afara gospodăriei noastre au lucrat cu mul silă. Faţă de sfîrşiful anului tre majoritatea gospodăriilor colec
noile cuceriri ale tehnicii mo textului — 13,60 Iei. Pfentru buna desfăşurare a culesului, tă sîrguinţă, depăşind de multe ori cut, sectorul zootehnic al gospo tive au mai însiiozat la timpul
mîntări a fost de fapt un pas în au fost pregătite pînă acum aproape orele de program. Cu mult spor mun dăriilor colective din raion cu optim, trifoliere, floarea-soafe-
derne. Ed. Acad. R.P.R- 2.560 coşuri de ii liele, iar alte (.000 cesc şi pivnicierii Kirr Andrei, Schmith prinde în prezent cu 981 tau lui, colete de sfeclă etc.
întîmpinarea „secţie'i-şcoală“ de bucăţi le vom primi în aceste zile de Andrei, Schenker Martin, Lutsch Toma rine, 614 vaci de lapte, 3.431
Posibilităţi de aplicare a ini la o cooperativă din Sibiu care ni le şi Andrei Bunea la pregătirea vaselor. ovine, 560 porcine şi cu 1.640 Drept rezultat al măsurilor
la Hunedoara. In secţia furnale, confecţionează. Am pregătit de aseme păsări mai mult. Dacă avem în luate pentru asigurarea unei
ţiativei hunedorene oferă, şi sec nea 600 căzi de lemn necesare tran Pentru varietăţile Pinnt Gris, Fe vedere că pînă la 30 decembrie hrăniri raţionale şi a unei în
spre exemplu, s-a organizat sportului strugurilor la cramă. tească, Reisling, Muscat Otonel, şi a.c. se vor mai cumpăra din îm grijiri atente a animalelor, a
ţiile turnătorie şi semicocserie, Portugiser care vor fermenta pe boşti- prumuturi încă 460 viţele şi 75 crescut considerabil şi produc
cursul „Să studiem şi să apli La cele 5 centre, de vinificaţie exis nă, ani pregătit căzile necesare. De vaci de lapte, iar din fondurile ţia de lapte pe cap de vacă fu
secţii în care „secţia-şcoală“ ar tente la Apold, Miercurea, Dobîrca, Gîr- asemenea, am luat măsuri pentru re proprii încă 100 vaci, putem a- rajată. La G.A.G. din Gîlnic s-a
căm în practică noile cuceriri ale bova şi Reciu, unde se pot prelucra pararea la timp a pompelor pentru vin- firma de pe acum că încărcă obţinut, numai în primele 8 luni
da din plin randamentul dorit. zilnic 25 vagoane struguri, pregătirile Totodată ne-am interesat şi de pro tura de animale la suta de hec din anul acesta, o producţie me
tehnicii moderne“, curs pentru sînt în toi. Pînă acum au fost veri curarea materialelor necesare (lacuri, tare, stabilită în planurile de die de lapte pe cap de vacă fu
Comitetul de partid, comitetul ficate ce!e şase zdrobitoare-dezbroboni- sulf, metabisulfit de potasiu, sodă etc.), producţie, nu numai că va fi rea rajată de peste 2.040 litri, ia
ridicarea nivelului profesional al toare, cele trei agregate de vinificaţie am confecţionat 50 bote de lemn şi lizată dar va fi chiar depăşită.
sindicatului şi organizaţia compuse din egropompe, lin rotativ şi 60 curgători necesare pentru prelucra La această a contribuit în bună G.A.G. Petreşti, 1.500 litri, la
muncitorilor din secţie, organi presă continuă care au o capacitate rea mustului. măsură şi faptul că aproape
U.T.M. de la uzina „Victoria“ zilnică de producţie de 24 vagoane, toate gospodăriile colective din G.A.G. Draşov 1.721 litri ş.a.m.d.
zat, fie pe baza unor schimburi presele continui şi presele cu cap hi Paralel cu aceste lucrări, în gospo acest raion, antrenate în între
din Călan vor trebui să studie draulic care sînt acţionate manual etc. dăria noastră se urmăreşte cu multă cerea lansată de colectiviştii din Dezvoitînd sectorul zootehnic,
de experienţă cu alte unităţi si Fiind bine întreţinut, utilajul din cen atenţie coacerea strugurilor prin de Gîlnic pentru dezvoltarea secto
ze mai profund aplicarea „sec trele de vinificaţie nu ă necesitat re terminarea conţinutului în zahăr şi a rului zootehnic, dau bătălia rea colectiviştii din raionul Sebeş
milare din ţările socialiste în paraţii mari. accidităţii. In urma acestor cercetări
ţiei-şcoală“ în uzină, să cerce am stabilit să începem culesul în ju lizării obiectivelor întrecerii în îşi întăresc continuu gospodări
probleme de specialitate, fie prin In vederea prelucrării strugurilor ro rul datei de 1 octombrie. Sperăm ca
teze temeinic experienţa hune- şii şi hibrizilor, avem organizat un de pe fiecare hectar să obţinem în me ile în care s-au unit, le tac mai
lecţii tehnice ţinute de maiştri centru separat de vinificaţie la trupul die o producţie de peste 6.000 kg.
dorenilor în această privinţă, să din Apold, care este bine utilat. înfloritoare, îşi fac viaţa tot mai
şi ingineri. Acest curs, care de VIOREL s a n d r u
popularizeze această iniţiativă Obţinerea unui vin de bună calitate fericită, mai îmbelşugată.
fa zi la zi îşi vădeşte eficienţa
valoroasă şi, ceea ce este mai V. PÎŢAN
în procesul de producţie, îndrep
important, să se treacă la apli
tăţea, odată cu naşterea Iniţia
carea ei în practică.
tivei hunedorene, apariţia unor
VAS1LE CH1S
-oo—
Hotărîrea comuniştilor
Cei 12 membri şi candidaţi de grajd, care va avea o capaci
partid din gospodăria agricolă tate de 80 vite mari, comuniştii
colectivă din Bretea Romînă, ra din gospodăria colectivă au fă depinde şi de felul în care el este păs directorul G.A.S. Apoldul de Sus
ionul Haţeg, au hotărît într-o cut în acea zi 50 ore de mun :*6 = Lectorate de cultură generală
adunare generală, să munceas că voluntară, evidenţiindu-se to
că voluntar la lucrările de con varăşii Andrei Voreş, Petru Dră- Un nou ieren de spori
strucţie de la grajdul colectiviş ghin, Ladjslau Simon şi Nica In comuna Vinţul de Jos din raionul fotbal, cel vechi nemai fiind corespun La I.G.O. Hunedoara a avut Horia Jurca, secretar al orga
tilor. Prima zi de muncă volun Farcaş. Alba, în ultimul timp activitatea spor zător cerinţelor. In acest scop, au fost loc deschiderea festivă a lecto nizaţiei de partid şi tovarăşa
tară a fost fixată pentru dumi tivă s-a intensificat. Din iniţiativa con mobilizaţi numeroşi tineri care au par ratului de cultură generală. La Ioana Alexandrescu din partea
nică, 18 septembrie, TRA1AN HORVAT ducerii clubului sportiv „Mureşul“, s-a ticipat ia muncă voluntară. deschidere a fost prelucrat ra subfilialei S.R.S.G., care au a*
trecut Ia amenajarea unui teren de portul tovarăşului Gheorghe rătat importanţa lectoratului şi
ba ridicarea zidurilor noului corespondent Printre cei care s-au evidenţiat se Gheorghiu-Dej la sesiunea extra au vorbit despre buna desfăşu
numără utemiştii Nieolae Udrea. Ale- ordinară a Marii Adunări Na
xente Gazan, Iiie Gazan şî alţii, care
Comisiile permanente — sprijin prefios au prestat peste 400 ore muncă vo ţionale a Republicii Populare rare a acestuia.
luntară. Romîne. Asemenea lectorate se vor
în munca sfaturilor populare VIRGIL' BARBU ®u ocazia deschiderii lectora mai deschide la Hunedoara la
0 . L. Alimentara şi T.A.P.L.
corespondent tului au luat cuvîntul tovarăşul
-—- ¦sresac, ==
(Urmare <11ri pag. l-a) cesar construcţiei şcolii din sa cbmerţ-cooperaţie de pe lîngă organizarea şi 'desfăşurarea In c o m u n a V e ţe l
sfatul popular comunal al că
patriotică pentru înfrumuseţa tul de centru — Intregalde — muncii lor proprii. Pregătirile pentru însămînţări
rea comunelor. Obiectivele aces s-a fabricat pe plan local, în rui preşedinte este deputatul Deşi activitatea comisiilor per
tei întreceri au stat şi în cen satul Tecşeşti. Un merit deose Mihai Botezatu, a luat în stu trebuie urgentate
trul atenţiei comiisiilor perma bit in munca depusă de comi manente a fost folositoare co
nente. Astfel, comisia perma sia permanentă au tovarăşii A- diu problema îmbunătăţirii a- mitetelor executive ale sfaturi In vederea începerii şi desfă grîu şi orz. De asemenea, s-au nici pentru repararea unui se
nentă pentru gospodărire co mos Cristea, Adrian Tecşa şi provizionării populaţiei cu m ăr şurării în bune condiţii a cam selectat 18.000 kg. grîu din cele lector -.are stă defect de multe
munală de pe lîngă sfatul popu loan Crişan, deputaţi, precum şi furile necesare prin cooperati lor populare, trebuie însă să ară paniei de însămînţări, în cele 53.450 kg. necesare a se însă- zile la G.A.G. „1 Mai“ din Găoi.
lar comunal Ighiu, în frunte tăm că ele nu muncesc peste cinci gospodării agricole colecti mînţa şi s-au transportat în
cu deputatul Traían Ureche a loan Petric şi Nieolae Popa, din vele săteşti. Ca urmare a stu ve din raza comunei Veţel — cîmp peste 400 tone gunoi de Şi în problema pregătirii te
studiat posibilitatea amenajă activul lărgit al comisiei. diului făcut, s-a propus con tot pe măsura posibilităţilor, şi comună complect colectivizată grajd. renurilor sînt încă multe de tă
rii unui parc în centrul comu struirea de noi localuri pentru în ritm susţinut. Mai sînt co —¦ s-au făcut unele pregătiri. cut în unele gospodării colecti
nei. In urma propunerii făcute Activitate rodnică desfăşoară misii permanente care se mul La G.A.G. „Unirea“ din Veţel, In comuna Veţel se puteau ve din comună. Astfel, la G.A.G.
de comisia permanentă, s-au magazine. Comitetul execuţii ţumesc cu efectuarea unor stu bunăoară, s-au arat pînă în pre obţine însă realizări şi mai în din Bretelin şi Găoi, cantităţile
luat măsuri pentru punerea ei şi comisia permanentă agricolă comunal a sprijinit propunerea, dii şi cu faptul că propunerile zent cu tractoarele S.M.T. Do- semnate. de gunoi prevăzute n-au fost
în aplicare. Ou posibilităţile lo de pe lîngă sfatul popular co bra peste 70 din cele 126 ha. încă transportate în întregime
cale şi prin muncă voluntară, şi a trecut la mobilizarea cetă Iot au fost adoptate şi spriji care se vor însămînta cu grîu In unele unităţi agricole so pe cîmp şi nici arăturile pentru
s-a amenajat în centrul comu munal Teiuş. La propunerea co ţenilor, astfel ca prin muncă nite de comitetele executive, dar şi orz. Restul suprafeţei, desti cialiste din regiune s-a şi înce însămînţări n-au fost începute.
nei un parc pe o suprafaţă de misiei respective, comitetul e- nu urmăresc îndeaproape şi mo nată însămînţărilor, este încă o- put însămînţatul orzului, pe cîtă De asemenea, la G.A.G. din Leş
1.000 m!.p. La această lucrare xecutiv comunal a mobilizat voluntară să se realizeze con dul cum se realizează acestea. cupată cu porumb. vreme la G.A.G. din Veţel, cele nic sînt încă de arat pentru în
s-au realizat economii de pes ţăranii muncitori la executarea strucţiile de cooperative în sa 1.500 kg. de orz pentru sămîn- sămînţări 25 ha. de pe care cul
te 9.500 lei. Tot la propunerea tele comunei. S-au construit In munca unor comisii per Paralel cu arăturile, colecti ţă încă nici nu s-au selectat. turile au fost recoltate.
comisiei permanente amintite, prin muncă voluntară a unor astfel două localuri. manente mai dăinuie încă se viştii din Veţel au reparat şi Mai trebuie selectate şi 7.880
s-a construit şi o popicărie. rioase lipsuri. Nu în suficientă utilajele gospodăriei, necesare kg. de grîu. Rău este şi faptul că în tere
lucrări de îmbunătăţiri funcia Exemplele de mai sus, ara măsură ţin şedinţele de lu în campanie şi au transportat nurile arate nu s-a încorporat
Studii şi propuneri importan re în locurile numite „Dileu“ tă în mod grăitor varietatea cru, iar deputaţii, membri ai pe terenurile mai slab producti Munca de selectare a semin pînă în prezent nici un kg. de
te a făcut şi comisia perma şi „Balta Leghii“. In urma lu problemelor de care se ocupă comisiilor permanente, în prea ve 200 tone gunoi de grajd. Tot ţelor se desfăşoară anevoios şi superfosfat sau alt îngrăşământ
nentă de gospodărie comuna crărilor efectuate, au fost fe mică măsură participă la aces odată, ei au selectat 9.000 kg. în celelalte gospodării colective chimic. Cu toate că încă în urmă
lă din comuna Intregalde. Ca rite de inundaţii 350 ha. te comisiile permanente şi ajuto te şedinţe. O altă deficienţă de grîu provenit din lotul se- din comună. In gospodăria co cu o lună, gospodăriile colective
ren arabil. Realizarea acestor rul pe care-1 dau acestea co constă în aceea că nu peste tot mincer al gospodăriei şi au lectivă „înfrăţirea“ din Leşnic, din Veţel, Herepeia şi Leşnic au
urmare a propunerilor făcute, lucrări s-a făcut după un plan sînt suficient de antrenaţi în schimbat 4.000 kg., cu grîu din de pildă, mai sînt de selectat solicitat U.R.G.G.-ului din Ilia
o serie de acţiuni au fost fă de muncă propus de comisia mitetelor executive în realiza muncă membrii activelor lărgi soiul Ponca. cantităţi însemnate de îngrăşă
cute din resurse locale, iar la permanentă al cărei preşedinte rea sarcinilor ce le stau în fa 13.000 kg. de grîu, în cea din minte chimice, ele nu le-au ob
Înfăptuirea lor au fost mobi ţă. Faptul că comisiile perma te ale comisiilor permanente, iar Colectiviştii din Herepeia şi Herepeia 1.760 kg., iar în cele ţinut nici pînă în prezent.
este tcv. deputat Ştefan Giur nente obţin rezultate bune în în Ce priveşte exercitarea drep cei din Leşnic au arat pentru în din Găoi şi Bretelin această
lizate masele de cetăţeni. Aşa giu. muncă - se datoreşte atît acti tului de control asupra secţiu sămînţări 15 şi respectiv 20 ha. muncă nici măcar n-a început. Organele de partid şi de stat
de pildă, s-a propus curăţirea vităţii deputaţilor, membri ai nilor sfaturilor populare şi a cu atelajele gospodăriei. Mem Rămînerea în urmă se datoreş din raionul Ilia, trebuie să ia
de arboret a 2 ha. lot zooteh Şi în comuna Stremţ, !a instituţiilor subordonate sfatu brii acestor gospodării printre te în primul rînd stalului popu măsuri corespunzătoare pentru
nic. Materialul lemnos rezultat propunerea comisiei permanen comisiilor cit şi ajutorului acor rilor populare, aceasta se face care Lazăr Dan şi Ion Ştef din lar comunal (preşedinte Nico- remedierea neajunsurilor ce mai
din această acţiune, a fost fo te agricole, s-a executat cana dat de comitetele executive ale incidental, iar în unele cazuri Herepeia, Rudolf Goţ şi Iuliu lae Nica), şi conducerilor gospo persistă în comuna Veţel şi în
losit, la propunerea comisiei sfaturilor populare. Faptul că de loc. Steier din Leşnic, şi-au depăşit celelalte comune din raion, ast
permanente, la lucrările de la lizarea izvorului la „Valea Sa studiile şi propunerile comisii zilnic normele la arat. dăriilor colective, care n-au luai fel ca pregătirile pentru însă
şcoala din satul Tecşeşti. sului“ pe o lungime de 400 m. lor permanente sînt sprijinite şi Pentru înlăturarea deficien suficiente măsuri pentru mobili mînţări să fie grabnic termina
ţelor şi îmbunătăţirea neconte In întreaga comună aii fost zarea la muncă a tuturor co te, iar însămînfările să se des
Dar în comuna Intregalde sînt S-au redat astfel agriculturii traduse în viaţă, dovedesc că nită a activităţii comisiilor per arate pînă în ziua de 17 sep lectiviştilor, penlru ca ei să fo făşoare la timp şi în cele mai
şi alte lucrări de interes ob între comisiile permanente şi tembrie 105 ha. din cele 312 ha. losească din plin capacitatea ce bune condiţii.
ştesc ia realizarea cărora co cea. 10 ha. teren arabil. La a- comitetele executive ale sfatu manente, este necesar să fie care urmează a se însămînta ai lor două selectoare din comună.
misia permanentă de gospodă ceastă lucrare, au participat la rilor populare s-au statornicit mai multă preocupare din p ar Mai mult, nu s-au luat măsuri E. BERGHIAN
rie comunală şi-a adus aportul. muncă voluntară peste 170 de tea deputaţilor şi în acelaşi
cetăţeni, realizîndu-se economii reiaţii principiale, de colabora
Astfel, s-a propus ca m ateria re şi ajutor reciproc. timp să se acorde un sprijin
lul lemnos necesar pentru a- de peste 4.300 lei. Tot în a- mai substanţial din partea tu
coperirea saivanului din comu ceastă comună, la propunerea Pentru activizarea muncii
nă să se procure pe plan lo comisiei permanente de învă- turor comitetelor executive ale
cal. De asemenea, Ia propune ţămînt şi cultură, au fost lua comisiilor permanente, în raio sfaturilor populare. Aceasta, cu
rea comisiei amintite varul ne te măsuri de asigurare în in nul nostru se foloseşte metoda
atît mai mult cu cit în peri
cinta şcolii, cu apă potabilă. organizării de şedinţe de cola
In acest scop, s-a confecţionat borare cu preşedinţii şi secre oada actuală, în faţa sfaturilor
populare stau sarcini deosebit
un rezervor cu robinet. Multă tarii comisiilor permanente. Cu de importante. Este necesar deci
stăruinţă în această problemă acest prilej, deputaţii, membri ca nivelul muncii sfaturilor
a depus tov. deputat Gavrilâ ai comisiilor permanente, iau
Popa şi Raica Cornel din co populare, al deputaţilor, să se
misia permanentă respectivă. cunoştinţă de obiectivele mai ridice la cel al sarcinilor ce le
importante, ce stau în faţa sfa revin.
In comuna Peţelca, comisia turilor populare, li se fac une
permanentă buget-finanţe şi le recomandări spre studiere şi
în a-celaşi timp sînt ajutaţi în
