Page 75 - 1960-09
P. 75
K ¦Si» D RU M U L ROCI A U SM ULU I Pag. a
M ăsuri t rontalul Munca de educaţie — Pregătiri pentru
©fleac© — din panoul 1 est în atenţia grupei de partid deschiderea
r e z u lta te învăţămîntului de partid
G ru p a de partid nr. 1 d e la vitatea lui. C om uniştii au con de la sate
fabrica de aglom erare a m in e
reurilor din C. S. H u n edoara, al siderat că num ai şedinţa care a Sub îndrumarea Comitetului raio
cărei organizator este tov. Ioan nal de partid, comitetele comunale de
foiiue Suciu, se ocupă cu m uită grijă avu t loc şi criticiie iăcu te nu partid şi organizaţiile de bază săteşti
de m obilizarea tuturor com u n iş din raionul Hunedoara au luat din
De ori unde ai privi, fie tal la susţinerea metalică cu tilor la rezolvarea op erativă a aju n g ca tov. N istor să se sch im timp măsuri pentru buna pregătire şi
stilpi de tipul G.H.H. Şi deşi problem elor care se ridică în a c deschidere a anului şcolar în învăţă-
din galeria de cap sau de înălţimea abatajului este ma tivitatea grupei* de edu caţia p ar be cu adevărat. Era nevoie să mîntul de partid. Au fost constituite
jos de la bază. panoul 1 al re, stilpii G.F.H. şi grinzile tinică a m em b rilor şi c a n d id a colective care au stat de vorbă cu
Inlr-un articol apărut la înce frontalului I est de la secto ţilor de partid. i se acorde un sprijin pe o pe membrii şi candidaţii de partid, cu
rul IV B al minei Lupeni iţi in consolă, confecţionate¦ la cei din activul iară de partid — în-
p u tu l lu n ii iu lie şt in titu la t: „ P e dovedeşte că aici lucrează U.R.U.M.P., rezistă la o mare In a ceastă gru p ă erau unii rioadă m ai înd elu n gată. D e a- cadrîndu-i in diferite cercuri şi cursuri,
m em bri de partid care. nu se potrivit dorinţei şi nivelului lor de
eîncl eco n o m ii la preţul d e co st? “ oameni de ispravă, preocu presiune. Tocmai faptul a- îm păcau cu discip lin a la locul ceea, grupa de partid a dat ca pregătire politico-ideplogic.
paţi de sporirea continuă a cesta ne-a permis să orga de m uncă. Un asem enea exem sarcină concretă tov. G heorghe
a fost criticată întreprinderea producţiei lor, dar şi de a- nizăm în acest fel munca în plu l-a oferit de cttrînd tov. lo a n La sate s-au organizat şi vor func
„V idra" din O răştie pentru fap d u cţie ex p erien ţa lor, felul în plicarea progresului tehnic. N istor. O rganizatorul grupei de O stafie să se ocupe îndeaproape ţiona în acest an 73 cercuri şi cursuri
tu l că în prim ele 5 luni ale a- care lucrează pentru a realiza frontal. partid a stat de vorbă cu el, i-a ale învăţămîntului de partid şi a-
n u iu i, în Ioc să rea lizeze e c o produse de cea m ai bună calita In linie dreaptă, parcă tra ...Vizitînă abatajul frontal arătat că asem en ea atitudini nu de acest tovarăş, să-l sprijine num e: 10 cercuri de economie con
nom ii la preţul de cost, a în re te şi econ om ii cît m ai m ari. A să cu sfoara, se aliniază la sînt juste pentru un m em bru de în p erm an en ţă, arătîndu-i că a-
gistrat o depăşire de peste fost întocm it apoi un plan de distanţe egale masivii stilpi I est am înţeles mai bine til- partid. Din păcate discuţia nu cretă, 9 cercuri de studiere a Isto
111.000 lei. In articolul respectiv m ăsuri tehnico - organizatorice, de oţel. care, în rinduri. de cul unei discuţii înfocate ca a avut atunci efect asupra iui. portul pe care-1 ad u ce în p ro ce riei P.M.R., 17 cursuri serale, 29
cite 5 susţin grinzile metali El a continuat să se poarte m ai
re avusese loc în biroul sec d ep arte ia fel. A tunci, co lectiv u l su l d e p rod u cţie, c o n tr ib u ie la cercuri de studiere a Statutului P-M.R.
ce în consolă. Ceea ce te torului cu cîteva zile înain grupei de partid a hotărît să-l şi 8 cercuri de politică curentă. In
surprinde aici este faptul că te. Atunci, mai bine de o oră, pună în d iscu ţie şi să-l ajute creşterea producţiei de a g lo m e
adunaţi în jurul hărţii de m i m ai m ult. aceste cercuri şi cursuri, au fost cu
sîn t s c o a s e în e v id e n ţă o serie cu ob iective con crete şi eficace. aproape nu găseşti bucată de nă a abatajului frontal, ing. rat.
ele d e f ic ie n ţ e în a c t i v it a t e a c o n U n a din m ă su rile p rev ă zu te în lemn. Craţerele duc gemind La discuţii au luat cuvîntul In m od a sem ă n ă to r s-a ocu p at prinşi toţi membrii şi candidaţii de
duceri! întreprinderii şl ale c o ei este şi d e îa lc a fe a pe secţii, înfundat bogăţia de cărbune Caramele, brigadierul Cirlo- mai m ulţi tovarăşi care au ară
m itetului sindical, care n-au echipe şi oa m en i a a n g a ja m e n gari, un şef de schimb din tat că m anifestările de indisci şi tov. Ianis C on stan tin id is de partid, precum şi numeroşi tovarăşi
luat din tim p m ăsuri pentru ur tului privind realizarea de e co negru, lucios şi fără şist in brigadă, şi maistrul mecanic, plină ale tov. Ioan N istor nu din activul fără de partid.
m ărirea judicioasă a consum uri n o m ii, lu at în c in s te a celu i d e-ai el. Acesta este locul de m un s-au sfătuit îndelung despre sînt dem ne, dezaprobînd com candidatul V ictor Brutu pe care
că al brigăzii condusă de Ilie organizarea muncii în acest p o r ta r e a tui lip sită de r ă s p u n 1-a p r e g ă t i t d in p u n c t d e v e d e r e Au fost selecţionaţi ca propagan
Cîrlogan, un miner tinăr, dar d ere în p r o cesu l de p rod u cţie.
pentru care cărbunele nu are frontal, au aranjat astfel lu C om uniştii au criticat cu acest profesional, l-a ajutat să mî- dişti, membri de partid cu experienţă
taine. crurile incit să se poată ex prilej şi pe alţi to v a r ă şi care nu
lor de m aterii prim e şi m a te li 1-lea C on gres al partidului. trage pe zi cel puţin o fişie m u n cesc c o n ştiin cio s ia locui de nuiască m aşinile de aglom erare. în această muncă. O parte din pro
riale pe partide şi pe faze de A şa se face că acu m , în secţii Cină am intrat în fronta de cărbune pe toată întinde de m uncă.
operaţii, n-au controlat şi sti şi în a telierele secţiilor, se pot lul său, lampa de mină nu rea frontalului. Rodul măsu Acum, acest tovarăş este un bun pagandişti vor urma cursurile de pre
m u la t efortu rile m u n citorilor în citi lozinci care vorb esc concret ne-a mai folosit la nimic. rilor luate atunci le-am vă Ei au arătat că un com unist
Lumină, multă lumină, era zut, „pe viu“ in abataj. nu trebuie să răspundă num ai a g lo n ie r a to r ist, re m e d ia z ă la gătire organizate de Gomitetul regio
pentru sine, ci şi pentru m unca
lupta pentru rea despre econom ii, răspîndită cu dărnicie de ? tovarăşilor din jurul său, pen tim p d efectele ce se iv e s c în nal de partid, iar ceilalţi vor urma
lizarea de eco pînă la om . becurile electrice înşirate pe La mina Lupeni se acor tru m unca b rigăzii din care face tim pul funcţionării a g reg a telo r şi
stilpi de-a lungul fişiei. Ing. dă o deosebită atenţie pro parte, de cea a întregii secţii. un curs de instruire de 3—4 zile la
Vasile Cúramete, case ne în movării progresului tehnic. Un com unist trebuie să urm ă este gata oricînd să în d ep lin eas cabinetul raional.
soţea ne-a spus că fronta rească ca nu num ai el să-şi în
nom ii şi nu s-au O altă m ăsură lul I est constituie mîndria Trecerea frontalului I est d ep lin ească sarcinile de plan, că fu n c ţia de şe f d e e c h ip ă ia
nu numai a sectorului său, la armare metalică cu stilpi ci să-i ajute şi pe cei răm aşi în
îngrijit ca ex din plan este dar şi a minei întregi. Tot el, G.H.H. şi grinzi în consolă, urm ă. acest punct de lucru.
într-o clipă de răgaz, reze G cu p în d u -se în m od
perienţa fruntaşi rezolvarea cît mat ds corpul masiv al ha- constituie o parte a planu D iscu ţiile com u n iştilor în c a concret
vezei, ne-a istorisit cum s-a lui tehnic al minei Pentru drul grupei au constituit un a-
lor să d evin ă IM T E S A A IU .0 & Í m ai g ra b n ică a ajuns la organizarea acestui viitorul, apropiat, se preconi jutor preţios pentru tov. N istor, de fiecare m em bru de partid,
l-au făcut să în ţeleagă că aceste
un bun al tutu propunerilor de frontal-model: zează să se treacă la havare lipsuri nu au ce căuta în acti- gru p a nr. 1 a con trib u it m u lt la
ror. inovaţii şi or — Sarcinile noastre de direct de pe un crater blin întărirea d iscip lin ei în m u n că.
g a n i z a r e a z ile i i- plan, precum ştiţi, sînt mari. dat. mutarea acestuia spre
*¦ W B U C A T EIn u rm a c r iti front făcindu-se prin recul. V . F Â N 1C Ă
Cocsarii au nevoie de tot mai
cii a d u să de ~ ” novatorului oda mult cărbune cocsificabil. în Cu oamenii de felul co mii PROGRAMULDE
ziar, biroul organizaţiei de par tă pe lună. In cadrul zilei in o că de la începutul anului, în munistului Vasile Caramele,
tid a pus p roblem a preţului de vatorului se fac expuneri şi d is vederea creşterii producţiei, al brigadierului Ilie Cîrlogan m n o io iu iD
cost în discu ţia adunării g e n e cuţii pe tem e tehnice, legate de
rale. C om u n iştii au vorbit d e s specificul producţiei. s-a pus problema moderniză şi a multor mineri harnici, 23 SE PT E M B R IE 1960
chis despre lipsurile ce se m an i rii treptate a frontalelor sec
festă în fie c a r e se c ţie , in fie c a r e F oarte im p ortan tă este şi m ă colectivul minei Lupeni va PROGRAMUL 1 : 5,10 Emisiunea io r ; 22,30 „Maurice Ravel evocat de
atelier. Au arătat că depăşirea sura de urm ărire a consum uri torului nostru, pe baza folo pentru sate : Tratarea seminţelor îm prietenii săi“, emisiune muzical-litera-
co n su m u rilo r sp ecifice şi d efici lor d e m aterii prim e şi m a te sirii unei tehnici avansate. Cu obţine fără îndoială noi şi potriva bolilor criptogamice ; 6,45 Sa ră : 23,32 Muzică uşoară.
ria le pe ech ip e şi fa ze d e lucru. importante succese pe linia lut voios de pionier ; 8,00 Din presa
citva timp in urmă, condiţiile promovării progresului teh de astăzi ; 9,30 Prietena noastră car PROGRAMUL II: 14,07 Muzică
enţele de calitate nu sîut ca u za P rin trad u cerea în viaţă a ho- tea : „Petre, eu şi atomii“ de V. Koval populară romînească; 15,30 Melodii
de exploatare au creat pre nic. pentru creşterea conti şi D. Foii; 11,35 Melodii populare ro- populare romîneşti; 16,15 Muzică de
te n u m ai de m otive ob iective, ci tărîrilor adunării g e n e r a le a or misele trecerii acestui fron- mîneşti ; 12,10 „Te cint, partid“ — e- cameră de Beethoven ; 17,30 Sfatul
nuă a productivităţii mun misiune de cîntecc ; 14,00 Concert medicului: Sinuzita : 18,20 Cîntecul
m ai m ult de cele subiective. ganizaţiei de bază, colectivul fa cii. popular ; 15,30 Noi înregistrări de mu săptărnîriii: „Sus steagul luptei pen
zică romineaseă ; 15,50 Din antologia tru pace“ de Mircea Neagu, versuri
— C ăile cele m ai sig u re p en bricii „V id ra“ a reuşit să recu GH. D UM ITRESCU poeziei noastre contemporane; 16,15 de Liviu Gernăianu; 19,00 Din fofclo-*
.Vorbeşte Moscova ! ; 18,00 Răsună chi rtil popoarelor; 19,30 Teatru la mi
tru realizarea de econ om ii — p ereze în m are parte dep ăşirile teai! nostru pionieresc ; 19,05 Actua crofon ; „Mizantropul“ — adaptare ra
sp u n eau ei — sîn t d ep lin a cu în r e g istr a te ia preţul de c o st în litatea în ţările socialiste ; 20,20 Noap diofonică după comedia lui M oliere;
te bună, copii ; 21,15 Jurnalul sale- 21,15 Muzică corală ; 22,00 Muzică u-
noaştere de către toţi m u n cito prim a parte a anului. E lan u l cu şoară ; 23,40 Sonata pentru flaut, vio
23 SEPTEMBRIE 1960 lă şi harpă de Debussy.
rii a e le m e n te lo r p reţu lu i de c a r e s e m u n c e ş te , p r e c u m şi cei DEVA : Cocoşatul ; ALBA
IULIA : O intimplare extra BULETINE DE ŞTIRI; 5,00; 6,00;
cost, urm ărirea ju d ic io a să a c o n 176.000 lei eco n o m ii ia preţul ordinară ; In iureşul focu 7,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;
lui ; BRAD : Intilnire cu Fran 19,00; 20,00; 22,00; 23,52 (progra
sum urilor, extinderea ex p erie n de cost realizaţi în lu n a a u gu st, ţa ; HAŢEG : Cartea junglei : mul I ) ; 14,00; 16,00; 18,00; 21,30
HUNEDOARA : N-am ucis: Fa 23,00 (programul II).
ţei în ain tate a fruntaşilor în dau g a ra n ţia că în a cea stă lună «jşac ; voritul 13 : ILIA : Ultima noap
te pe Titanic ; ORAŞTIE : Favo -O -
producţie. d e p ă ş ir e a v a ii in te g r a l r e c u p e ritul 13 ; Mexicul cintă : PE
TROŞANI : N-a fost in zadar; PEN TR U 24 ORE
H o tă rîrile ad u n ării g e n e r a le rată şi că p în ă la sfîrşitu i a n u Scrisoarea Elvirei ; SEBEŞ : In
pragul vieţii : SIMERIA : Oa Vreme nestabilă cu cerul mai mult
au p u s în faţa c o n d u c e r ii în tr e lui a n g a j a m e n t u l va îi în d e p li meni sau majurt ; LONEA : En- noros. Vor cădea ploi slabe locale. Tem
rico Caruso : TEIUŞ ; Nu aştep peratura uşor variabilă ; ziua va fi cu
prinderii şi a com itetu lu i de sin nit şi chiar depăşit. ta luna mai ; ZLATNA : Ştren prinsă între 21 şi 26 grade, iar noap
garii ; APOLDUL DE SUS: Ba tea între 9 şi 15 grade. Vlnt potrivit
dicat sarcini noi, de m are im C on tin u în d să d ep u n ă şi în lada soldatului. cu intensificări temporare de Ia est şi
sud-vest.
portanţă. Drept urm are, com i viitor aceleaşi eforturi pentru
PENTRU URMĂTOARELE
tetul sin d icatu lu i şi con d u cerea reducerea con su m u rilo r sp ecifi 3 ZILE
întreprinderii, sub îndrum area ce şi îm bunătăţirea calităţii pro Vremea rămîne nestabilă cu tempe
ratura in uşoară scădere.
biroului org a n iza ţiei de partid, duselor, prin traducerea în viaţă
au luat m ăsuri pentru discuta a celor m ai judicioase m ăsuri
rea p ro b lem ei preţului de co st te h n ic o -o r g a n iz a fo r ic e şi p o liti
în con sfătu irile d e producţie, cu ce, m uncitorii, tehnicienii, m a iş
în tr e a g a m a s ă d e m u n citori. tri şi in g in erii a cestei în tr e p r in
A stfel, întregu l colectiv a !uat deri vor putea a ju n g e ca la fi
cu n oştin ţă de elem en tele preţu nele anului să raporteze parti
lui d e c o s t şi de c ă ile p en tru re d u lu i cu fr u n te a s u s că şi-a u în
ducerea lui. M uncitorii fruntaşi d ep lin it aşa cum se cu v in e a n
printre care G h eo rg h e M a g h ia r, g a ja m e n tu l lu at în c in stea celu i
R c m u l u s B u n e a ş!i a l ţ i i a u î m d e - a l I I I - I e a C o n g r e s a i P . M . R .
p ărtăşit în co n sfă tu irile de p ro GH. COM SUTA r
A Întreprinderea Anunţ important
de prefabricate
L -A M I N A V U L C A N „Progresul“ din Pentru prevenirea unor accid en te grave, consum atorii del
Capitală aduce g a z petrolier lichefiat (a r a g a z ), vor respecta cu stricteţe in
PROBLEMA TRANSPORTULUI IN DISCUTIA o contribuţie pre strucţiunile de utilizare a buteliilor încărcate cu gaze, care pre
văd urm ătoarele :
ţioasă la realizarea mari-
COMITETULUI DE PARTID ? lor construcţii de locuîn- Transportul buteliilor se face num ai cu piuliţa de sig u
¦ ţe. ranţă şi cap acu l d e p rotecţie m on tate.
IN FOTO: încărcarea M ontarea regu latoru lu i la butelie se iace num ai cu
panourilor prefabricate.
In ultima şedinţă a co'mite- duse de Matache Dima, Con A fost criticat, de asemenea, producţiei. Pentru îndreptarea garnitura bună. *
stantin Cihodaru, Constantin faptul că repararea şi revizia acestora, s-a propus să fie fo
ului de partid de la mina Vul- locomotivelor nu se face con losite mai mult gazeta de pe — E tanşeitatea instalaţiei se veriiică de consum atori cu
:an (secretar tov. Aurel Mir- Vlăducu. Raportul n-a trecut rete, staţia de radioamplificare apă săpunată, nu cu flacără.
;a), a fost analizată activitatea cu vederea nici lipsurile. A fost form graficului de revizii şi re a minei, caricaturile şi postul In sprijinul
arătat faptul că locomotivele de paraţii, ci numai atunci cind U.T.M. de control. F olosiţi bu teliile nu m ai cu regu lator şi su p ra v eg h ea ţi
electivului sectorului VI, tran- minerilor a p a r a te le in tim p u l fu n cţio n ă rii.
la orizontul 480 sînt într-o sta acestea se defectează ajungind Comitetul de partid de la mi
porturi. re nesatisfăcătoare, liniile fera pe butuci. Nu întreg persona na Vulcan s-a orientat bine a- Cu ciţiva ani în urmă, secţia - - E ste in terzisă în că lzirea buteliei cu apă ca ld ă la flacără,
înainte de a stabili ordinea te de la orizonturile 590 m., lul de supraveghere al transpor tunei cind a hotărit să analize transport subteran de Ia Între
le zi a şedinţei de comitet, după 630 m. sau puţurile nr. 1 şi 5 tului îşi face în mod conştiin ze activitatea, sectorului VI. Au prinderea minieră Barza,' era a şezarea lin g ă sob e, ca lorifere, sa u în clin a rea ei în tim p u l u ti
erminarea unei plenare ce a sînt defecte pentru că maiştrii existat însă şi lipsuri in ceea dotată doar cu 12 locomotive e- lizării.
;vut loc in urmă cu cîteva luni, cios datoria. Astfel, se mai ad ce priveşte pregătirea şedinţei lectrice, dintre care o parte u-
netnbrii comitetului de partid nu dau atenţia cuvenită între mite transportul cu supratonaj, de comitet. La şedinţa comite zate. De asemenea, personalul D acă sim ţiţi m irosul sp ecific aragazului, închideţi im e
ţinerii lor. S-au arătat şi une tului de partid n-au fost invi cu care era încadrată secţia nu diat ventilu! buteliei şi robineţii a p a ra tu lu i; nu aprindeţi chi
,u fost întrebaţi de către se- le din sarcinile pe care le au ridicarea vagonetelcr căzute cu taţi din partea sectorului VI corespundea integrai din punct brit sau lăm p i.
retar ce problemă socotesc că de îndeplinit in viitor muncito locomotivele, lucru care duce la decit tov. Ludovic Antal, secre de vedere profesional. (
ste mai importantă şi va rii, tehnicienii şi inginerii sec deteriorarea liniilor de cale tarul organizaţiei de bază şi
rebui analizată în viitor. Mem ferată, şi la defectarea locomo locţiitorul şefului de sector, ca Cu totul altfel se prezintă lu — D esch id eţi uşile şl ferestrele pentru aerisire. 1
torului. Punerea cit mai grabni tivelor. re a prezentat raportul. crurile astăzi. Secţia, dotată cu de1
brii comitetului au cîntărit fap- că în funcţie a noului sistem 23 de locomotive, dintre care 8 In p rovin cie se vor a n u n ţa cen trele dedistribuire
eie şi au socotit că ar fi bine de haldare, captarea apei la Printre alte propuneri cărora Membrii comitetului de par fabricate la uzinele „Eleefropu- produse petrolifere din lo ca lita te. :
ie analizat activitatea seotoru- puţul nr. 5, curăţirea a cel pu tid au ridicat diverse probleme tere" dkr Craiova, dispune de
ui Vi care de fapt este „cheia“ ţin 60 vagoneţi pe schimb, sînt conducerea sectorului VI şi or care ar fi fost bine să fie auzite şi cadre bine pregătite. Numai în — Nu vă procuraţi butelii prin interm ediari; utilizaţi servi-*
iroducţiei minei, şi oare în ul- numai cîteva din aceste sar ganizaţia de bază trebuie să le de mecanicul şl energeticul de luna august, 30 de însoţitori de
ima vreme mergea defectuos, acorde importanţa cuvenită, sector, de semnalişti. mecanici tren, majoritatea membri şi can )c iu l la d o m ic iliu al b a zei, care a s ig u r ă m o n ta ju l şi v er ific a r e a :
’ropunerea a fost acceptată. cini. transpunîndu-le în fapt în de locomotive, muncitori din e- didaţi de partid, au primit, în
Membrii comitetului de par timpul cel mai scurt, sînt şi a- chipele de reparaţii şi întreţi urma absolvirii cursului de cali ’ corectă a instalaţiei. ’<
Membrii comitetului au cunos- celea care prevăd ca fiecare lo nere ş.a. Dacă unii din aceştia ficare, dreptul de a conduce lo
iut din timp problema ce va tid de la mina Vulcan, printre ar fi fost invitaţi să participe comotivele. Dirijarea transportu ProcLiraţi-vă in stru cţiu n ile tehnice pentru folosirea bute :
1 pusă în discuţie, s-au pre- care tov. Iosif Cotoţ, Traian comotivă să fie înzestrată cu a- la şedinţa de comitet şi-ar fi lui se face de la o cabină de că
;ătit pentru aceasta ; condu- Blaj, Laurentiu Micloş, Petru parat de ridicat şi trusă de dat mai bine seama de ceea ce tre dispeceri şi impiegaţi de miş liilor cu g a z e lich efiate de la p u n ctele de d esfa cere sau p r in 1
:erea sectorului VI s-a pregă- Fedor, Laurenţiu Farcaş şi al scule ; brigăzilor de întreţinere au de făcut in viitor, ar fi tran care.
it şi ea. cu un raport, care a ţii, nu s-au mulţumit numai a liniilor de cale ferată precum smis şi celorlalţi tovarăşi de i distribuitori fran co-d om iciliu . A fişaţi instru cţiu n ile la locul de:
mprins problemele de bază ale cu cele relatate în raport. Ei şi echipei de reparat vagoneţi muncă ai lor problemele discu Ca urmare, atît minerii, cît şi
au complectat raportul arătînd să li se stabilească un program tate, mobilizîndu-i astfel la muncitorii secţiei antezdrobitor, !co n su m şi respectaţi în tocm ai in d ica ţiile resp ective. i
ictivităţii sectorului. şi alte lipsuri din activitatea co de lucru zilnic, iar în scopul fo lupta pentru remedierea lipsu au condiţii optime pentru a-şi
Din raportul prezentat, înem- lectivului şi conducerii sectoru rilor şi înfăotuirea propunerilor duce la îndeplinire sarcinile de i ^ N erespectarea instrucţiunilor d e utilizarea gazu lu i iiche-l
lui, au analizat temeinic cau losirii mai bune a capacităţii ce au fost făcute. plan. Intre cele două secţii, ; fiat precum şi utilizarea de către con su m atori a unor ap arate şl l
irii comitetului au fost infor- zele acestor lipsuri făcind to t de producţie a puţurilor minei transport şi antezdrobitor, exis Iaccesorii necorespunzătoare, se sancţionează conf. HCM 33/960.!
naţi de unele succese şi lip- odată propuneri valoroase pen Astfel de şedinţe trebuie să tă o strînsă colaborare, fapt po
luri ale colectivului sectorului să se stabilească programul capete un caracter larg, la ele zitiv, hotărîtor în extragerea şi M .I.P.C . - D .G .A .D . I
71. Astfel, a fost subliniat fap- tru remedierea lor. S-a arătat transportului de personal. să fie invitaţi să participe co prelucrarea unei cantităţi cit
,ul că în locurile de muncă mai astfel că parcul de locomotive munişti din sectorul de acti mai mari de minereuri. Astfel, 1 1f"~ii *i—11 1 1—1r*1r*t—1/
'rele şi mai importante, unde cu care este înzestrată mina nu O altă latură asupra căreia vitate analizat, oameni ai mun prin buna organizare a muncii
mmce.sc membri şi candidaţi este bine întreţinut, locomoti trebuie să-şi îndrepte atenţia cii, factorii de răspundere din Ia antezdrobitor, vagonetele în [ ANUNŢ
vele nu sint folosite întotdeau conducerea sectorului şi orga cărcate staţionează foarte puţin
ie partid, s-au obţinut reali- na in mod raţional şi la în nizaţia de bază, este întărirea sector. In acest fel, şedinţele de în staţia de descărcare. r întreprinderea minieră Săcărîmb, cu sediul in comuna Cer
îări de seamă în ceea ce pri treaga capacitate. Pentru ca să disciplinei în muncă. Mecani r tejul de Sus, raionul Ilia, regiunea Hunedoara, declară vacanţi
ceşte întreţinerea şi folosirea crească grija faţă de buna în comitet în care se analizează TRAIAN PLE ŞA f pentru ocupare prin concurs un număr de 10 posturi de maiş
a ’ capacitatea lor de produc treţinere a locomotivelor şi a cii de locomotive care deser Uri mineri.
te a maşinilor şi agregatelor. celorlalte maşini s-a făcut pro vesc transportul pentru secto diferite probleme ale producţiei corespondent
punerea ca utilajele să fie pre rul Vin. unii cuplători de la La concurs, pentru ocuparea posturilor vacante de maiştr
Sarcinile de plan au fost înde date mecanicilor în folosinţă şi vor da roade mai mari, vor fi !•mineri se pot prezenta:
plinite lună de lună. S-au ob- îngrijire cu proces verbal, iar puţuri, ba chiar şi personalul
;inut rezultate bune şi în între jurnalul de tură să fie intro de supraveghere, dau dovadă de mai eficace. C absolvenţii şcolilor tehnice de maiştri mineri, sau r
cerea ce se desfăşoară între dus la predarea locomotivelor indisciplină în muncă, nu res
nuncitorii şi tehnicienii celor •de la un schimb la altul. G. M O R A R U [unor şcoli ale Ministerului învăţămîntului şi Culturii echivalente
pectă dispoziţiile pe care le Teu şcolile de mai sus;
trei schimburi. Rind pe rînd au primesc. Unii muncitori din sec
(ost declarate schimburi frun tor printre care Ioan Butnaru, [ maiştri care la data de 1 iulie 1956 au avut o vechimi
taşe pe sector schimburile con Ioan Simina, Jenică Vlad, Va- [de 12 ani în aceste funcţii.
sile Lazăr, absentează nemoti
vat, perturbînd bunul mers al L Cererile se vor depune ia secretariatul întreprinderii nîni
Lla data de 30 IX. 1960. f-
[ Pentru informaţii suplimentare, doritorii se vor adresa în
treprinderii respective.
- *1 ’ ^ ' 1 \ 1 V w / I I | 1 w / U m j U . J \ ~ J I I L— / U«/ U -/ l