Page 77 - 1960-09

P E N T R U P Ă C II,PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI
Aceeaşi aienţie áiiíarar
obiectivelor
planului tehnic!
In urma recentei hotărâri a
C.C. al P.M.R. şi a Consiliului
de Miniştri cu privire la ridica­
rea nivelului tehnic al produc­
ţiei, în fiecare întreprindere s-a
înviorat acţiunea de promovare
a tehnicii noi, de introducere a
unor procedee tehnologice mo­
derne. La unele întreprinderi au
fost revizuite planurile tehnice
întocmite la începutul anului, iar rului şi la încălzirea locală la
îndeplinirea tuturor obiectivelor cazangerie. Deşi termenul lucră­
prevăzute în aceste planuri a de­ rii este 1 iulie, pînă în prezent
venit o sarcină de seamă a tu­ nu s-a făcut nimic. De fapt, În­
turor cadrelor tehnico-ingine- trebat despre stadiul studiului,
reşti.
Realizări de seamă în această — Drept să vă spun, am şi
direcţie au fost obţinute şi la u ita t! Bine că mi-aţi adus a-
Atelierele G.F.R. Simeria. Pune­ m inte1
rea la punct a fluxului tehnolo­ Şi credem că acesta nu-i un
gic, extinderea
reţelei pneumati­
ce şi electrice în Progresul tehnic - Simeria, Consta­
vederea meca­
nizării şi îmbu­ la ordinea zilei
nătăţirii condiţii­
lor de muncă, sînt doar cîteva conducere al întreprinderii n-a
succese cu care se poate mîndri acordat atenţia cuvenită îndepli­
colectivul de muncă de la a-
ceastă unitate industrială.
Gu toate acestea, la Atelierele
C.F.R. Simeria nu s-a acordat
atenţia cuvenită planului tehnic.
G dovadă în acest sens o cons­
tituie faptul că au rămas nerea­
lizate multe obiective, destul de
însemnate, al căror termen a
trecut. Astfel, în primul trimes­
tru, 25 la sută din obiective au
rămas nerealizate, iar în trimes­
trul lî 40 la sută. Nici în trimes­
trul III lucrurile nu stau mai
bine.
Cine se face vinovat de aceas­
tă situaţie ? Există într-adevăr
şi cîteva cazuri cînd din vina u-
zinelor ,,23 August“ din Bucu­
reşti sau a altor uzine, care nu
s-au achitat la timp de obliga­
ţiunile contractuale, n-au putut
fi realizate obiective importante,
ca de pildă „Montarea ştandului
de măsurat cazane“, lucrare al
cărei termen a expirat la data
de 1 iunie a. c.
Totuşi, cea mai mare vină a-
parţine factorilor de răspundere
Penfru copiii colectivişf I lor
In satul Pianul de Sus din raionul
Sebeş a luat fiinţă nu de mult, din
iniţiativa comisiei de femei, un cămin
i? zi pentru copiii colectiviştilor.
Sub supravegherea atentă a educa­
toarei Maria Ştefan, copiii colectivişti­
rgJie J K a q k i a r f i (.raţii tembrie inclusiv, numai minerii
E iolaeiL au de.oen.it
1Ion şi Petru Ciolacu sînt fraţi pla de multe ori că le intrau in lucru şi cu Petru. Maghiar şi-a dat seama
gemeni. Seamănă unul cu altul ca piei de calitatea l-a şi la sfirşitut că rezultatele lor slabe în producţie
două picături de apă/ au aceeaşi procesului de fabricaţie se trezeau se datorau faptului că erau delăsători
înălţime, aceeaşi fizionomie. Mai mult
decii aţii, cinci unul din ei îşi reali­
zează planul şi-l realizează şi celă­
lalt, şi invers. Singurul semn după
core-i poţi distinge este dintele de
aur al lui Petru. Dar, cum nu sînt
întotdeauna dispuşi să zimbească, se
îniimplă adeseori că-i confundă pină
şi ortaci din brigada lor. De ciie ori
nu s-a intimplat ca Ion să primească
observaţii pentru vreo greşeală de-a
lui Petru, sau Petru pentru vreo boa­
cănă de-a lut Ion! Ceea ce face in­
să ca şeful brigăzii, sau cel care face
observaţia, să nu fie repezit este toc­
mai faptul că rareori se întimplă ca
o greşeală a unuia să n-o săvî.rşeas-
că şi celălalt. Amândoi lucrează in
; atelierul de cărnuit al fabricii „Vidra"
din Orăslie şi fac parte din brigada
• ¦de tineret condusă de Petru Bondar.
Deasupra ramei la care lucrează şeful
, brigăzii esle prins ca îngrijire steagul
' de brigadă fruntaşă în producţie, pe
> fabrică. La obţinerea şi menţinerea a-
| cestui titlu au contribuit şi fraţii Cio-
> tăcu. Dar, pină ce i-au determinat să
I muncească aşa cum muncesc acum,
î membrii brigăzii au avui mult de
( /urcă cu ei...
! Era cu vreo două luni in urmă.
1 Singurii din brigadă care nu-şi rea-
j lizau planul (şi asta de multă vre-
i me) erau fraţii Ciolacu. Tinerii nu
! se împăcau deloc cu această situa­
ţie. căci. oricii s-ar fi străduit ei să
obţină un loc mai bun în întrecere,
cei doi fraţi ii trăgeau înapoi. Şi fap­
tul că rămineau in urmă nu era io­
tul, diminuau şi calitatea. Se intim-
din întreprindere. Facem această
afirmaţie bazîndu-ne pe faptul
că unii dintre inginerii care
răspundeau de îndeplinirea o-
biectivelor din planul tehnic au
uitat pur şi simplu de ele. Aşa
de pildă, inginerul Carol Pop,
avea ca sarcină să efectueze un
studiu privitor la folosirea com­
bustibilului gazos la tăierea fie­
tov. Pop ne-a răsp u n s: ,
......... . , ........ caz unic la Ate­
lierele G.E.R. din
tarea aceasta do­
vedeşte că însuşi
colectivul de
nirii planului tehnic.
Există şi aspecte de formalism
în îndeplinirea planului tehnic
la această întreprindere. Astfel,
este prevăzut ca pînă la data
de 1 martie să fie pusă în func­
ţiune presa de fricţiune. Nu s-a
îndeplinit în termen, totuşi s-a
făcut. Ce folos însă, pentru că
presa amintită — de altfel în
perfectă stare de funcţionare,
după cum ne-a asigurat tov. ing.
Fritea de la serviciul mecanic
şef — lucrează foarte puţin şi
cu mult sub randamentul ei de
proiect. Motive sînt multe, însă
toate ar cădea dacă s-ar găsi
cineva care să se preocupe de
folosirea acestei realizări teh­
nice.
După cîte se vede, au ieşit în
evidenţă o seamă de lipsuri care
nu mai pot fi tolerate. Conduce­
rea Atelierelor trebuie să reflec­
te serios la ele şi mai ales să
ia măsuri menite să îndrepte si­
tuaţia.
Ing. N. ANDRONACHE
lor se joacă, sînt bine hrăniţi şi au
asigurate condiţii din cele mai bune
pentru a se odihni. In acest timp pă­
rinţii lor muncesc liniştiţi pe ogoarele
gospodăriei colective.
că-s de calitatea a III-a. Aceasta, din
cauză că in timpul cărnuitutui erau
iăiate sau înţepate. ,4şa se face că
intr-una din zilele premergătoare unei
adunări generale a organizaţiei de
bază U.T.M., Petru Bondar, şeful
brigăzii, împreună cu Gheorghe Ma­
ghiar si alţi ciţiva fruntaşi, se sfă-
tuiră să pună capăt neregulilor din
brigadă Sarcina de a se ocupa de
fraţii Ciolacu şi-a asumat-o Gheor­
ghe Maghiar
Gheorghe Maghiar este unul dintre
cei mai pricepuţi intr-ale meseriei. De
Sn jurul iau, să nu rămînă
nimeni în urmă !
loc este de prin părţile Oradiei. .4
terminat şcoala profesională în 1952
şi a fost repartizat la Orăştie. De
alunei lucrează numai la fabrica „Vi­
dra", fiind mereu fruntaş in produc­
ţie.
După convorbirea avută cu şeful
brigăzii, el se hotărî să stea de vor­
bă şi cu cei doi fraţi.
— Mă Petre, zise unuia din ei.
Ce dracu mă...
— Care Petru, că-s Ion.
— Ei bine Ion. Ce-aveţi de ră-
mîneţi mereu in urmă?
— Ah, mult o să vă mai ţineţi
de capul nostru ? ! răspunse acesta
indignat..
Discuţia a avut loc pe acelaşi ion
Comunistul Franctsc Bartha este şef de brigadă la mina
Pelrila. In luna august, brigada pe care o conduce şi-a depăşit
planul cu 90 tone cărbune. Şi in lima septembrie, ea a obţinut
realizări frumoase.
-------- " Z = . ...... S 3 ~ ......, . = --------------
Succese noi
în întrecerea socialista
Cărbune peste plan
Steagul de colectiv minier
fruntaş pe Valea Jiului il deţi­
ne in prezent colectivul minei
Vulcan. Bl a obţinut în primul
semestru al anului cele mai fru­
moase realizări.
Minerii din Vulcan sînt hotă-
rîţi să obţină şi în cursul se­
mestrului II realizări tot atlt de
bune. Pentru aceasta, traduc în
viaţă noi măsuri tehnico-orga-
nizaţorice, desfăşoară o însu­
fleţită întrecere socialistă între
După două decade
Introducerea tehnicii noi, spo­
rirea indicilor de utilizare ai a-
gregaţelor, ridicarea calificării
cadrelor, întrecerea socialistă
pe profesii, sînt principalele căi
alese de siderurgiştii din Hune­
doara pentru îndeplinirea sar­
cinilor de plan.
Urmind neabătut această li­
nie, ei au obţinut lună de lună
succese deosebite în muncă. Nu­
mai în perioada 1—20 septem­
brie inclusiv, Jurnaliştii şi oţe-
larii C.S. Hunedoara au produs
Orizon! fruntaş
Minerii de la Ghelar luptă
pentru continua sporire a pro­
ducţiei de minereu, pentru con-
şi luau lucrurile cu uşurinţă. Şi-a
propus să-i studieze îndeaproape, să
Ic urmărească fiecare mişcare. Şi-a
dat astfel seama că au deficienţe şi
in felul in care ţin cuţitul in mină,
in felul cum prind pielea in ramă...
„Nu-i de mirare că nu dau randa­
ment şi că strică calitatea pieilor" îşi- ion. In rafturile ei, pe lingă cele
zise el. Dar aflase. Şiia ce are de
făcut /
In şedinţa de organizaţie le-a
spus-o răspicat:
— Sinteţi delăsători, superficialii
De asta v-aţi pierdui şi indemina-
rea.
Le-a spus pe rină ioate greşelile
lor, care-i părerea oamenilor despre
ei, că trag realizările in urmă şi
multe altele.
Cei doi fraţi stăteau iot timpul cu
ochii in pămint. Simţeau că Maghiar
ore dreptate.
In zilele care au urmat, Gheorghe
Maghiar i-a luat pe fiecare pe rind, cit
mai cu vorbă bună, cit mai cu mus­
trări, şi le-a arătat cum trebuie să
lucreze: cum să prindă pielea in ra­
mă ca să aibă spor la lucru, cum
să ţină cuţitul in mină ca să n-o
taie şi aşa mai departe. La început
l-au privit cu ciudă, dar mai apoi,
văzînd că cele spuse de el le prind
bine, au început să-l asculte. încetul.
cu încetul, realizările lor au început
să salte. In luna august, şi-au înde­
plinit planul cu regularitate, în fie­
care zi, in septembrie la fel. Gheor­
ghe Maghiar şi fraţii Ciolacu sini
acum .prieteni buni.
GH. COMSUTA
brigăzi, sectoare şi pe profesii.
Astfel, ei reuşesc să extragă in
fiecare zi cantităţi tot mai im­
portante de cărbune peste sar­
cinile de plan. In primele 20 de
zile ale acestei luni, au exras
peste plan mai mult de 2.000
tone de cărbune.
Cele mai frumoase rezultate
au fost obţinute de colectivul
sectorului III. El şi-a depăşit
planul în perioada amintită cu
peste 1.700 tone-de cărbune.
a C. S. Hunedoara
mai bine de 5.000 tone metal
peste plan. Cele mai frumoase
rezultate au fost obţinute de
furnaliştii secţiei a Il-a furna­
le şi oţelarii secţiei nr. 1 care
au produs In această perioadă
1.052 tone fontă şi respectiv
2.908 tone oţel, in afara sarcini­
lor planului de producţie.
Şi colectivul care deserveşte
laminorul de 800 mm., a la­
minat în această perioadă peste
plan mai mult de 500 tone oţel.
tinua îmbunătăţire a calităţii
acestuia. Preocupaţi de acest
lucru, ei folosesc mai bine tim ­
pul de lucru şi utilajele. Drept
urmare, în perioada 1—21 sep­
orizontului 5 au extras peste
plan 424 tone minereu de fier.
In fruntea întrecerii socialis­
te, prin realizările obţinute,
s-au situat brigăzile de mineri
conduse de Simion Ticula şi Va-
sile Bogdan.
B ib lio te c ă
frun ta şă
Biblioteca din comuna Vinţul
de Jos, raionul Alba, este una
din bibliotecile fruntaşe pe ra­
3.544 de volume, se găsesc di­
ferite ziare şi reviste, precum şi
o mulţime de broşuri. Numărul
cititorilor bibliotecii creşte conti­
nuu. Pînă în prezent, catalogul
numără peste 650 de cititori
fruntaşi, dintre care amintim pe
tovarăşa Ana Timoîea, care a
citit anul acesta 62 cărţi, pe
Ioan Nae, care a citit 74 de
cărţi şi pe Armeana Cioară ca­
re a terminat zilele acestea de
citit a 52-a carte.
Biblioteca are o casă de citit
în Sibiseni şi 12 cercuri de citit,
din care cercul nr. 5, condus de
tovarăşa Paraschiva Crăciun,
este fruntaş. O contribuţie pre­
ţioasă în munGa de culturalizare
a cetăţenilor aduce ţînăra biblio­
tecară Zina Drăgan.
I. V1RGIL BARBU
corespondent
T R IU M F U L
în ţ e l e g e r e In t r e p o p © a r e
Succes în nobilă misiune
Cei peste 200 de mineri de la cărei politică externă este pacea
exploatarea Deva, prezenţi la a- şi prietenia între popoare“.
dunarea organizată ieri la ieşi­
rea din şut, au ţinut să trans­
mită urările lor de succes dele­
gaţiei R.P. Romîne la lucrările
celei de-a XV-a sesiuni a Adu­
nării Generale a Organizaţiei
Naţiunilor Unite. Toţi cei care au
luat cuvîntul au subliniat impor­
tanţa istorică a acestei sesiuni a
O.N.U. şi faptul că la lucrările
ei participă conducătorii state­
lor socialiste, precum şi condu­
cători ai unor ţări din Asia, A-
frica şi America Latină.
„Nobila misiune şi eforturile
ce le va depune delegaţia ţării
noastre în frunte cu tovarăşul
Gheorghe Gheorghiu-Dej la ac­
tuala sesiune a O.N.U. — a spus
muncitorul Gheorghe Ardeleanu
— constituie pentru noi un pu­
ternic imbold în muncă. Nu vom
precupeţi nici un efort pentru
a scoate din adîncuri cît mai
mult minereu, ştiind că astfel
vom contribui şi mai mult la în­
tărirea patriei noastre dragi, a
Cauza păcii, va triu m fa
Orele de lucru s-au terminat.
La colţul roşu al sectorului me­
canic al I.C.S. Hunedoara, erau
prezenţi, în cadrul unei adunări
populare, circa 300 de mecanici,
lăcătuşi, strungari, macaragii,
ingineri, tehnicieni şi funcţio­
nari. Majoritatea au în mină
ziare. Citesc cu multă atenţie
lucrările sesiunii ordinare a A-
dunăril Generale a O.N.U. Sq
înfiripă discuţii. Oamenii co­
mentează acest eveniment deose­
bit de important din istoria
O.N.U.
In cadrul adunării populare
ce a avut loc aici a luat cuvîn­
tul ing. Ştefan Şerban, şeful sec­
torului mecanic al I.C.S. Hune­
doara, care a spus prinlre altele:
„Actuala sesiune a O.N.U. are
de îndeplinit una din cele mai
arzătoare şi mai vitale proble­
me ale întregii omeniri— reali-
îţarea unui acord cu privire la
dezarmarea generală şi totală,
înfăptuirea unui asemeneadel —
Solilor păcii —nobil şi corespunzător interese­
lor tuturor oamenilor muncii din
1i^rnea întreagă — ar asigura
liniştea pe planeta noastră, ar
elibera omenirea de povara răz­
boiului rece şi ar aduce mari
binefaceri pentru cei ce muncesc,
Sîntern ferm convinşi că delega­
ţia ţării noastre în frunte cu to­
varăşul Gheorghe Gheorghiu-
Dej, alături de celelalte delega­
ţii ale ţărilor socialiste, va face de-a 15-a sesiune a Adunării
să răsune tare şi răspicat de la
înalta tribună a O.N.U. glasul
întregului nostru popor care do­
reşte sincer pacea şi prietenia
între popoare, a spus în înche­
iere vorbitorul“.
Au luat apoi cuvîntul şi alţi
tovarăşi din rândul participanţi­
lor la adunarea populară. Ast­
fel, comunistul Tudor Petrache,
macaragiu, a arătat în cuvinte
simple dar pline de căldură că,
mai mult ca oricine! lumea vrea
să vadă împlinită dorinţa fier­
binte de instaurare a unei păci
trainice în lume.
Recent, la Uzina „Victoria“ din Gălan a intrat în funcţiune noua turnătorie de lingotiere. Echipată cn utilaj
de înaltă tehnicitate, ea va asigura oţeiăriile din ţară cu lingotierele necesare.
In clişeu: Vedere generală a turnătoriei de lingotiere. In prim plan, blocul social.
Alţj vorbitori au arătat că ma­
nevrele cercurilor imperialiste
de a dezlănţui un nou război
mondial, nu pot abate popoarele
de la lupta lor fermă pentru a-
ăsigurarea păcii şi a progresului
omenirii. Propunerile delegaţiei
Uniunii Sovietice şi ale celorlalte
ţări socialiste confirmă încă o
dată dorinţa lor fermă de pace
şi înţelegere între popoare.
„Sîntem alături de delegaţia
noastră şi-i dorim succes de­
plin în nobila misiune ce o are
— a spus minerul Ioan Chiciu-
deanu".
In încheiere, tov. Ioan Adam,
maistru miner, a citit moţiunea
trimisă de minerii din Deva to­
varăşului Gheorghe Gehorghiu-
Dej, la New York, prin care vi­
rează succes deplin delegaţiei ţă­
rii noastre în realizarea scopului
măreţ pentru care luptă azi mai
mult ca oricînd oamenii muncii
~ pacea şi colaborarea între
state.
Declaraţiile făcute de tova
răşii N. S. Hruşciov şi Gheor­
ghe Gheorghiu-Dej la sosirea
la New York, a spus tehnicianul
Vasile Amariei, ne însufleţesc şi
mai mult. Ele exprimă întruto-
tul năzuinţele popoarelor care
doresc în mod sincer să trăias­
că în pace şi bună înţelegere.
In cadrul adunării au mai
luat cuvîntul tov. Gheorghe
Hangan, mecanic. Constantin
Soare, lăcătuş, Ioan Popa, con­
ducător auto şi Alexandru Sur-
dilă, inginer. In numele colec­
tivelor de muncitori din secţiile
unde lucrează, ei şi-au exprimat
convingerea că delegaţiile sta­
telor socialiste vor face ca la a-
ceastă sesiune steagul păcii şi
prieteniei între popoare să tri­
umfe.
Muncitorii, tehnicienii şi in­
ginerii de la Uzina metalurgico-
chimică din Zlatna, s-au întru­
nit ieri intr-o adunare spre a
transmite delegaţiei ţării noas­
tre in frunte cu tovarăşul
Gheorghe Gheorghiu-Dej la cea
Generale a O.N.U., urările de
succes în misiunea sa de pace
şi prietenie între popoare. La
adunare, aluat cuvîntul tov. Va­
sile Apostol ing. şef al uzinei, care legaţia Uniunii Sovietice şi ale
a vorbit celor prezenţi despre
lucrările actualei sesiuni a
O.N.U., despre importanţa ei is­
torică pentru pacea omenirii.
Comunistul Victor Filimon,
maistru in secţia săruri, a spus
apoi printre altele :
„Mă uit In jurul meu, la tot
ce s-a construit şi se constru­
ieşte, la uzina noastră nouă, la
flotaţie, la noile blocuri. Toate
le-am făcut noi, oamenii m un­
cii, pentru ca să trăim din ce
în ce mai bine. Războiul, pe ca­
re l-am cunoscut, ar distruge
toate aceste valori create de om.
Dorim ferm ca acest lucru să-
nu se întimple. imperialiştii
trebuie infrinaţi în goana lor
sîngeroasă. De aceea, în nume­
le muncitorilor uzinei noastre.
PENTRU
C uvîntul
c e fe riş tilo r
slm eneni
Ieri, la sfirşitul schimbului I,
sala cantinei ’ atelierelor C.F.R.
Simeria devenise neîncăpătoare.
Sute de muncitori, tehnicieni,
ingineri şi funcţionari s-au în­
trunit pentru a asculta expune­
rea tov. Vasiie Cionca, directo­
rul atelierelor, despre însem­
nătatea celei de-a XV-a sesiuni
a Adunării Generale a O.N.U.
In cuvîntul său, vorbitorul a
subliniat faptul că actuala se­
siune a O.N.U. este cea mai
importantă din cite au avut loc
pînă in prezent, deoarece ea
dezbate una din cele mai arză­
toare probleme ale contempo­
raneităţii — pacea şi înţelege­
rea intre popoare.
Toţi cei care au luat cuvîn­
tul şi-au exprimat, în cuvinte
pline de căldură ataşamentul
lor faţă de cauza păcii.
— Eu, şi mulţi dintre dvs. —
spunea strungarul Ioan Suciu,
— am văzut şi simţit ororiie
celor două războaie mondiale.
Imense bunuri materiale au
fost distruse, lacrimi amare,
vărsate pentru cei pierduţi. Am
ferma convingere că delegaţia
ţării noastre, în frunte cu to­
varăşul Gheorghe Gheorghiu-
Dej, delegaţiile celorlalte ţări
socialiste, vor depune toate e-
forturile pentru triumful cau­
zei păcii, cauză scumpă tutu­
ror popoarelor.
In cuvîntul său, tinărul lăcă­
tuş Nicolae Hăncilă a spus ;
1- Noi sîntem dornici să
muncim, să dobîndim noi cu­
noştinţe, să ne bucurăm din
plin de comorile culturii şi a r­
tei, făurite de generaţiile ante­
rioare. Ne este scumpă pacea şi
luptăm cu toate puterile pentru
a o asigura.
— Delegaţia ţării noastre —
spunea ing. Vladimir Oprinca
— va prezenta la cea de-a
XV-a sesiune a Adunării Ge­
nerale a O.N.U. propuneri pre­
ţioase privind relaţiile de bună
vecinătate cu toate statele, pro­
puneri privind educarea tinere­
tului în spiritul păcii. Sîntem
întrutotul de acord cu ele. Pen­
tru a ie face să triumfe, noi
vom munci pe viitor mai mult,
vom îndeplini cu cinste sarci­
nile ce ni le-a pus în faţă cel
de-a! Ill-lea Congres al parti­
dului.
succes deplin
urez delegaţiei R. P. Romine,
condusă de tovarăşul Gheorghe
Gheorghiu-Dej, mult succes în
îndeplinirea nobilei misiuni de.
apărare a păcii“.
„Sînt mamă şi urăsc războiul
— a spus tov. Lucia Farcaş,
muncitoare la laboratorul uzi­
nei. El năuce numai nenorociri
omenirii, sînt încredinţată că
delegaţia ţării noastre în frun­
te cu tovarăşul Gheorghe
Gheorghiu-Dej, alături de de­
celorlalte ţări socialiste, vor fa­
ce tot ce este posibil pentru a
feri popoarele de urgia unui al
treilea război mondial. Urez to­
varăşului Gheorghe Gheorghiu•>
Dej şi delegaţiei ţării noastre la
cea de-a 15-a sesiune a Adună­
rii Generale a O.N.U., succes
deplin în misiunea măreaţă de
soli ai păcii şi prieteniei popoa­
relor“.
In încheierea adunării, cei
peste 470 de muncitori, tehni­
cieni şi ingineri prezenţi la a-
dunăre au aprobat prin vii a-
plauze telegrama trimisă de­
legaţiei ţării noastre care parti­
cipă la cea de-a 15-a sesiune
a Adunării Generale a O.N.U.