Page 78 - 1960-09

f

Pag. 2 DliU MU i. *OCi AUSMULVi Nr. 1787

CE

rs v e n ify r l cifra IN Ş E M N /M ţţ Pe teme cetăţeneşti
secf@i*yS z o o lfib iiic dintr-o gospodărie
cu autobuzele
A nul acesta colectiviştii din

u Cîlnic, raionul Sebeş, şi-au sp o ­ LG . O.
rit considerabil şeptelul, reuşind
In acest an se desfăşoară al bulea), M ioara H uiu (C atiţa), să realizeze p în ă în prezen t cea [ Gospodăria agricolă colec­ Pentru efectuarea In oraşul Hunedoara, care în uă autobuze. De asem enea, m al
mai m are densitate de taurine tivă „16 Februarie“ din co­ sîn t şi ta x a to a re ca Iuliana Titi,
doilea festival bienal de te atru Ninel Şofei (M itru C olac), A na din raion la suta de h e c ta re : L muna Cristur, raionul Hune­ in condiţii cit mai hune aceşti ani s-a extins atît de m ult, R ozalia P asca, Foidi P atka, şi
36 ca p ete din c a re 19 v aci de l ¦ tra n sp o rtu l în com un este asi­ altele, care au o atitudine necu­
„Io n L u ca G a ra g ia le “ . P în ă a- A n d reiciu c (A n a L u p o a ia ), M ir- lapte. t doara, se numără printre g u rat prin autobuzele Întreprin­ viincioasă fală de călători, nu
l a însëmînfarilor derii -de g o sp o d ă rie o răşen ească. obişnuiesc să dea restul, vînd
H ră n in d u -le b in e şi îngrijiţi - L gospodăriile colective tinere. P ornind cu autobuzele pe cele 7 bilete vechi sa u p u r şi sim p lu
cum , cele peste 450 de form aţii cea G roza (G lig o r), G heorghe du-le ou atenţie, ele au adus l De la înfiinţarea ei au tre­ de toamnă trasee ale oraşului, vei constata încasează bani fără a em ite bi­
gospodăriei m ari venituri b ă­ în să că în ceea ce priveşte lete. A stfe l, t o t în z iu a d e 19 s e p ­
de teatru de am atori existente M ă g u rc an u (R o p o teală) şi alţii, n eşti. P în ă la d a ta de 1 s e p te m ­ l cut doar 7 luni şi jumătate. In atenţia colectiviştilor tran sp o rtu l în com un m ai sînt tem brie, pe traseul Peştiş, ta x a­
brie, b u n ăo ară, s-au realizat ve­ problema principală este a- încă m ulte lucruri de făcut pen­ toarea M aria B udnaru a vîndut
la noi în reg iu n e s-au în trecu t au reu şit să dea v ia ţă în b u n ă nituri, num ai din v în zarea lap ­ l In acest timp . însă, colecti­ cum obţinerea în anul vii­ tru ca autovehiculele să deser­ cinci bilete vechi n u m ai la o
telu i, în v a lo a r e de 132.000 lei. L tor a unei recolte bogate. vească pe călători în condiţiuni singură cursă, însuşindu-şi b a ­
în faz ele in te r c o m u n a lă şi r a ­ m ă s u r ă ro lu rilo r in te rp re ta te . De asem enea, pen tru cei 3 tău- L viştii din Cristur s-au dove­ Pentru aceasta ei au făcut cît m ai optim e. nii.
raşi livraţi centrului de repro­ din timp intense pregătiri.
ională, dovedind prin activita­ Spectacolul însă nu s-a ridicat ducţie din Sebeş s-au încasat t dit gospodari harnici şi pri­ Pe mari suprafeţe de teren S e ştie -de p ild ă c ă u n t r a n s ­
au transportat îngrăşăminte p o rt optim im plică şi ex isten ţa
tea lor o creştere sim ţito are a la v alo area aştep tată. S-a re­ alţi 3 7 .000 lei, i a r . p e n t r u cei 34 L naturaley întreaga cantitate u n o r m aşini b u n e care să fie
t de sămînţă de griu a fost m ereu în perfectă stare de fu n c­
calităţii spectacolelor. m a rc a t lipsa de repetiţii şi în ­ boi şi 6 vaci co n tra cta ţi, peste cepuţi. Dezvoltarea multila­ asigurată din cele mai pro­ ţionare. N um ai în acest an, p a r­
L terală a gospodăriei şi în­ ductive soiuri prin schimb de cul de m aşini destinate tran sp o r­
D intre form aţiile prom ovate deosebi lipsa de spectacole pe 160.000 lei.' la baza de recepţie şi din lo­ tului în com un al întreprinderii
tul semincier al gospodăriei. de gospodărie orăşenească H u ­
p en tru faz a re g io n a lă , şa s e s-au c a re treb u ia să le p rezin te fo r­ CHIRUŢĂ F1LARET t deosebi aplicarea agrotehni­ S-au şi tratat cu porzol mai nedoara a crescut la 20 de a u ­
L cii înaintate, constituie o mult de 20.000 Kg. de griu. tobuze. Din lipsa de preocupare
întrecut de curîncl pe scenele m a ţia in tra tă în faza reg io n ală. corespondent pentru bu n a lor întreţinere, u n e ­
t Terenurile eliberate sînt a- le din aceste m aşin i n u fu n cţio ­
caselor raionale de cultură din A celaşi lucru s-a o b serv at la —O— proape în întregime arate, n e a z ă în să. In m edie, pe zi, cir­
Í preocupare de seamă pentru iar pentru, eliberarea într-o c u lă n u m a i 12 a u to b u z e , f a p t ce
A lba lu lia şi Sebeş. A ceastă în ­ fo rm a ţia sin d icatu lu i sa n ita r din perioadă cit mai scurtă a te ­ d u ce la c re area de golu ri în
l cele 264 de familii de ţă­ renurilor ocupate cu porumb, tra n s p o rt şi la a şte p tă ri in utile De pe urm a acestor n e a ju n ­
t rani romini şi maghiari ca­ s-a hotărit în cadrul unei a- ale cetăţenilor prin staţii. Ing. suri, călătorii sînt acei care au
trecere constituie începutul fazei Alba lu lia. A cest colectiv, deşi dunări generale ca porumbul Solom on B ogdan, şeful serviciu­ de suferit. Ei nu pot a ju n g e la
să fie tăiat şi scos la mar­ lui tra n sp o rtu ri, m an ifestă prea tim p. la serviciu, nu-şi pot face
regionale în care vor m ai da a p rezen tat spectacole m ai m u l­ re fac parte din gospodărie. ginea perimetrului, astfel ca puţin interes pentru p unerea la p ia ţa în b u n e co n d iţiu n i, n u se
în timp ce se culege porum­ p o t d ep lasa de la un loc la a l­
s p e c t a c o l e î n c ă a l t e 18 f o r m a ţ i i te, d e ş i s - a s t r ă d u i t s ă r e a l i z e z e Acest lucru este dovedit prin bul, tractoarele să poată ara. punct a m aşinilor defecte. P e tul într-un tim p cît m ai scurt.
E a d e v ă ra t că şi din rândul c ă ­
de teatru. şi un decor su g e stiv ad e cv a t hfapte concrete. In ramura zootehnică Í trasee se ivesc şi anum ite de­ lătorilor sînt unii care în g reu ­
fecţiuni. M ulte din ele ar putea nează buna desfăşurare a tran s­
La Alba lulia au prezentat piesei „Suflete de hîrtie“ de Í Colectiviştii din Cristur au portului, nu respectă regulile de
ca obiectiv principal în dez­ fi în l ă t u r a t e c h ia r d e c ă tr e c o n ­
s p e c ta c o le fo rm a ţiile c ă m in u lu i D u h o v icin îi şi S lo b o sk o i, în c o n ­ l Producţii mari ia heefar voltarea economică a gospo­
dăriei. sporirea şeptelului. ducătorii auto. D ar din lipsa u-
cu ltu ral din G ald a de Jos, c lu ­ curs la S ebeş n u a d at un spec­ l Insămînţate la timpul op­ Pe lingă celelalte furaje a-
c sigurate, ei au însilozat. 18 nor scule necesare reparaţiilor
bului m uncitoresc al fabricii tacol în c h eg a t din ca re să re- Cosesc trifoiul L tim şi întreţinute în condi­ vagoane porumb. curente, acest lucru nu se face,
pentru sămînţă
„ S e b e ş u l “ d i n _________________ _____ i a s ă c l a r i d e e a Acum ei muncesc intens la m aşinile continuând să circule
construcţia unui grajd pen­
S ebeş şi ale c a ­ com baterii biro­ l ţii bune, culturile de prăşi- pînă cînd anum ite piese se u zea­
tru 70 vite mari. in baza u- ză în m od neperm is.
s e lo r r a i o n a l e —- însemnări de ia c r a t i s m u l u i . A- L toare dau o producţie mult u rc a re şi coborîre, p o a rtă cu ei
c nei hotărîri a adunării ge­ In scripte, tran sp o rtu l în co­
de cultură din Zilele acestea m em brii g o sp o ­ L mai mare ăecît cea planifi­
prima întrecere poi, la u n ii in te r ­ dăriei agricole colective „Nico- nerale, fiecare colectivist m un din oraşul H u n ed o ara este în auto b u ze b a g a je prea m ari,
A lba lu lia şi S e ­ preţi s-a obser- lae B ălcescu “ din P ian u l de Jos, t cată. La cartofi, de pildă, bine organizat. Dar, m ulţi con­
beş, iar la Sebeş, raionul Sebeş au m uncit cu în­ prestează la construcţia graj­
====== ====: v at o g rab ă ne- sufleţire la cositul trifoiului p en ­ l de pe suprafaţa de 9 ha. re­ dului cîte 5 zile muncă vo­ ducători printre care A lexandru fu m ea ză , a ru n c ă biletele la în ­
tru săm ânţă. în treag a recoltă de Í
form aţia căm inului cultural din ju stific a tă în m iş c ă ri şi m a i a- pe 22 ha. a fo st strîn să şi d e ­ L coltată pînă acum, colecti­ luntară, pentru ca grajdul să Bilavu, A vram R om ulus, Nico- tâm plare, sau provoacă sc a n d a ­
S ăsciori şi cea a sin d icatu lu i les în dicţie (P e tu h o v , T a tian a p o zitată în n um ai 3 zile. lae S crob şi alţii, n u respectă
sa n ita r din A lba lulia. — uneori, şi chiar F ikusov). 1. viştii din Cristur au obţinut o fie realizat cu cheltuieli cit luri. Alţii m a i au şi prostul obi-
itin e ra n te stabilite, nu opresc la
L producţie medie de 18.000 Kg. mai mici. ce i d e a n u s c o a t e b i l e t e . Tn f e ­
staţii, folosesc viteze neperm ise
Form aţia căm inului cultural Spectacole m ai reuşite au pre­ t la ha., mai mult cu 3.000 Kg. Este important de amintit lul acesta procedează T raian M i­
din G alda de Jos s-a prezentat zentat form aţiile căm inului cul­ l etc. In z iu a de 19 se p te m b rie ,
cu piesa „ în d o iala“ de E. M al­ tural din Săsciori cu piesa „Cei S -au evidenţiat în această ac ­ L la fiecare ha. ăecît era pla­ că din veniturile realizate a- titea nu de la depozitul P eştiş,
tei. E un fa p t lăudabil că în care ram în singuri“ de Lucia ţiune colectiviştii W eiss M ihai, de pildă, pe traseu l O.M ., tim p
co m p o n en ţa acestei form aţii cei D em etriu s şi casa ra io n a lă de Ioan Florea, P e tru T im ar, Si- i nificat. Producţia planifica­ nul acesta în gospodărie, s-a D um itru Ivaşcă de pe strada
mai mulţi interpreţi sînt recru­ cultură din Sebeş cu piesa „S e m ion Suciri şi alţii, nelipsiţi de de o o ră şi ju m ă ta te n u a cir­
taţi dintre tinerii ţărani m un- îm p r ă ş tie n o rii" de G. P o p a şi t tă la ha. a fost depăşită şi procurat materialul necesar P ia ţa n o u ă nr. 3, E n e V asile,
tori din sat. C ondus în d eap ro a­ Al. P o p escu . t cu lat nici o m aşină, în tim p ce
pe de directorul căm inului cul­ la celelalte culturi însămîn- pentru construcţia grajdului, de la c a b a n a n r. 2 din P eştiş,
tural — com unistul Aurel P ă ­ Din spectacolele prezen tate în ufl ţate în primăvară — cu 210 la capătul traseului spre sp ita­
curar — acest colectiv a izbu­ cele două centre reiese că for» la m u n c ă d in zori şi p în ă se ara fără a se lua împrumut de K is s B e lla din P e ş ti ş şi alţii.
tit să prezinte un spectacol care m afiile de am atori din regiunea lul de contagioşi, sta ţio n a u do-
a m u lţu m it publicul din Alba tîrziu. L Kg. la orz, cu 500 Kg. la o- stat şi s-a împărţit colecti­ D esigur că aici este vo rb a şi de
noastră prom ovate pentru faza
V1RG1L BARBU văz, cu 950 Kg. la mazăre etc. viştilor, în fără de alte pro­

corespondent duse, şi un avans în bani de felul cum unii înţeleg să respec­

—1 '— I \— 1 >— ! <— J u J '— 1 1— ! \— / i_ _ / 1 f « f \ J i —/ i_ J , I 4,50 lei pentru fiecare zi-

muncă. te regulile de convieţuire ce tă­

ţenească.

lulia. regională trebuie să facă mai Terenul frebuie pregătii din limp Gete cîteva aspecte negative

M ult m ai bine trebuia reali­ m ulte repetiţii, să aibă g rijă să co n sta ta te în tran sp o rtu l cu a u ­

zată piesa „P ostul de pe stra ­ nu cadă în g reşala de a p re ­ La g o spodăria agricolă de tirea terenurilor pentru însă- tobuzele din oraşul H unedoara,
da R areş“ de Andi Andrieş, pre­ zenţa rolurile în m od m ecanic. sta t din S în tăm ăria O rlea, raio ­ m înţări. P în ă la dala de 20 sep­
ze n tată în concurs de către clu­ nul H aţeg, s-au obţinut unele tem brie, nu fuseseră a ra te şi în ­ nu fac cinste conducerii I.G .O .
bul fabricii „S ebeşul“, ea ilus­ O mai m are atenţie trebuie su c ce se în p riv in ţa p reg ă tirii g ră ş a te decît 25 din 160 ha. cîte
acordată prezentării recitatorilor c a m p a n i e i a g r i c o l e ele t o a m n ă . In sînt planificate a se însăm ânţa. şi nici sfatu lu i popular o ră şe ­
trând un m om ent im p o rtan t din şi cititorilor artistici în concurs. baza unui plan de m ăsuri s-au
lupta poporului nostru în zilele stabilit terenurile în care se va O o a re c a re ră m în e re în u rm ă nesc. Aceste lipsuri trebuie a n a ­
lui a u g u s t 1944. C o n s i d e r ă m c ă f o r m a ţii le rlc în să m â n ţa g riu l şi o rzu l de to a m ­ ex istă şi în ceea ce p riv e ş te în-
nă, alegîndu-se mai ales acele silozarea porum bului în special lizate cu toată răspunderea, iar
terenuri care anul trecut au fost
cu ltiv ate cu trifoi, m azăre, po­ la tru p u rile din R îu B ărbat, R îu p en tru în lă tu ra re a lor treb u ie să
rum b siloz etc., au fost rev izu ­ A lb şi S ă la ş . l i \ a c e a s tă d irec ţie
C asa de cu ltu ră din Alba Iu- te atru prom ovate pentru faza ite şi p reg ă tite tra c to a re le şi ce­ se ia m ăsuri u rg en te care să
lelalte utilaje necesare la însă- se im pun cele m ai urgente m ă ­
lia s-a p rezen tat în concurs ou regională sînt an im ate de d o ­ m înţări, s-au procurat sem inţe suri. ducă la îm b u n ătăţirea tra n sp o r­

p i e s a „ V a l e a C u c u l u i “ ’d e M i h a i r i n ţ a d e a c î ş t i g a l o c u l d e f r u n ­ ARTENIE CORNELHJ tului în com un.

B eniuc. C olectivul casei de c u l­ te, în ţe le g în d prin a c e a sta v o ­ I. MANEA

tu ră din A lba lulia s-a orientat inţa de a da spectacole, bune,

bine în alegerea piesei, te m atica care să contribuie la ridicarea De ce este neglijată

acesteia v e n in d în a ju to ru l re ­ conştiinţei m aselo r, la ed u c a re a etc.
D ar, la a c ea stă g o sp o d ă rie se
zolvării problem elor ce frăm în - lor în spiritul m oralei c o m u ­ i?

tă raionul. Interpreţi ca : Aurel niste. m anifestă o delăsare inexplica­ Colectiviştii din satul B îrcea
C răc iu n , (în ro lu l lui T o m a Gă- bilă în ceea ce priveşte p re g ă ­ M ică, raionul H unedoara, au ho-
E. USKAR

Pentru a introduce tehnica nouă în filului bibliotecii. (Manualul ingineru­ tehnice Echipa de zidari tă rît ca în an u l acesta să-şi
toate ramurile economiei, pentru a a- lui agronom“, „Despre îngrijirea carto­ şamolori de ia co n stru iasc ă un g ra jd nou. Şi,
plica în practică cuceririle cele mai fului“, „Creşterea iepurilor de casă" Este evident faptul că la biblioteca O.S.M. 2 condusă cu hotărîrea ce-i caracterizează,
moderne ale ştiinţei, o mare importanţă etc.) Colectivul bibliotecii (bibliotecar clubului „Siderurgistul". nu s-a dat a- de comunistul llie au început să m uncească de zor
o are studierea atentă şi profundă a şef tov. Doina Mihuţ) ar trebui să ri­ tenţia cuvenită muncii cu cartea tehni­ Redenciuc, a redus la ridicarea construcţiei. De un
ştiinţei şi tehnicii, a maşinilor, utila­ dice de la colectura bibliotecilor din că. Tov. Doina Mihuţ, tînără în munca timpul de executare tim p încoace însă, ei au fost n e ­
jelor şi procedeelor tehnologice per­ Deva, cărţi care, prin natura lor, dau de bibliotecar şef, va trebui să alcă­ a lucrărilor de la voiţi să în tre ru p ă lu crările de
fecţionate, studiere ce nu poate îi po­ un real sprijin oamenilor muncii din tuiască pe lingă colectivul bibliotecii un 8 ore cit era plani­ construcţie. Din ce ca u ză ? P e n ­
sibilă decît cu ajutorul cărţii tehnice, combinat, cărţi tehnice adecvate locu­ colectiv de ingineri, tehnicieni, maiştri ficat la 6,30 ore. In tru că din lipsa de preocupare
cel mai bun prieten şi sfătuitor al mun­ lui de producţie. luna august echipa a consiliului de conducere al
citorului, maistrului ori inginerului, la­ şi muncitori fruntaşi, care să vină în a ciştigat două g o sp o d ăriei şi m ai ales a m e ş ­
tă de ce, în special bibliotecilor din Răsfoind programul lunar de activi­ sprijinul popularizării cărţii tehnice, va drapele: „întrece­
centrele muncitoreşti, le revine sarci­ tate al acestei biblioteci se poate ob­ rea pe profesii" şi terului lem nar A natal Ioan, m a ­
na de mare răspundere de a face cu­ serva cu uşurinţă că în preocupările trebui să activeze bibliotecile mobile „Buna deservire“. terialul lem nos ce trebuia faso ­
noscută cartea tehnică în rîndurile mun­ co/lectivului bibliotecii nu a stat popu­ n a t la un gater, n-a a ju n s în că
citorilor, maiştrilor, tehnicienilor şi in­ larizarea cărţii tehnice, antrenarea u- din secţii şi cu sprijinul comitetului IN I-'OTO: Mem­
ginerilor. Ele sprijină în acest fel nui număr cît mai mare de cititori, brii echipei la s)ir- nici astăzi la locul construcţiei.
creşterea calificării profesionale a mun­ organizarea unor acţiuni speciale de sindicatului şi organizaţiilor U.T.M. şilul unei zile de
citorilor, mişcarea de inovaţii sau ra­ răspîndire a cărţii tehnice. Bibliotecile muncă. S înt necesare m ăsuri eficace
ţionalizări, introducerea în practică a mobile au fost organizate în secţiile din secţii, să treacă la desfăşurarea li­
celei mai noi tehnici şi deci realiza­ combinatului tocmai pentru a răspunde nei activităţi corespunzătoare de popu­ 07x0 care să ducă la term inarea pînă
rea unei productivităţi înalte. prompt, în special cu cartea tehnică, larizare şi răspîndire a cărţii tehnice. în ia rn ă a g rajd u lu i.
la cererile muncitorilor. Acestea, ca şi
La biblioteca clubului „Siderurgis- biblioteca de pe lîngă club, aveau da­ VASILE CHIS IOAN OLARU
tul" din Hunedoara, unde această toria să facă cunoscută cartea tehni­
muncă de răspîndire a cărţii tehnice că muncitorilor organizînd consfătuiri, corespondent
ar trebui să cunoască o intensitate expunînd referate, alcătuind planuri de
..deosebită, treburile nu merg tocmai bi­ lectură pentru a uşura munca citito­ iOSPODÂRIA COLECT
ne. încă de la început remarcăm dis­ rilor, făcîndu-le cunoscute listele biblio­
proporţia ce există între numărul to­ grafice ale celor mai căutate cărţi teh­ Dimineaţă obişnuită de toamnă. O grădină, tosif Costa, conducător de tă : magazia, silozurile şi pătatele nu nuu avind in vedere că piuă la sfir- tului şi 90 tone cartofi, 10 tone floa-
tal de volume existente în bibliotecă nice necesare muncitorilor din combi­ rază de lumină învăluie curtea spa­ atelaje, hiocenţiu Filimon de la con­ rea-soarelui, 46,6 tone porumb, 4
(cca. 30.000) şi numărul redus de nat. ţioasă a gospodăriei colective „23 strucţii şi mulţi alţi membri şi can­ ne-au costat decît 38.000 Iei. Aceas­ şitul anului gospodăria va obţine pes­ tone fasole, sfecla de zahăr de pe 20
cărţi tehnice (aproximativ 300-400 vo­ August" din Rapollul Mare. Prin didaţi de partid. Prin propunerile fă­ ha. şi alte produse contractate.
lume). Şi nu s-ar putea spune că nu Pentru a atrage atenţia asupra căr­ poarta larg deschisă intră rind pe cute, prin munca lor de zi cu zi, ta, pentru că am folosii piatră din te 1.150.000 lei venituri, din care 12
se citesc cărţile tehnice. In luna august, ţii tehnice, pentru a atrage masele de rind colectiviştii. îşi dau veseli bine­ ei au adus o contribuţie de mare Colectiviştii din Rapolt s-au con­
de pildă, din totalul cărţilor tehnice, muncitori în jurul ei, bibliotecile mo­ ţe şi apoi se îndreaptă spre locurile preţ la dezvoltarea şi prosperarea gos­ resurse locale, iar varul l-am avut la sută se va repartiza pentru jon- vins că contractările cu stalul le a-
au fost solicitate de cititori 68 de vo­ bile şi biblioteca staţionară ar fi tre­ lor de muncă. podăriei, constituind in aceiaşi timp sigură venituri importante. De aceea,
lume. Pe lîngă faptul că volumele teh­ buit să organizeze expoziţii chiar la exemple demne de urmat pentru din producţia varniţelor noastre. Ba­ dut de bază. în adunarea generală in care s-a pre­
nice sînt în număr redus, printre ele locul de producţie, să expună materia­ Cu vreo doi ani toţi colectiviştii. De toate acestea vor­ nii folosiţi pentru construcţii sînt din lucrat planul de perspectivă al gospo­
găsim o serie de titluri nepotrivite pro­ le de . agitaţie vizuală ce vin în spri­ în urmă — şi acum besc faptele lor, realizările obţinute fondurile proprii ale gospodăriei. Cre­ Contractările cu dăriei, Romulus Mihai, Ionel Meş­
jinul popularizării cărţii tehnice. in gospodăria colectivă. ditele de la stat — continuă preşedin­ statul — sursă tereagă şi alţii au cerut ca in viitor
Comunistul Mihai Romulus, fiera­ tele — le folosim pentru cumpăra­ importantă de venituri să se contracteze cu statul cantităţi
3 -ti rul gospodăriei, unul dintre cei mai Din fondurile rea de animate. şi mai mari de produse agricole.
vechi colectivişti, începuse ca de obi­ Cele două autocamioane ale gospo­
au apărut cei, primul lucrul. gospodăriei Peste puţin timp se va mai con­ dăriei fac deseori drumuri la Sime- — In felul acesta, a arătat atunci
strui o maternitate pentru 80 scroafe, ria. Cu citeva săptămini in urmă, colectivistul Mihai Romulus, şi nouă
Í9 construirii comunismului" Din cînd în ciad privea spre mul­ încă de sus, din Dealul Uroiului, un saivan pentru 500 oi ele. Intruşii ele an transportat la baza de re­ ni se vor putea repartiza mai mulţi bani
ţimea colectiviştilor care veneau şi se deosebesc de celelalte clădiri ale la aceste construcţii, trebuie folosit cepţie întreaga cantitate (83.000 kg. Ia ziua-muncă. E drept că eu am
Traducere din limba rusă, cartea a- de Acad. S. G. STRUMILIN plecau grăbiţi radiind de fericire. satului — prin proporţiile lor — con­ mult material lemnos, la finisarea că­ griu) pe care colectiviştii au con- primit pină in prezent, mimai ca a-
cad. S. G. Strumilin analizează pers­ Pînă acum vreo doi ani, erau pu­ strucţiile gospodăriei colective ,23 ruia s-ar cere multe zile-muncă, co­ traclal-o cu statul. De aici s-au în­ vans de 40 Ia sută, vreo 2.500 lei.
pectivele rezolvării sarcinii economice de crearea belşugului de bunuri de con­ ţini. Nici 40 de !amilii. Acum, in August". Colectiviştii se mindresc cu lectiviştii au cumpărat un circular casat nu mai puţin de 116.200 lei. Nu mai vorbesc de cele aproape
fundamentale a ll.R.S.S., problemele sum pentru populaţie, de repartiţia colectivă e tot satul. Sînt uniţi in ele. cu motor. Cu ajutorul tui ei depun Tot cu camioanele se transportă zil­ 1.000 kg. griu şi alte produse. Pu­
legate de dezvoltarea continuă a orîn- bunurilor materiale în comunism, de marea familie peste 420 de oameni. mai puţine eforturi şi fac un lucru nic lapte, legume şi zarzavaturi şi tem însă primi şi mai mult. Prin
duirii colhoznice, de apropierea celor reducerea zilei de muncă şi de dez­ — Grajdul, care adăposteşte 100 de bun. alte produse contractate. Din cei munca şi grija tuturor colectiviştilor
două forme de proprietate socialistă, voltarea înclinaţiilor, aptitudinilor şi La început n-aveau decît vreo 50 vite mari — ne spune Inocenţia Fi- 90.000 litri lapte cit s-a contractat, au gospodăria noastră va fi mai puter­
talentelor tuturor oamenilor muncii. ha. de teren. Acum, deţin aproape linion, şeful echipei de constructori Colectiviştii din Rapolt se mai min­ livrat pînă acum stalului peste 50.000 nica, iar noi iot meii mulţumiţi.
900 ha. Şi ce ferme a u t Ele cuprind — l-am terminat in anul trecut. Ma­ dresc şi cu tocăloarea mecanică ac­ litri, incasind circa 75.000 lei, iar
149 bovine, 133 porcine, 335 ovine. gazia cu două etaje şi subsol, unde ţionată de motorul Diesel cumpărată' din 10 vagoane de diferite legume şi ?
Le ţine minte bătrinul fierar pe toate. încap peste 300 tone de cereale, am recent, iot din fondurile gospodăriei,
ridicat-o anul acesta. De asemenea, l-au şi făcut „proba", tocind şi in- zarzavaturi au livrat mai mult de Realizările însemnate ale colecti­
Oamenii, în primul rind comuniş­ am construit gropi-siloz pietruite, ca­ silozind peste 400 tone de diferite viştilor din Rapollul Mare, conduşi
tii, sînt cei care au făcut ca gospo­ re au o capacitate totală de 800 tone. furaje. cu pricepere de către comunişti, do­
dăria noastră să fie atît de înflori­ Pătatele sînt in faza de finisare. In vedesc fermitatea cu care luptă ei
producţia de mărfuri toare, ne spuse fierarul. fiecare dintre ele se vor putea în­ Tot din fondurile proprii silit cum- , 6,5 vagoane. Pentru acestea au pentru întărirea şi dezvoltarea gos­
s i valorii în socialism “ magazina 150 tone de porumb. podăriei lor. Muncind cu perseveren­
Şi avea dreptate bătrinul colecti­ părate şi cele două camioane ale primit peste 72.000 lei. ţă pentru îndeplinirea prevederilor
de M. F. MAKAROVA vist. Multe se pot spune despre co­ — Insă cea mai mare realizare a colectiviştilor. Şi in curind, vor cum­ In scriptele gospodăriei pot fi gă­ planului dc producţie, ei vor face din
muniştii din colectiva de la Rapolt. constructorilor colectivişti — ţine să păra alte maşini, care să le uşureze gospodăria ior <¦> unitate iot mai
gate de acţiunea legii valorii în so­ Printre ei sint Sofia Bozcro şi Ma- adauge tov. Danciu, preşedintele gos­ munca, care fac să crească venitu­ site şi alte cifre: 19.997 lei încasaţi bogată, mai înfloritoare.
cialism şi apoi în perioadele desăvîr- ria Orban care lucrează în cimp, podăriei — este aceea că toate laolal­ rile lor şi ale gospodăriei. Fonduri pentru cele 554 kg. lină / 9.900 lei
şirii construcţiei socialiste şi trecerii Simion Oană si Urs Sabina de la E. BERGH1AN
In această lucrare, traducere din treptate de la socialism la comunism. au. Numai in acest an, in contul fon­ pentru 1.100 kg. briază, vindută sta­
limba rusă, se analizează necesitatea
obiectivă şi particularităţile producţiei dului de baza s-au şi viral 94.000 tului lot pe bază de contract i 7.600
de mărfuri, ale comerţului, ale banilor
şi ale celorlalte categorii economice Ie­ lei, ajungind în felul acesta la aproa­ lei realizaţi din vînzarea mieilor etc.

pe 1.000.000 Ici: El 'va creşte conti­ Curind, colectiviştii vor livra sta­