Page 79 - 1960-09

Ni •8 ,
ssssa
Producţia de laminate u r­
mează, să, crească in anul 1965
— aşa cum prevăd Directivele
Congresului al in -lea alP.M.R.
— la peste 2 milioane tone. Co­
lectivul de muncitori, ingineri,
tehnicieni şi maiştri de la la­
minorul de 650 mm. al C. S.
Hunedoara, trebuie să-şi adu­
că o contribuţie însemnată la
creşterea producţiei de lamina­
te. Organizaţia noastră ele par­
tid, asigurînd dezbaterea largă
şi însuşirea documentelor Con­
gresului al III-lea al P.M.R., a
antrenat întregul colectiv de
muncă in acţiunea de descope­
rire şi punere in valoare a noi
rezerve interne de creştere a
producţiei şi îmbunătăţirea ca­
lităţii lami natclon
Bezbătînd în adunările de
partid şi în consfătuirile de pro­
ducţie cele mai arzătoare pro­
bleme aie producţiei, mobilizînd
şi însufleţind colectivul în or­
ganizarea mai bună a muncii,
in rezolvarea cu simţ de răspun­
dere a tuturor sarcinilor, sti-
mulind şi răspîndind larg ini­
ţiativa creatoare a oamenilor,
comuniştii s-au situat totdeauna
in frunte, au constituit exemplu
personal. Munca politică şi or­
ganizatorică a fost axată pe în­
făptuirea sarcinilor economice.
Agitaţia vizuală oglindeşte sar­
cinile ce stau în faţa colectivu­
lui nostru şi-l cheamă la luptă
pentru înfăptuirea lor. Agitato­
rii organizează periodic con­
vorbiri pe diferite teme ale pro­
ducţiei, iar gazeta de perete
popularizează tot ceea ce este
nou şi înaintat şi critică cu
tărie tot ce este vechi şi îna­
poiat. întrecerea socialistă este
organizată şi se desfăşoară pe
bază de obiective concrete la
fiecare loc de muncă.
Organizaţia noastră de par­
tid este puternică. Ea numă­
ră în prezent peste 150 membri
şi candidaţi de partid. Organi­
zaţia de bază conduce cu tot
mai multă competenţă proble­
mele producţiei şi îşi exercită
cu răspunderea cuvenită drep­
tul de control asupra activită­
ţii conducerii administrative.
Toţi comuniştii au sarcini şi
răspunderi concrete legate de
termen şi raportează periodic
asupra înfăptuirii lor în adu­
nările generale ale organizaţiei
Microcenfrală !a Gura Z !ate i
Acum cîteva luni, întreprin­ tăcut numai prin muncă volun­
derea forestieră Haţeg, cu- spri­ tară.
jinul organelor locale, a început Zilele trecute, această mic-ro-
la Gura ZIatei construirea unei centrală aşezată pe albia Rîului
microcentrale electrice, din re­ Mare, a fost pusă în funcţiune.
surse proprii. Construcţia cabi­ Ha alimentează cu curent electric
nei pentru instalaţii, fasonarea un număr de 4 cabane turistice
lemnului pentru stîlpi, întinde­ situate în împrejurimile de la
rea reţelei şî alte lucrări, s-au Gura Zla-tei.
Pesfe 2 4 0 brigăzi
In centrul siderurgic Hune­
doara au fost înfiinţate pînă a-
cum peste 240 brigăzi utemiste
de muncă patriotică în care sînt
cuprinşi mai mult de 8.000 de ti­ Fruntaşi în aceste acţiuni sînt pîn pe meserie pentru a aplica atras stima şî încrederea între­ de producţie. Şi astfel de la în­
neri. De la începutul anului ti­
nerii brigadieri au realizat lu­
crări de tolos obştesc în valoa­
re de peste 2.100.000 lei. Prin­
tre altele ei au colectat 11.500
tone de fier vechi şi au efectuat
peste 150.000 ore de muncă pa­
Brigada comunistuluitvVWWvWvVV'
Z iarele erau cumpărate de
la chioşcuri, cum se spu­
ne, ca plinea caldă. Oamenii
urmăreau cu înfrigurare şi e-
moţie tot ce reprezentanţii co­
muniştilor, delegaţi la Congre­
sul P.M.R., discutau şi hotă­
rau. Fiecare paragraf, fiecare
cifră, exprima ceva înălţător,
mobilizator. Nimeni nu avea
răbdare să lase ziarul pînă
după programul de lucru. Un
timp cit de mic pentru a-l
răsfoi chiar în timpul lucru­
lui işi găsea fiecare.
Asemenea momente au trăit
alături de toţi oamenii muncii,
şi constructorii din brigada co­
munistului Mihai Zvolenschi,
zidar pe şantierul noului oraş
muncitoresc din Hunedoara.
I-am vizitat de mai multe ori
in acele zile. Lîngă blocul ce
poartă nr. 121, cu 38 aparta­
mente, la umbra unui nuc, în
fiecare zi la ora prînzului, se
citea ziarul Urmau apoi dis­
cuţii, comentarii, întrebări.
Un lucru însă frăminta în
mod deosebit pe cei din bri­
gadă. Congresul punea în faţa
lor o sarcină măreaţă de a
construi un bloc mediu în 4-5
luni de zile. Ce-i drept, brigada
ridicase la roşu pînă acum, in
decursul celor ciţiva ani de
muncă pe şantier. 10 blocuri.
Construcţia lor durase cam
mult. Noua sarcină era mare.
r-x e cîteva ore, 'Mihai Zvo-
lenschi calcula într-una.
Avea in faţă proiectul noului ei, să le; spunem planul nos- sească timpul hoinărind. Şi
V I A Ţ A DE P A R T I D
dau n a b
de bază. Noi âm cultivat în
rîntiul membrilor şi candidaţi­
lor de partid perseverenţa, exi­
genţa şi răspunderea faţă de
sarcini. In acest fel am şi reu­
şit să punem capăt multor ne­
ajunsuri, să întărim disciplina
şi răspunderea personală faţă
de sarcinile producţiei. Inţeie-
gind rolul pe care-1 au în în­
deplinirea planului, dindu-şi
seama cit este de necesară şi
importantă munca fiecăruia, oa­
menii au devenit luptători în­
flăcăraţi şi conştienţi pentru în­
deplinirea planului, pentru
creşterea producţiei de laminate.
Să reducem timpuS de
laminare pe fiecare
blum cu 10 secunde
îm bunătăţirea indicilor de fo­
losire a agregatelor constituie
un mijloc important de creşte­
re a producţiei de laminate.
Preocupaţi de îmbunătăţirea in­
dicilor de folosire a laminoru­
lui şi de obţinerea pe această
cale a unei producţii cit mai
mari de laminate peste plan,
comuniştii au pornit mai multe
iniţiative. Aşa, de pildă, grupa
de partid din schimbul condus
de inginerul Constantin Cernei,
a pornit in iţiativ a: „Să redu­
cem timpul de laminare pe fie­
care blum cu 10 secunde“.
Printr-o mai bună organizare a
muncii şi coordonare a comen­
zilor manevranţilor de la cajă,
laminatorii din acest schimb au
reuşit să reducă timpul de la­
minare cu mai mult de 10 se­
cunde pe fiecare blum. Această
iniţiativă preţioasă a fost spri­
jinită şi extinsă în toate cele
trei schimburi.
Deosebit de preţioasă este şi
iniţiativa preluării din mers a
agregatelor. Aplicarea acestei
iniţiative a dus la scurtarea
tiimpului de revizie a agregate^
lor de la 30 de minute la
10-15 minute. In acest fel, se
cîştigă în fiecare schimb mai
mult de 15-20 minute pentru
producţie. Acum cîteva zile,
maistrul comunist Alexandru
Savu, a pornit c nouă iniţiati­
vă „Să laminăm cu toleranţe
negative“. Reducînd dimensiu­
nile ţaglelor nurrtai cu 1 mim'.,
de muncă pafriotică
triotică lucrînd pe şantierele noi­ bea pînă la şcoala lor şi cu to­
lor agregate siderurgice, la ri­
dicarea blocurilor muncitoreşti,
înfrumuseţarea oraşului etc.
tinerii muncitori, tehnicieni şi
ingineri de la laminoarele vechi
din cadrul Combinatului side­
rurgic. Pentru succesele înre­
gistrate, toţi tinerii laminorişti
au primit insigna de brigadier
ăl muncii patriotice.
bloc nr. 121 cu 38 apartamen­ tru. a complectat Colcer.
te. Construcţia era complicată,
diferită ca volum şi amplasa­
ment de toate celelalte. De a-
ceea, dădea mai multă bătaie
de cap cu calculele. Trebuiau
zidite peste 650.000 bucăţi că­
rămidă. ta fiecare nivel de zi­ tuire de producţie.
dărie revenea circa 168— 170
m.p. de ziduri. Şi apoi monta­
rea planşeelor din fîşii prefa­
bricate. Totul trebuia bine Zvolenschi munceau cu spor.
calculat în aşa
fel ca lucrarea — ——
să se termine
cit mai repede. Din carneiuî
A doua zi, Mi­
hai Zvolenschi DE REPORTER
a discutat şi —----- ~
cu ortacii din
brigadă. Le-a împărtăşit fră- zile insă, Kereşi Anton, venea
mîntările.
— Aseară am tot calculat spor. Ba, într-o zi n-a venit
cum să facem să ne încadrăm deloc. A doua zi insă la pau­
şi noi cu construcţia blocului za de prînz, Mihai Zvolenschi
in termenul fixat de partid — a prins momentul cînd toţi
le-a spus el. Şi a început să-şi oamenii erau strînşi la un loc
expună planul.
— Zidăria unui nivel nu tre­ rile cu Anton. Atît au aşteptat
buie să dureze mai mult de ceilalţi. Un val de reproşuri şi
4— 6 sile, iar montarea fîşii- sfaturi s-au abătut asupra lui.
lor maximum o zi.
— Mai greu va fi cu turna­ Kereşi că dacă ştie o meserie,
rea betonului, la casa scări­ asta o datoreşte brigăzii care
lor, cu lucrările de dulgherie, l-a ajutat să se califice, că
a intervenit Ciomar.
— Eu zic să discutăm şi cu 17 ani) şi-i păcat să-şi iro­
producţia creşte în fiecare
schimb cu 3 la sută. Aceasta
dovedeşte cit de importantă este
noua iniţiativă şi ce spor de
producţie se poate obţine prin
aplicarea ei.
In urma aplicării şi extinde­
rii acestor iniţiative valoroase,
colectivul nostru de laminatori
a reuşit să intensifice ritmul
de laminare, să îmbunătăţească
indicii de utilizare şi astfel, să
sporească în mod simţitor pro­
ducţia de laminate. Ca urma­
re, colectivul nostru şi-a înde­
plinit angajamentul anual de a
da patriei peste plan 17.000 to­
ne de laminate încă de la 31
august. Indicii de folosire al la­
minorului au crescut depăşindu-
se sarcina stabilită de conferin­
ţa regională şi orăşenească de
partid de a se realiza in acest
an un indice de 87,22 tone/oră.
Este demn de menţionat fap­
tul că în luna august, timpul
de laminare a fost redus pe
fiecare blum cu 12-15 secunde.
Numai în luna trecută s-a la­
minat peste planul de produc­
ţie cantitatea de 6.854 tone o-
ţel, rea!izîndu-se astfel o pro­
ducţie nemaiîntilnită pînă a-
cvm. Succesele obţinute de co­
lectivul secţiei noastre se da-
toresc activităţii neobosite des­
făşurate de membrii şi candida­
ţii de partid printre care
Alexandru Peterfi, Constan­
tin Cernei şi Alexandru Cî-
ra, şefi de schimb, Gheorghe
Moraru, Nicolae Guga, mane-
vranţi, Alexandru Junie, lami-
nator, Pavel Olah, lăcătuş la
întreţinerea mecanică, Albii Au-
relian, manevrant principal, Du­
mitru lonescu, maistru princi­
pal la linia de laminare, Ioan
Băluţoiu, electrician, Lucaci Zol-
tan, inginer, la ajustaj şi alţii.
Organizaţia noastră de par­
tid, biroul său, va desfăşura şi
în viitor o muncă politică şi
organizatorică tot mai susţinu­
tă în scopul dezvoltării continue
a iniţiativei creatoare a munci­
torilor. Vom munci neobosit
pentru punerea în valoare de
noi rezerve interne şi sporirea
producţiei de laminate, aducînd
astfel o contribuţie mereu mai
mare Ia înfăptuirea sarcinilor
trasate de partid.
DUMITRU FOTESCU
secretarul organizaţiei de bază P.A4.R.
laminorul de 650 mm. Q. S. Hunedoara
B R I G A D A C E L O R 15 T I N E R I
La şcoala profesională prin­
tre alţi ucenici, învăţau şi cei
15 tineri despre care se vorbeşte
mai jos. In minutele de recrea­ Cu timpul s-au obişnuit. Agre­ Fluxul procesului de producţie
ţie sau în orele de repaus, ei gatele au fost determinate să la flotaţie este continuu. De a-
priveau la zidurile masive ale se supună voinţei lor, făcînd ca ceea, şi tinerii din brigada de la
uzinei de preparare din locali­
tate. Duduitul motoarelor răz­
ţii ştiau că acolo, se prelucrea­
ză minereul concentrai. Fiecare
învăţa cu sîrguinţă şi ardea de
nerăbdare să se vadă odată stă-
în practică tot ceea ce învăia la
şcoală...
Acum doi ani, cînd au absol­
vit şcoaia profesională din Gu-ra.
barza, cei 15 tineri au fost re­
partizaţi să lucreze tocmai acolo,
la uzina lîngă care ei au cres­
cut şi i-au simţit pulsul. La în-
După cîteva discuţii, în ca­
drul brigăzii s-a fixat şi ter­
menul : la 15 septembrie, lu­
crările de zidărie vor fi ga­
ta. Angajamentul lor l-au fă ­
cut cunoscut in prima consfă­
ntrecerea era in tot. Cei
din brigada lui Mihai
Zidurile noului
bloc se ridi­
cau. Toţi cei 21
de oameni din
brigadă erau
hotărîţi 'să-şi
respecte cuvîn-
tul. De cîteva
tirziu la lucru şi muncea fără
şi a adus vorba de întimplă-
I s-a amintit atunci lui Anton
este un băiat tînăr (are doar
D RU M U L SOCIALISMULUI
FZZETXZ,
Creşte volumul
desfacerilor de mărfuri
De la începutul 2nului şi pînă
în prezent, prin cooperativa „Ţa.
ra Haţegului“ din Haţeg s-au
vîndut aproape 200 aparate de
radio. De asemenea, ia magazi-
nul de desfacere a mobilei, s-a
vîndut numai între 1—20 sep­
tembrie, mobilă diferită, în v a ­
loare de peste 100.000 lei, ceea
ce reprezintă o depăşire a pla­
nului de desfacere cu circa 0 la
sută.
Printre oamenii muncii din
crasul şi raionul Haţeg care în
aceste zile şi-au cumpărat mo­
bilă şi alte lucruri irebuincioase,
se numără Minodora Băran,
muncitoare Ia întreprinderea de
industrie locală „Vasile Roailă“,
colectivistul Ioan Ardeleanu din
Dernsuş, colectivistul Gheorghe
Vasiu din Silvaş, impiegatul de
mişcare Constantin Pop şi alţii.
SIDONIA RU5AN
corespondentă
ceput au lucrat pe lîngă alţi
muncitori cu mai multă experi­
enţă în procesul de producţie.
de la o zi la alta. săgeata g ra­
ficului întrecerii socialiste să
urce tot mai sus. Comuniştii de
la secţia flotai ie au văzut în a-
ceşti tineri oameni capabili, por­
niţi pe fapte mari. Prin munca
lor neobosită, cei 15 tineri şi-au
gului colectiv.
Anul trecut, cei 15 tineri en­
tuziaşti au cerut organizaţiei de
partid să aprobe constituirea lor
într-o brigadă de tineret. O rga­
nizaţia de partid a îost de a- brigadă nu se mai vorbeşte de
cord cu această propunere. Con- mult.
3»:ifL3tXSBSBMBBSR!BSXS3S8SŞ8l&^ Viaţa aceslor tineri se conto­
/ \.s ^ s\s ‘¦v/v/v'
apoi, brigada are un angaja­
ment cu care n fost şi el de
acord.
Anton a stat mut. Fiecare
vorbă a tovarăşilor lui de
muncă îl săgeta. A doua zi, a
fost primul pe schelă. Şi de a-
tunci în fiecare zi printre pri­
mii la lucru este Anton Ke­
reşi, fruntaşul brigăzii cum îi
spune acum Mihai Zvolenschi.
-k
Ţ \ e cîteva zile blocul nr. 121
a ajuns la acoperiş, sus,
pe planşeul ultimului etaj lu­
crează de zor dulgherii, la
montarea acoperişului. Anga­
jamentul a fost respectat.
Construcţia la roşu a blocului
nr. 121 a fost terminată in mai
puţin ăe 3 luni de zile. Acum
brigada a început să lucreze
la un nou bloc, blocul 117.
Este un bloc asemănător cu
121. S-a turnat în mare parte
fundaţia, in curind va începe
zidăria. ¦De pe acum se fac
pronosticuri, se calculează. Cei
din brigada lui Zvolenschi sînt
hotărîţi să-şi doboare propriul
record, să termine mai devre­
me construcţia blocului 117.
Este un proiect cu multe şan­
se de realizare.
V. FURIR
? 'WV'i al T.R.G.H.
A.' |§§||
Fabrica de produse
lactate din Iaşi a in- ?
trat în probe tehnolo- j
gice. Dotată cu utilaj ^
modern, această fabri- ¦
că va prelucra 25.000 litri de
lapte în 24 ore.
IN FOTO: Secţia de pasteu-
rizare a laptelui.
i:
Unde e cîntarul?
Dacă vrei să cumperi de la
cooperativa sătească din Sîntu-
balm ceva ce trebuie cîntărit
nu poţi întotdeauna. De cele mai
multe ori trebuie să te deplasezi
cu autobuzul la Deva, pentru a
te aproviziona cu zahăr, gris,
bomboane şi alte mărfuri ce se
vînd cu kilogramul.
Aceasta, din cauză că aproa­
pe zilnic, lipseşte cîntarul dm
cooperativă.
Intrebîrd pe gestionara coope­
rativei, tov. Maria Igna, îţi răs­
punde simplu : „Cîntarul este la
verificare !“
Realitatea este însă alta. De
vreo trei luni, cîntarul coopera­
ducerea brigăzii a fost încredin­
ţată tînărului utemist Moise
Faur.
moara nr. 3 s-au împărţit în
trei schimburi de lucru. Tov.
Acos Walter, secretarul organi­
zaţiei de partid, vine mereu în
•mijlocul acestora sprijin indu-i
să rezolve problemele mai com­
plicate ce se ivesc în procesul
fiinţare şi pînă în prezent, bri­
gada nu a fost niciodată sub
plan. Pe ultima lună de pildă,
sarcinile de producţie la extrac­
ţie concentrată au fost depăşite.
Despre absenţe nembiivate în
peşte acum cu viaţa uzinei şi a
localităţii Gurabarza, care se
trezeşte şi ea Ia o viaţă nouă.
In afara sarcinilor de producţie,
din preocupările tinerilor din a-
ceastă brigadă nu lipsesc nici
colectarea de fier vechi, partici­
parea Ia viaţa culturală a uzi­
nei, vizionarea de filme în co­
lectiv etc. Numai în luna august,
brigada celor 15 tineri de la
moara nr. 3 au colectat prin
muncă patriotică peste 3.000
kg. de fier vechi. Locul lor de
muncă a devenit acum un loc
de muncă model pentru toţi
muncitorii de la flotaţie. Astăzi,
după un an de muncă în briga­
dă. fie că este vorba dc tineri ca
Dorel Oprea, Viorel Bocşa. .Moi­
se Faur sau oricare altul, mun­
citorii de la Rotaţia din Gura­
barza spun că sînt 15 tineri, toţi
ca unul.
I. MANEA
sr,*! r-------- 0 0 0 --------
DISPENSAR
VETERINAR
Gu cîteva zile în urmă, în ora­
şul Haţeg s-au făcut lucrările de
trasare ale unei noi construcţii.
Aici se va construi un dispen­
sar veterinar cu staţionar. Con­
strucţia va avea un pavilion
pentru consultaţii şi un pavilion
staţionar pentru animale. Dis­
pensări;! veterinar va ti o con­
strucţie modernă.
Lucrările de construcţie pro-
priu-zise vor începe, peste cîteva
zile. Ele vor ti executate de con­
structorii şantierului nr. 3 Călău
Pag. a
zmiatsaz
m uS m ^__ .!s ssf
' t—1/—11—1 ‘ 1T-"' r
? Neînţelegere este ineîntat. Dar această in-
cintare este de scurtă durată,
sau neglijenţa? căci privind in jurul blocuri­
lor şi în general pe şantier,
In ziua de 5 septembrie, la observi că, buna gospodărire
biblioteca comunală din Şi- a materialelor lasă de dorit.
ţ bot, pe uşa de la intrare a Pe Ungă blocuri sînt numai
apărut un lacăt. Cauza ? Bi­ cărămizi sparte, cherestea a-
ţ bliotecara Ana Olaru a ple ¦ runcată la intîmplare etc
cat în concediu. Şi de atunci, La fel la subdepozitwl de-
f biblioteca nu a mai desfă­ cărămidă de pe şantier, din
j şurat nici o activitate. Deşi cauza manipulărilor neatente
s-a propus bibliotecarei Ana (prin basculare şi aruncare)
Olaru ca in perioada de con­ multe cărămizi s-au spart. Şi-
cediu să fie înlocuită de doar toate acestea costă bani.
tov. Eufrosina Pîslaru, direc­ iar şantierul nr. 1 Deva al
toarea căminului cultural, ea T.R.C.H., s-a angajat că va
nu a fost de acord. De alt­ reduce cu mult preţul de
fel, în perioada cit tov. E. cost al construcţiilor!
Pîslaru a fost în concediu,
A. Olaru nu a binevoit să se Nereguli în difuzare a
îngrijească şi de activitatea
căminului cultural, deşi am ­ presei
bele instituţii se găsesc in
aceeaşi clădire. Recent a sosit la redacţie
o scrisoare, din care rezultă
Soluţia in aceste neînţele­
geri credem că o va ăa Sec­ că în ziua de 14 septembrie,
ţiunea de învăţămint şi cul­
tură a Sfatului popular ra­ pe traseul Brad-Crişcior, a
ional Orăştie.
circulat un autobus fără port
Risipă de materiale
bagaj, fapt ce-a făcut ca şo­
Primele trei blocuri din noul
[ cvartal de locuinţe din De- ferul să refuze transportul
[ va s-au şi ridicat în mare ziarelor şi coletclor poştale.
1 parte. Privindu-Je, ochiul iţi Faţă de acest neajuns, a
—1 '— J • J ,— / \ I i ! i / i I i l \— J i J ¦ ! ¦ / ¦ / i ¦ >w— fost sesizată autobaza I.R.T.A.
din Brad, respectiv tov.
Gheorghe Rssiga, dar măsuri
nu s-au luat. Şi ast­
fel, ziarele au fost difuzate
abia după 24 de ore.
Analizind acest caz, reiese
tivei din Sîhtuhalm a început uşurinţa cil care privesc unii
„să tacă de serviciu“ prin sat, salariaţi de la autobaza
pe la diferiţi cetăţeni. I.R.T.A. Brad problema difu­
Pentru ca locuitorii din Sin- zării presei. Probabil, pentru
tuhalm să nu mai fie nevoiţi să ei, este tot una dacă ziarele
se deplaseze pînă la Deva'pen­ ajung la timp la cititori, sau
tru a se aproviziona cu unele cu o zi-două întîrziere.
mărfuri ce se găsesc şi la coo­
perativa din sat, este cazul ca a- întreprinderea regională de
c-est cîntar să fie în permanenţă transporturi auto trebuie să
pe tejgheaua cooperativei. In a- ia măsuri ca pe viitor să nu
cest scop trebuie luate măsurile se mai repete asemenea ne­
cuvenite. glijenţe in difuzarea presei de
NICOLAE BUCIUM partid.
corespondent —i '-—J '—i u i—/ 1— i_ / 1 ri r< 1 1 r( r, / , t, \ .
ES83SE
PMGBAMUL DE
24 SEPTEMBRIE 1960
PROGRAMUL !: 5,10 Emisiune pen­ că imprimată pe discuri „Electrecord“;
tru sate: Cercetări privind cultura griu­ 20,30 La micrbfon: Satira şi Umorul;
lui de toamnă ; 8,45 Salut voios de pio­ 21,15 Muzică de dans; 23,30 Sonata
nier ; 7,30 Sfatul medicului: Menin­ în La major pentru vioară şi pian de
gita ; 8,00 Din presa de astăzi; 10,30 Brahms, interpretează Ion Voicu şi
Muzică uşoară; 12,00 Program de Maria Gardaş.
jocuri populare romineşti; 12,30 Cîn-
tece din ţări prietene; 14,00 Muzică PROGRAMUL II: 14,07 Melodii
de estradă; 15,50 Actualitatea literară populare romineşti executate la diferi­
în revistele noastre; 16,15 Vorbeşte te instrumente; 18,15 Muzica populară
Moscova ! ; 17,45 Ştiinţa în slujba pă­ romînească; 18,45 Oîntece sportive;
c ii; 20,10 Muzică populară romîneas- 17,35 Muzică uşoară; 19,40 Carnet de
reporter; 20,20 Noapte bună, copii:
-K- „Şoarecele şi pisica“ — legendă din
Madagascar; 21,05 Scrisori din ţară;
24 SEPTEMBRIE 1960 22,00 Muzică de dans; 22,30 La sfîr-
şit de săptămînă, cîntec, joc şi voie
DEVA : Cocoşatul: ALBA bună ; 23,15 Muzică de dans.
IULIA : O intimplare extra­
ordinară ; Jucătoarea de bas­ —O -
chet : BRAD : Intîlnire cu Fran­
ţa ; HAŢEG : Cartea junglei; M &iETk:ţşLTm m Lm k
HUNEDOARA: Mizerabilii;
Dansez cu tin e ; IL IA : Ultima PENTRU 24 ORE
noapte pe Titanic ; ORAŞTIE: Vreme nestabilă cu cerul mai
Favoritul 13; Mexicul cîntâ: PE­ mult noros. In cursul zilei vor
TROŞANI : N-a fost în zadar; mai cădea ploi locale. Tempe­
Scrisoarea Elvirei; SEBEŞ : In ratura în uşoară scădtere ; ziua
pragul v ieţii; SIMERIA : Oa­ între 16 şi 20 grade, iar noaptea
meni sau m a ju ri; LONEA : Poe­ între 9 şi 12 grade. Vînt potri­
mul m ării; t e iu ş : Nu aştep­ vit cu intensificări locale din
ta luna m a i; ZLATNA : Ştren­ sectorul vest şi nord vest.
garii; APOLDUL DE SUS: Ba­
lada soldatului. PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vremea rămîne nestabilă cu
cerul noros şi temperatura sta­
ţionară.
C IT IT O R I !
IN ÎNTREAGA ŢARA a INGEPUT PRIMIREA ABONAMENTE! Ol
?LA PRESA SOVIETICA PE ANUL 1961.
ABONAMENTELE SE PRIMESC DE CATRE OFICIILE P. T. T. R.
AUENŢ1I ŞI FACTORII POŞTALI, D1FUZORI1 DE PRESA DIN INTRE
PRINDERI, INSTITUŢII ŞI DE LA SATE.
ABONAŢI-VÂ DIN TIMP LA ZIARELE ŞI REVISTELE SOVIETICI
'P E ANUL 1961. CONSULTAŢI CATALOGUL ZIARELOR ŞI REVISTELO!
>PENTRU ANUL 1961, SPRE A VA ABONA LA PUBLICAŢIILE PRF
' FERATE.
t AN U N
j: ' întreprinderea minieră Săcărîmb, cu sediul in comuna Cer
ftejul de Sus, raionul Ilia, regiunea Hunedoara, declară vacanţi
[pentru ocupare prin concurs un număr de 10 posturi de maiş
( tri mineri.
r ^3 concurs, pentru ocuparea posturilor vacante de maiştr
!•mineri se pot prezenta:
[ — absolvenţii şcolilor tehnice de maiştri mineri, sau r
tunor şcoli ale Ministerului Invăţămîntului şi Culturii echivalente
[•cu şcolile de mai s u s ;
maiştri care la data de 1 iulie 1956 au avut o vechime
[de 12 ani în aceste funcţii.
t Cererile se vor depune la secretariatul întreprinderii pîn,
Ua data de 30 IX. 1960.
[ i Pentru informaţii suplimentare, doritorii se vor adresa în
[ treprinderii respective.
—1 '—f i ! \ —/ ; J i__/ . ' i— l u l u J i __f x___! ,