Page 80 - 1960-09
P. 80
drumul socialismului frr. i /
Lucrările Adunării Generale AAiUmeijB şUni • siin i • juiiimteie şiirx • A âiwbIb ştiri
a O» No U.
NEW YORK 22 (Agerpres). - ajutor extraordinar Congoului, acorda nală s-a înrăutăţit, conferinţa Ia nivel
La ora 10,45 (ora New York) a în rea unui ajutor în alcătuirea unor pro înalt de la Paris a fost zădărnicită,
ceput şedinţa plenară de dimineaţă a grame pe termen lung de dezvoltare s-au sistat tratativele de la Geneva cu „Sediul O.N.U. In cinstea aniversării Uit nou ssacces
a Africii şi ajutorarea de către O.N.U. privire la dezarmare, se amînă necon
Adunării Generale. In această zi îp în domeniul învăţămîntului. tenit realizarea unui acord cu privire trebuie mutat într-o Partidului !tocii a l U.R.S.S. în în trecerea
la interzicerea experienţelor cu arpia
adunare a început dezbaterea politică Apoi Eisenhower a arătat că în ţă nucleară şi termonucleară, pe scurt, ţară mal civilizată'6 din Coreea p a şn ic ă cm S.U.A..©
generală. rile Africii şi în alte ţări slab dezvol există tendinţe spre agravarea relaţii
tate există sute de milioane de oa lor dintre Est şi Vest. Această ten LONDRA 22 (Agerpres). — PHENIAN 22 (Agerpres). — MOSCOVA 22 (Agerpres). — Luînd cuvîntul la 22 septem
înainte de a da cuvîntul primului meni care „suferă din cauza foametei dinţă îngrijorătoare şi-a găsit recent Criticând refuzul autorităţilor Colectivul constructorilor uzi TASS transmite : brie în cadrul unei conferinţe
vorbitor, preşedintele a citit mesajul şi subalimentării, deşi într-o serie de expresia în cererea ca Bundeswehrul americane de a acorda viza de nei de clorură de vinii din de presă organizate de Comite
trimis de împăratul Haile Selassie al state, inclusiv în Statele Unite, există să fie înzestrat cu arma nucleară. Noi, intrare în S.U.A. primului mi R.P.D. Coreeană pregătesc un Uniunea Sovietică a întrecut tul de stat al Consiliului de Mi
Etiopiei, în care acesta îşi exprimă surplusuri de alimente“. Exprimîndu-şi cei din Iugoslavia, sîntem profund în nistru al Congoului, Lum-umba, mare dar patriei. Ei au hotărit Statele Unite şi ocupă primul niştri al U.R.S.S. pentru legături
speranţa că la sesiunea la care parti dorinţa de a se pune capăt „acestui grijoraţi de renaşterea militarismului pentru a participa la sesiunea să facă acest dar în cinstea ce loc în lume în ceea ce priveşte culturale ou ţările străine, Petu
cipă şefii statelor şi guvernelor, vor fi paradox“, el s-a limitai însă numai la in Germania occidentală. lei ăe-a 15-a aniversări a creă indicii tehnico-economici ai func hov a vorbit despre progresul
găsite soluţii pentru problemele inter asigurări generale că S.U.A. sînt gata Adunării Generale a O.N.U., zia rii Partidului Muncii din Co ţionării utilajului într-o serie de tehnic în economia naţională a
naţionale care dezbină popoarele. Ex- să elaboreze împreună cu ceilalţi mem Tito a subliniat că multe puteri co rul „Daily Worker“ scrie: „A- reea, care se va sărbători la 10 ramuri ale industriei şi îndeo Uniunii Sovietice.
primîndu-şi îngrijorarea în legătură cu bri ai O.N.U. planuri corespunzătoare. loniale nu vor să se împace cu ten cesta este încă un exemplu care octombrie. sebi în siderurgie,' a declarat
situaţia din Congo, împăratul Etiopiei dinţele istorice care se manifestă în vine să confirme amestecul ru In incinta uzinei, unde se Konstantin Petuhov, preşedintele Răspunzînd la întrebările co
cheamă Adunarea Generală să acorde Trecînd la problema următoare care Africa şi caută să oprească acesle pro şinos al autorităţilor americane înalţă 14 clădiri lucrările au Comitetului de stat tehnico-ştiin- respondenţilor Petuhov a comu
prioritate problemei Congoului. stă în faţa membrilor O.N.U., Eisen- cese cu ajutorul măsurilor politice, în lucrările Organizaţiei Naţiu intrat în ultima fază. Se apro ţific de pe lîngă Consiliul de nicat că guvernul sovietic este
ht.wer s-a referit la necesitatea de a economice şi militare. Congoul, a con nilor Unite“. pie de sfîrşit montarea utilaju Miniştri al U.R.S.S. El a arătat dispus să vîndă licenţa pentru
Dezbaterea politică generală a fost se folosi spaţiul cosmic în scopuri tinuat şeful delegaţiei Iugoslaviei, este lui. Uzina de clorură de vinii cu că în furnalele sovietice se pro folosirea gazului natural în fur
deschisă de Horaţio Lafer, ministrul paşnice- in această ordine de idei el arena celor mai tipice manifestări ale Ziarul aminteşte că potrivit o capacitate de 6.000 de tone — duce în prezent cu 30—35 la nale, avînd în vedere {aptul că
Afacerilor Externe al Braziliei. Şeful a afirmat că din 1940, din vina Uniu politicii coloniale negative, ale ames acordului internaţional, guver este un important şantier de sută mai multă fontă decît în nici o ţară nu cunoaşte în pre
delegaţiei braziliene a rezervat un loc nii Sovietice s-ar fi pierdut posibili tecului din afară, în scopul apărării nul S.U.A. trebuie să asigure ac construcţie al Republicii Popu furnalele de aceeaşi capacitate zent secretul acestei metode.
central în cuvîntarea sa problemelor tatea ca energia atomică să fie folo intereselor înguste ale forţelor şi cer cesul nestingherit al fiecărui om lare Democrate Coreene. La 10
reglementării paşnice a divergenţelor, sită numai în scopuri paşnice. curilor coloniale. care are treburi la sediul O.N.U. octombrie, in ziua împlinirii a din S.U.A. Din punct de vedere In Uniunea Sovietică 70—90
necesităţii de a se evita prin orice 15 ani de la înfiinţarea Parti la sută din sporul global al pro
mijloace un război distrugător. „Coexis Preşedintele Statelor Unite a amin Tito a vorbit apoi In mod amă „Dar. scrie în continuare dului 'Muncii din Coreea, aceas al productivităţii laminoarelor ducţiei industriale se realizează
tenţa paşnică a popoarelor este în vre tit în termeni generali despre dorinţa nunţit despre problema dezarmării, su „Daily Worker“, acţiunile auto tă uzină, al cărei proiect a fost prin aplicarea tehnicii noi şi îm
murile noastre o necesitate extrem de de a se asigura într-un viitor înde bliniind că este necesar ca ea să fie rităţilor americane fac din acest elaborat de ingineri coreeni, va şi cuptoarelor Martin, U.R.S.S. bunătăţirea organizării produc
imperioasă“, a declarat el. Arătînd că părtat, nedeierminat, dezarmarea gene rezolvată extrem de urgent. acord o farsă. Ele duc o cam da primele produse. ţiei.
dezvoltarea armelor nucleare exclude rală şi totală. Eisenhower a continuat panie ruşinoasă de vexaţiuni şi a întrecut de asemenea în mod
războiul ca „instrument al politicii“, însă să pună accentul principal nu pe Nu se poate considera că este po aţîţare la violenţă împotriva re
Lafer a subliniat că „lumea se află în dezarmare, ci pe exercitarea controlu sibil să se ducă cu succes -tratative prezentanţilor ţărilor socialiste, considerabil Statele Unite.
faţa necesităţii reglementării pe calea lui asupra înarmărilor. Inmormîntînd şi in acelaşi timp să se încalce su mobilizînd în acest scop gangs
tratativelor a divergenţelor care dez de fapt ideea dezarmării generale şi verani latea şi frontierele naţionale ale teri şi bandiţi. N oi m a n e v re ale co lo n ialiştilo r
bină popoarele". totale, preşedintele a acuzat Uniunea părţilor participante la tratative, a c*
Sovietică de faptul că ar fi zădărnicit Dacă această stare de lucruri în C o n g o
Singura cale posibilă care duce la tratativele de dezarmare: şi a susţinut spus el. nu se va schimba radical, cu
rezolvarea problemelor secolului nostru, că propunerile Statelor Unite în acest cît sediul O.N.U. va fi mutat
a continuat delegatul Braziliei, este domeniu ar fi prevăzut „măsuri con Relevînd în continuare pericolul pe mai curînd într-o ţară civiliza
calea tratativelor neîntrerupte şi hotă- certe şi promiţătoare“. Gu toate aces care îl reprezintă teoria cu privire la tă, cu atît va fi mai bine“.
rirea fermă de a continua tratativele. tea nici el nu a contestat faptul că admisibilitatea folosirii armei atomice
aceste propuneri nu s-au referit la de ca armă tactică, Tito a spus : „Care Interviul acordat de Fidel Castro LEOPOLDV1L.LE 22 (Ager- ocupa de această problemă sta
Ministrul Afacerilor Externe al Bra zarmarea generală, ci au prevăzut doar este alternativa reală şi pozitivă a a- preş). tul său major“.
ziliei s-a oprit apei asupra problemelor acelaşi „control asupra înarmărilor“. cestor tendinţe actuale ? Sîntem pro corespondenţilor Pravdei
economice. Numai dezvoltarea econo fund convinşi că numai înfăptuirea de Ştirile sosite din Congo de Cu toate că comandamentul
mică poate întări pacea între popoare. In continuare Eisenhower a atras â- zarmării generale şi toiale este a- NEW YORK 22 (Agerpres). — luptă pentru libertatea sa. Pre monstrează că amestecul colo forţelor armate ale O.N.U. in
Lumea, a spus el, cheltuieşte anual cel teriţia asupra „pericolului unui război ceastă alternativă. Tocmai din această Primul ministru al Cubei, Fi mierul Hruşciov este un om al nialiştilor în treburile interne ale Congo păstrează tăcere in legă
puţin 100 miliarde dolari pentru înar dezlănţuit dintr-o eroare" şi asupra cauză guvernul Iugoslaviei, îri afară del Castro, a acordat un inter muncii, iar Uniunea Sovietică Republicii Congo se intensifică. tură cu cererea colonelului re
mare, în timp ce în ultimii tO ani pu „pericolului stocurilor creseînde de că a sprijinit celelalte măsuri rezona viu corespondenţilor speciali ai este un mare stat creat de cla După rebeliunea militară orga bel Mobutu privind retragerea
terile industriale au cheltuit pentru a- arme nucleare". Pronunţîndu-se pentru bile menite să ducă la dezarmarea ziarului „Pravda“ la New York. sele odinioară asuprite. Un con nizată împotriva guvernului con- din ţară a trupelor Republicii
jutorarea regiunilor slab dezvoltate din înlăturarea acestor două pericole, pre generală şi totală, a salutat propune Referindu-se la întâlnirea sa ducător al unei ţări imperialis golez central de către marioneta Guineea şi Ghanei, soldaţii gha-
lume doar aproximativ 40 miliarde şedintele a trecut sub tăcere o proble rea făcută în declaraţia primului mi cu N. S. Hruşciov, primul mi te n-ar fi putut face aşa ceva. lor, colonelul Mobutu, colonia nezi care apără reşedinţa pri
mă atît de urgentă ca încetarea expe nistru al Uniunii Republicilor Sovietice nistru al Cubei a d eclarat: liştii şi-au concentrat eforturile mului ministru au fost înlocuiţi
dolari. rienţelor cu arma nucleară. El s-a Socialiste, Hruşciov, la Adunarea Ge Cînd premierul Hruşciov va în direcţia îndepărtării din Con cu soldaţi sudanezi.
mărginit să propună convocarea unei nerală din 18 septembrie 1959 a Or — Vizita premierului Hruş vizita Cuba, poporul nostru îşi go a unităţilor armate puse la
Reîerindu-se Ia rolul Organizaţiei conferinţe a experţilor pentru exami ganizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi ciov a fost pentru noi o sur va exprima cu căldură şi admi dispoziţia O.N.U. de două state După cum anunţă corespon
Naţiunilor Unite, şeful delegaţiei bra narea problemei încetării, în condiţiile celelalte propuneri sovietice care indică priză cit se poate de plăcută. raţie recunoştinţa pe care o nu africane — Republica Guineea dentul din Leopoldviiie al agen
ziliene a declarat că în cei 15 ani ai unui control corespunzător, a produc un mod larg şi direct de abordare a Este o mare onoare pentru pa treşte faţă de el şi faţă de U- şi Ghana. ţiei United Press International,
existenţei sale, O-N-U- nu a obţinut ţiei de arme nucleare. măsurilor concrete de dezamnare. tria noastră. Şi totuşi nu este niunea Sovietică pentru toate comentatorii presupun că co
crearea unor instrumente eficiente pen nimic extraordinar în faptul că, manifestările lor de solidaritate După cum anunţă agenţia mandamentul O.N.U. pregăteşte
tru colaborarea internaţională, nici Preşedintele S.U.A. s-a pronunţat Subliniind importanţa unui control deşi ţara sa este puternică şi faţă de Cuba. Reuter, colonelul Mobutu a ce treptat condiţiile pentru aresta
consolidarea păcii internaţionale. Dar din nou pentru legalizarea de fapt a eficace în întăptuirea dezarmării, Tito mare, conducătorul Uniunii So rut ca Organizaţia Naţiunilor rea „legală“ a Iui Patrice l.u-
el a preferat să nu aprofundeze cauzele spionajului, afirmînd că pericolul unui a deciarat că cererea de a se aplica vietice vizitează în modestul — Ce scopuri şi-a propus de Unite să retragă detaşamentele
acestei situaţii. In schimb, el a elogiat atac prin surprindere poate fi înlăturat măsuri vaste de control înainte de a cartier Harlem pe primul mi legaţia dv. venind la New York? guineeze şi ghaneze din com mumba de către oamenii Iui Mo
amestecul O-N.U. şi a secretarului dacă anumite ţări vor supune forţele se lua măsuri pentru înfăptuirea de ponenţa forţelor armate ale
general al O-N.U., Ifammarskjoeld, în lor armate unei inspecţii internaţio nistru al unei ţări mici care — Am venit pentru a apăra O.N.U. în Congo. Colonelul a butu în baza ordinului semnat
treburile Congoului. nale. drepturile noastre în faţa agre ameninţat că dacă această ce
Oecîarâfia siunii imperialismului şi pen rere nu va fi satisfăcută, „se va de Kasavubu care este considerat
In încheiere, ministrul Afacerilor Ex In încheiere preşedintele a încercat tru a' proclama şi apăra în Or
terne al Braziliei a îndemnat pe oa să justifice zborul de spionaj al bom ganizaţia Naţiunilor Unite prin de comandamentul O.N.U. con
menii de sfat participanţi la sesiune bardierului de recunoaştere american cipiile pe care le cuprinde de
să găsească căi care să permită să se ducătorul legal al ţării.
trăiască într-o „lume dreaptă“.
Apoi, Adunării Generale i s-a adre
sat preşedintele Statelor Unite, Eisen- deasupra teritoriului Uniunii Sovietice fapt a dezarmării nu constituie decît lui Felforighf claraţia de la Havana, a subli •00-
hower. El a salutat pe noii membri ai afirmînd că distrugerea acestui avion încă un procedeu, de contracarare a niat Castro.
O-N.U. şi a declarat că năzuinţa spre a însemnat violarea „dreptului tuturor dezarmării.
autodeterminare creează o lume nouă statelor la zboruri paşnice deasupra WASHINGTON 22 (Ager — Ce aţi vrea să transmiteţi Statele Unite
a naţiunilor independente din Africa. apelor internaţionale“. Preşedintele Iugoslaviei a subliniat pres) . oamenilor sovietici ?
Afirmînd că „sfidarea adresată comu necesitatea ducerii tratativelor cu pri se tem de d is c u ţii publice
nităţii internaţionale, păcii şi progre Luînd cuvîntul după Eisenhower, vire la dezarmare pe o bază mai largă. Agenţia United Press Interna Răspunzînd la această între
sului în condiţii de ordine nu este ni preşedintele Iugoslaviei Tito şi-a expri tional transmite : bare, Fidel Castro a declarat: NEW YORK 22 (Agerpres). ticat Moscova pentru că ar fl1
căieri atît de evidentă ca în Africa", mat în numele delegaţiei sale satisfac Şeful delegaţiei iugoslave a consa Ziarul „Capital Times“ care creat o cortină de fier între po
preşedintele S.U.A. s-a referit la eve ţia că Ia actuala sesiune a Adunării crat ultima parte a cuvîntării sale pro Preşedintele Gomisiei senato — Transmiteţi poporului so apare în oraşul Madison (Statul porul rus şi lumea din afară...
nimentele din Congo. Dar el a trecut Generale participă un mare număr de blemei coexistenţei paşnice între state. riale pentru Afacerile Externe vietic că sentimentele noastre Wisconsin) a publicat un mate Acum am creat noi cu adevărat
sub tăcere încercarea colonialiştilor reprezentanţi ai noilor membri ai Dacă temea contemporană, a subliniat William Fulbright (democrat din de prietenie şi solidaritate cu el rial al cunoscutului ziarist Drew o cortină de fier — cortina de
belgieni de a răpi independenţa acestui O.N.U. — ţările africane — care şi-au Tito, doreşte să rezolve cu succes pro partea statului Arkansas) a de cresc continuu pe măsură ce Pearson în care critică vehe la Manhattan. Ne-am pus într-o
tinăr stat african. Eforturile ţărilor iu cucerit recent independenţa. Sperăm, a blemele de care depind pacea şi vii clarat la 21 septembrie că pre cubanii află ce operă măreaţă ment politica guvernului State situaţie ridicolă...“
bitoare de pace de a obţine ca O.N.U. declarat Tito, că într-un viitor apropiat torul omenirii, este necesar ca toate şedintele Eisenhower nu trebuie a săvîrşit acest popor. întreaga lor Unite.
să ajute într-adevăr guvernului cen O.N.U. va obţine o universalitate reală popoarele, fără excepţie, să adopte să evite o convorbire cu premie „Politica Statelor Unite, —
şi deplină prin cucerirea independenţei principiile coexistenţei, şi, mai mult rul sovietic N. S. Hruşciov, dacă lume recunoaşte cu admiraţie Limitarea deplasărilor lui N. scrie în continuare Pearson —
tral lega! al Congoului să asigure in de către popoarele care se mai află decît atît, să le aplice în relaţiile din se vor întîlni la O.N.U. S. Hruşciov la teritoriul insulei este lipsită de perspectivă. In ac.
acum sub dominaţia colonială, precum tre ele, pretutindeni, şi cu orice ocazie. succesele lui economice, sociale Manhattan, declară Pearson, „a-
tegritatea teritorială şi independenţa şi prin recunoaşterea dreptului Repu Eisenhower, a spus Fulbright, rată în faţa întregii lumi că noi ţiunile noastre ne călăuzim du
blicii Populare Chineze de a fi repre Şeful delegaţiei iugoslave s-a pro nu trebuie să se călăuzească du şi ştiinţifice şi îşi exprimă re nu ne respectăm, că sîntem' me pă principiul: în luptă trebuie
politică a ţării sale, au fost prezentate zentată în O.N.U. nunţat în favoarea aprobării de către pă sentimente personale ci după cunoştinţa pentru faptul că prin schini şi ne temem că nu putem folosit orice mijloc. Noi lăsăm
Adunare în actuala sa sesiune a unor regulile existente de comportare revoluţia sa victorioasă el a tre exercita controlul asupra po însă Uniunea Sovietică să ne-o
de Eisenhower ca „o dorinţă de a pre De Ia terminarea celui de-al doilea directive generale, de pildă sub forma faţă de conducătorii de state, zit conştiinţa omenirii. întreaga porului nostru. Dar şi mai im ia înainte şi încercăm în med
război mondial, a continuat Tito, au unei declaraţii cu privire la normele sosiţi în vizită, şi să manifeste portant, este faptul că apărem pripit, cîteodată cu întirziere,
lungi fricţiunile în Congo în numele trecut 15 ani, dar nici pînă astăzi nu de comportare, fără de care nu se poate faţă de ei „politeţea tradiţiona lume îi mulţumeşte pentru a- îngrijoraţi de influenţa declara s-o ajungem din urmă. Nu am
au fost găsite soluţii pentru nici una elimina încordarea internaţională, nu lă“. dorit organizarea unei conferin
intereselor lor egoiste". Preşedintele din marile probleme. Cauza acestui se pot asigura relaţii, paşnice şi de jutorul acordat popoarelor mici, ţiilor şi a persoanei lui N. S. ţe la New York. Am făcut tot
fapt constă în aceea că în rezolvarea bună vecinătate între state şi nu se înapoiate, şi ţărilor înrobite în Hruşciov asupra poporului a- ce am putut pentru a împiedica
S.U-A. a dat citire apoi unui aşa-zis poate dezvolta colaborarea internaţio merican. Ani de-a rîndul am cri- această conferinţă şi pentru a o
problemelor internaţionale s-a pornit nală în toate sferele. lupta lor pentru eliberarea din scoate de pe ordinea de zi. Nu
program pentru Africa, alcătuit din lanţurile imperialismului, iar
„de pe poziţii de forţă“. Ultimul care a luat cuvîntul a fost noi, îndeosebi, îi mulţumim
cinci puncte. Printre aceste puncte el Kosaka, ministrul Afacerilor Externe al
In ultimul an, a continuat preşe Japoniei, care a acordat principala a- pentru ajutorul acordat ţării
a inclus neamestecul în treburile in dintele Iugoslaviei, situaţia internaţio- tenţie slăbirii încordării internaţionale noastre.
şi problemei dezarmării. Subliniind ne
terne ale ţărilor africane, ajutorarea cesitatea încetării războiului rece şi EStsşap.:
lor îrT asigurarea securităţii „fără o Politica de modă veche nu mai l-am invitat pe Hruşciov. Am
cerut prietenilor noştri din oc
rivalitate costisitoare şi periculoasă în cident să boicoteze conferinţa.
dcmeniul înarmării“, acordarea unui
:«îi
Conferinţa de presă im provizată este cu putinţă Ne-am pus chiar în situaţia de
a diminua rolul Organizaţiei Na
slăbirii încordării internaţionale, el a ţiunilor Unite şi de a o submi
spus că toate statele trebuie să nă
a lu i N. S. H ru scio v zuiască spre "pace nu numai în vorbe, V1ENA ,22 (Agerpres). nului Austriei, deşi situaţia ţării colaboratorii ON.U. ca Ham- na... pentru că sîntem extrem de
dar şi în fapte. Delegaţia japoneză, a marskjoeld de pildă... îngrijoraţi de ce vor spune dr la
spus Kosaka, vrea să sublinieze nece Ziaristul austriac Errist Si- noastre reclamă imperios o po această tribună Hruşciov şi cei
sitatea accelerării tratativelor cu pri Trebuie subliniat că lumea în lalţi reprezentanţi ai ţărilor ră
NEW YORK 22 (Agerpres). — în Congo pe L'umumba“, N. S. mon semnează articolul „Hruş litică neutră şi deci o luare de treagă aşteaptă adoptarea unor
Hrusciov a răspuns : „Sprijinim vire la dezarmare. hotărîri în cele mai importante săritene. Acest lucru ne creează
TASS transmite : guvernul legal al Congoului ca Totodată ministrul Afacerilor Ex ciov va vorbi din nou la poziţie a Austriei în favoarea probleme care au stat vreodată
Prezenţa lui Nikita Serghee- re a fost ales de majoritatea în istorie în faţa omenirii. Sau o situaţie de oameni care se tem
legală a parlamentului acestei terne al Japoniei a justificat de fapt O.N.U.“, publicat în coloanele rezolvării problemelor europene se va reuşi în ceasul a l' 12-lea
viei Hrusciov la New York con politica Statelor Unite prin care se ur să se pună sub control mijloa de discuţii publice. Oricine se
tinuă să fie în centrul atenţiei- ţări“. măreşte să se îngroape ideea dezarmă ziarului „Der Rundblick“. în spiritul înţelegerii între po cele de distrugere ale secolului
opiniei publice şi a presei a- Răspunzînd la altă întreba rii geneFăle şi totale. atomic, sau catastrofa va deve teme însă de discuţii publice
eestui mare oraş american. De „A trecut exact un an, scrie poare ar ti primită cu o deose ni inevitabilă. Politica de modă
dimineaţă şi pînă noaptea tîr- re. N. S. Hrusciov a subliniat că Ministrul Afacerilor Externe al Ja veche nu mai este cu putinţă. pierde posibilitatea de a avea
el nu se îndoieşte de faptul că poniei şi-aexprimat. speranţa că pu Simon, de cînd Hruşciov a pre bită atenţie. Mai mult decît atît ea a deve
ziu, în faţa reşedinţei şefului poporul american vrea pace. terile interesate „vor depune noi etor- nit chiar criminală. Cei oare un rol de conducere în lume“.
guvernului sovietic stau grupuri Poporul sovietic, a spus N. S. turi pentru încheierea cît mai grabnică zentat Adunării Generale a Cu totul incapabil să facă fa mai speră astăzi să traducă în
de corespondenţi ai ziarelor, ai Hrusciov, năzuieşte şi el în mod a unui acord cu privire la încetarea O.N.U., în numele Uniunii So ţă problemelor internaţionale viaţă politica de „încercuire“ „ T re n u l p rie te n ie i aa
ferm spre pace. Sîntem gata să experienţelor nucleare“. El a declarat vietice, propunerea cu privire ia Eisenhower, în ajunul expirării sau alte măsuri militare sînt a-
posturilor de radio, ai jurnale semnăm chiar acum un acord de asemenea că „este necesar să se dezarmarea totală. Şi iată că a- mandatului său prezidenţial a matori de jocuri de noroc... şi în U. R. S. S„
lor cinematografice, ai televiziu cu privire la dezarmarea gene ajungă de urgenţă la un acord cu pri cum el va lua cuvîntul la luat măsuri pentru limitarea li trebuie puşi în lanţuri. Trebuie
rală si totală. Poziţia noastră vire la interzicerea folosirii spaţiului O.N.U. şi va încerca din nou bertăţii de deplasare a şefului să sperăm că, în ciuda tuturor MOSCOVA 22 (Agerpres). •—
nii, care se străduiesc să nu cosmic în scopuri militare“. să realizeze o cotitură botărîtoa- guvernului sovietic în S.U.A. la evenimentelor din ultimele luni, Mem.brii grupului de turişti
scape nici un pas, nici un cuvînt este clară. re în politica mondială. Nu în- Manhattan motivînd aceasta Hruşciov va găsi tonul potrivit, romini care vizitează Uniunea
In încheiere Kosaka s-a referit Ia câpe nici o îndoială că această prin „considerente de securita că acţiunile lui vor smulge mas Sovietică cu „trenul prieteniei
al lui Nikita Sergheevici Hruş- Din timp în timp, N, S. Hruş- activitatea O.N.U. în domeniile eco nouă iniţiativă corespunde întru- te“. ca aţîţătorilor la război şi se organizat de Ministerul Agricul
clcv. ciov întrerupea convorbirea cu nomic şi social. Această parte a cu totul conţinutului esenţial al po vor dovedi totodată acceptabile turii în colaborare cu O.N.T.
reprezentanţii presei pentru a vîntării ministrului Afacerilor Externe liticii externe a U.R.S.S. expus Această motivare înseamnă fie pentru oamenii care, fără să fie Carpaţi, format din muncitori
La 21 septembrie cînd N. S. răspunde la saluturile adresate al Japoniei a reflectat într-o formă de Hruşciov în cuvîntarea sa din că guvernul de la Washington comunişti şi fără să simpatizeze din G.A.S., colectivişti, ingineri,
Hrusciov a ieşit în balconul re de locuitorii New York-ului a- abia voalată contradicţiile ascuţite din 1959. ®a şi în trecut, Hruşciov nu este în stare să ţină în frîu sistemul economic al comunis tehnicieni, agronomi, cercetători
şedinţei sale, a avut loc o con dunaţi în faţa reşedinţei şi la tre Japonia şi alte ţări capitaliste, în apără principiul coexistenţei paş pe gangsterii şi asasinii săi po mului, doresc să trăiască în şi cadre didactice din învăţă-
ferinţă de presă improvizată. ferestrele oaselor sau de cei primul rînd S.U.A., pe pieţele mon nice a cărui respectare trebuie litici, fie că ţine să arate că te mîntul agricol — au vizitat pi-
Corespondenţii l-au asaltat li care treceau prin faţa reşedinţei să excludă un al treilea război renul New Yorkului nu poate fi pace şi se străduiesc să găseas nă acum sovhozuri, colhozuri şi
teralmente pe Nikita Serghee în automobile. diale. mondial. de acum înainte un loc potrivit întreprinderi industriale din re
vici Hrusciov cu întrebări refe Cu aceasta şedinţa plenară a Adu pentru instituţii internaţionale ca că rezolvarea tuturor probleme giunea Moscova, fiind intîmpi-
In încheierea acestei originale In ciuda propagandei occiden O.N.U. Probabil că lucrurile naţi pretutindeni cu multă prie
ritoare la actuala sesiune a A- nării Generale a luat sfîrşit. tale este clar de pe acum că stau într-adevăr astfel şi că tre lor .viitorului printr-o întrecere tenie de oamenii sovietici.
dunării Generale a O.N.U., la conferinţe de presă, N. S. Hruş- Următoarea şedinţă a Adunării Ge numeroşi conducători ai ţărilor buie trase concluziile corespun Miercuri seara, turiştii romini
relaţiile sovieto-americane, Ia ciovaspus corespondenţilor: La neutre vor folosi şi ei această zătoare. Ar fi desigur de dorit paşnică a popoarelor“. - au fost invitaţii colectivului U-
evenimentele din Congo. Ei au nerale va avea loc la 23 septembrie. ocazie, precum şi influenţa lor, ca sesiunile O.N.U. să nu de zinelor „Sverdlovslc“ din Mos
revedere, vă urez succes. Am pentru a obţine reglementarea cova.
primit răspunsuri clare şi com avut astăzi cea mai sinceră paşnică a contradicţiilor exis pindă de climatul schimbător al
plecte. In răspunsurile sale, convorbire şi cred că veţi con
N. S. Hrusciov a subliniat că, tribui la crearea unor relaţii de tente în lume. Din păcate, din S.U.A. Apropierea şi influenţa
de data aceasta el s-a convins pace şi înţelegere între popoa
şi mai mult de hrănicia poporu rele Statelor Unite ale Ameri- tre aceştia lipseşte setul guver Washingtonului îi derutează pe
lui american. La întrebarea u- cii si Uniunii Sovietice.
nui corespondent american „da
că guvernul sovietic îl sprijină
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188: 189 j 75. Taxa plătită In numerar contorm aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea poligrafică „1 Mai“ Deva.
