Page 82 - 1960-09
P. 82
1ÎA2. ? DRUMUL SOCIALISM u i . Ul Mr. 1788
PE ŞANTIERUL DIN CALAN § iM m m pentru cam pania
m §§f agricola de toam nă
construcţii M ie grăbite ?
Pentru buna desfăşurare a muncească mai intens, pentru
Un ritm care nu satisface campaniei agricole de toamnă, încheierea contractelor, demon-
colectivul de muncitori de la strînd colectiviştilor avantajele
Şantierul din Călan al noului la primul etaj. Consulting gra Pe şantier sînt neajunsuri Zilnic, din livada gospodăriei de stat din Apolăul de Sus S. M. T. Dobra s-a pregătit din pe care le obţin prin lucrarea
oraş muncitoresc, se poate spu ficul de lucru cu stadiul actual iau calea spre magazinele Gost at, mari cantităţi de fructe. timp. Avîncl de efectuat în acea mecanizată a terenului. Un e-
ne că a ajuns într-o fază înain al lucrărilor, poţi trage uşor mari şi în ce priveşte mecani stă toamnă un volum total de xemplu concret în această pri
tată. Aici sint atacate lucrările concluzia, că majoritatea con IN CLIŞEU : Mtincitoarele Olimpia Doica şi Terezia Aca- lucrări de peste 10.000 hantri, vinţă îl constituie gospodăria a-
la peste 30 de blocuri, cu un strucţiilor sînt rămase în ur zarea muncii. Cu toate că aici tractoriştii de la S.M.T. Dobra gricolă colectivă din Leşnic. In
mare număr de apartamente. In mă. De asemenea, lucrările de există o serie de utilaje, aces trinei, pregătind un nou transport de piersici. nu au precupeţit nici un efort anul trecut, colectiviştii din Leş
210 apartamente s-au şi mutat construcţie a centralei termice pentru, a repara şi revizui, uti nic au efectuat manual şi meca
noi locatari ai oraşului, munci trebuie grăbite, pentru a putea tea nu sînt folosite raţional. „Biblioteca în slujba lajele necesare. Pe măsură ce nic însămînţarea griului de
tori de la Uzina „Victoria“. Aşa fi dată în folosinţă în cel mai Astfel, la blocurile bară 2, 3 şi treierişul se termina, iar trac toamnă. La recoltat, grîul se
cum prevăd sarcinile de plan, 4 stau cîte o macara ne construcţiei socialiste‘ toarele erau eliberate de la ba-' mănat mecanizat a dat la ha. o
pînă la sfirşitul anului, aici vor scurt timp. toze, ele erau revizuite atent. Lă producţie cu cîteva sute de kg.
miai trebui date în folosinţă încă folosite de cîteva zile. Ală Concursul bienal „Biblioteca bliotecilor comunale recenzii şi fel au procedat cu semănătorile, mai mare decîţ cel semănat ma
324 de apartamente. Cauzele acestei rămîneri în turi, ia blocul nr. 1 însă, mor în slujba construcţiei socialiste“, consfătuiri cu ţăranii muncitori grapele, plugurile şi disouitoa- nual. Acest fapt i-a făcut pe co
urmă se datoresc în mare par tarul pentru tencuieli la eta organizat de Ministerul învăţă pe marginea cărţilor „Pămînt rele. Aşa se face că în prezent lectiviştii din Leşnic să contrac
Pentru asigurarea unui ritm jul trei se transportă manual, mântului şi Culturii se dovedeşte desţelenit“ de M. Şolohov, „Des S.M.T. Dobra are toate maşi teze în toamna aceasta cu
susţinut de muncă in cadrul te faptului că în cadrul şantie cu troaca. Rău este că de mai a îi, prin obiectivele şi prevede făşurarea“ de M. Preda, „Bără nile şi utilajele necesare pentru S.M.T.-ul întreaga suprafaţă ce
şantierului, care să asigure res rului, organizarea muncii are multe săptămîni, o staţie de rile regulamentului, cieosebit de gan“ de V. Em. Galan, „Mitrea 3 satisface nevoile unităţilor a- se va însămînţa cu grîu.
pectarea întocmai a planului de multe lacune. folositor pentru activitatea bi Cocor“ de M. Sadoveanu etc. gricole socialiste din raioanele
producţie, s-a întocmit un gra prepararea şl transportul pe bliotecilor. Spre deosebire de ce Brad şi Ilia, pe care le deser* Sîntem în perioada optimă a
fic de execuţie a lucrărilor. In primul rînd, forţele de verticală a mortarului este de lelalte concursuri, actualul con „Lucrările solului în preajma veşte. însămînţării orzului şi griului.
Graficul pe luna septembrie muncă sînt dispersate pe tot fectă, iar conducerea şantierului curs atrage în întrecere toate semănatului“. „Sămînţa şi se La gospodăriile agricole colec
prevede ca blocurile bară 5, şantierul. Peste tot găseşti cîte nu ia măsuri de repararea sau bibliotecile, punînd accentul pe mănatul“, „Metode agrotehnice O problemă care a stat per tive din raionul Ilia şi Brad vor
10 şi 11 să fie date în folosin întărirea muncii metodice a bi folosite în sporirea producţiei de manent în centrul atenţiei colec sosi în aceste zile semănătorile.
ţă, iar la o serie de alte blocuri, 2-3 muncitori efeetuînd fel de înlocuirea ei. bliotecilor raionale — una din grîu şi porumb ’ ¦ha.“ etc., iată tivului de conducere de la S.M.T. Dar, pentru ca ele să poată fi
să se execute lucrări de zidărie. fel de lucrări. Iată un exemplu Vizitînd şantierul, întîlneşti şi verigile importante în îmbunătă numai cîteva din temele consfă Dobra a fost şi este încheierea folosite, este necesar ca terenul
In total, trebuie terminate lu concludent: La blocurile punct ţirea muncii cu cartea la sate. tuirilor cu cititorii şi ale con contractelor de lucrări cu unită să fie pregătit. Pentru ca trac
crările de zidărie la 26 pa (parter plus 4 etaje), lucrează alte aspecte privind slaba or cursurilor organizate în raionul ţile deservite. Dar, cu toate e- toarele să efectueze aceste lu
liere. două brigăzi de zidari. Acestea, ganizare a muncii. Bunăoară, Datorită unei activităţi meto Hunedoara. în Cristur, Streisîn- forturile depuse, neavînd sufi crări, colectiviştii şi întovărăşi-
în loc să-şi organizeze munca după unii tovarăşi, pe şantier dice bine organizată, munca cu georgiu, Nădăştia Superioară, cient sprijin din partea unor ţiî trebuie să treacă de urgenţă
Deşi au trecut două decade după sistemul în lanţ, sistem cartea în raionul Hunedoara, fa Batiz, Cinciş şi altele. consilii de conducere ale G.A.G. ia eliberarea terenurilor. Carto
din luna septembrie, situaţia în s-ar simţi lipsa de mină de ţă de anii precedenţi, s-a îmbu şi a unor sfaturi populare, pînă fii şl sfecla de zahăr au ajuns la
deplinirii planului de lucrări nu care s-a dovedit a fi de mare lucru necalificată. Dar aceşti nătăţit simţitor. Comparînd rea Sutele de mii de cărţi difu în prezent, S.M.T. Dobra a în maturitate şi pot fi recoltate.
este în măsură să satisfacă. productivitate, lucrează la toate tovarăşi nu văd că zeci de oa lizările bibliotecilor din raion pe zate cititorilor în acest semes cheiat contracte în proporţie de Este necesar ca brigăzile de
La unele blocuri, stadiul lucră blocurile din toate punctele. Ca meni transportă cu roaba be primul semestru al anului 1959 tru concretizează eficacitatea numai 50 la sută din totalul de cîmp din unităţile agricole so
rilor este destul de avansat, dar urmare, şi randamentul în mun" ton de la betonieră la punctele şi acelaşi semestru al anului cu multiplelor şi atractivelor mani lucrări. Pentru ducerea la bun cialiste să asigure permanent de
la majoritatea, lucrările sînt că este scăzut. Deseori, pe acest rent, observăm că numărul citi festări de masă cu cartea orga sfîrşit a acestei acţiuni, organi lucru tractoarelor, iar brigadierii
mult întârziate. Aşa, de pildă, şantier, din cauza proastei a- de turnare, iar alţi zeci de oa torilor a crescut de la 4.056 la nizate de biblioteci. zaţiile de partid din unităţile să controleze calitatea lucrări
la blocul nr. 11, oare conform provizionări a locurilor de mun meni prepară manual beton 4.662. Concomitent, au crescut lor efectuate şi să sprijine pe
că, formaţiile de constructori şi numărul cărţilor citite de la In semestrul al II-lea atenţia socialiste, sfaturile populare, cît posibil brigăzile de tractoare
graficului trebuia să fie dat în au fost mutate de mai multe pentru lucrări de canalizare şi 37.685, în semestrul I al anului principală este îndreptată în pentru efectuarea unor lucrări a-
folosinţă la sfîrşitul lunii aces ori în decursul unei perioade drumuri, lucru care ar putea 1959, la 41.615 în primul se conducerile gospodăriilor colec gricole la un înalt nivel agro
teia, la tencuieli’le interioare nu scurte de timp, de pe un loc pe foarte bine să se facă mecani mestru al anului 1960. continuare spre atragerea în tehnic.
se lucrează deloc. Aici mai sînt altul. Legat de slaba aprovizio tive. agronomii de sector ai
de făcut şi unele ziduri des nare, trebuie amintit şi faptul zat şi deci să se elibereze mun Faţă de semestrul I 1959, in spre bibliotecă a. oamenilor Ing. IOSEFINA COSTEA
părţitoare. Mult întîrziate sînt că sînt dese cazurile cînd şefii citorii respectivi pentru a fi dicele de citire la biblioteca cen S.M.T.. întregul colectiv de con
lucrările şi la blocurile punct de echină fac cîte 2-3 drumuri folosiţi acolo unde este nevoie. trală raională Hunedoara este muncii din sectoarele producti
A, D, E. H şi I. Aici, la sfîrşi de 100 la sută, la bibliotecile ducere al staţiunii, trebuie să
tul lunii, trebuie să fie termi pe zi pînă la magazie ddpă di Deficienţe serioase sînt aici şi comunale de 61 la sută şi la ve, spre permanentizarea citito
nată zidăria pînă la etajul al ferite materiale. cele săteşti de 7o la sută. E®6E
treilea inclusiv. După două de în ce priveşte stabilirea sarci rilor însorişi, spre intensificarea
Lipsuri sierioase au şi maiş nilor de plan ale echipelor. A- Există biblioteci comunale ca La Luncoiul de Jos
cade însă, aceste blocuri aveau trii. Datorită slabei calificări a ceste sarcini sînt defalcate doar re în acest semestru au dublat popularizării şi răspîndirji lite
unora, ei nu au reuşit să se ri realizările primului semestru al
gata zidăria numai la parter şi dice ia nivelul sarcinilor de or pînă la nivelul maiştrilor. Şe anului 1959, aşa cum este de e- raturii social-politice. tehnice, a-
ganizatori şi coordonatori ai fii de echipă, în majoritate, nu xemplu biblioteca comunală
producţiei, ci fac doar pe sim Cristur, condusă de tov. Furcă grotehnice şi ştiinţifice.
cunosc sarcinile de plan opera Terezia, care a înscris în 1960,
pli înregistratori ai producţiei. 483 cititori, faţă de 180 cititori DESNIC ZORIŢA
tive. Conducerea şantierului tre
buie să ştie că pianul îi înfăp bibliotecară şefă
tuiesc constructorii (zidarii, dul" Biblioteca raională Hunedoara
gherii, turnătorii etc.) şi că şi
ei trebuie să cunoască aceste
sarcini pentru a-şi putea aduce
contribuţia deplină la înfăptui
rea lui.
Activitatea organizaţiei de partid In comuna Luncoiul de 'Jos, mă. Pînă în prezent au fost a-
raionul Brad, ţăranii muncitori rate, numai cu plugurile mai
să fie ridicată Ia înălţimea sarcinilor au început din timp pregătirile mult de 30 ha. teren.
pentru buna desfăşurare a cam
In activitatea sa, organizaţia de îmbunătăţirea muncii. Aceasta se da- Faţă de această situaţie se impu paniei agricole de toamnă. In In comuna Luncoiul de Jos se
partid de pe şantierul oraşului munci toreşte şi faptului că secretarul orga ne luarea de măsuri menite să ridice scopul eliberării din timp a te va cultiva grîu de toamnă pe o
toresc Gălan, a obţinut unele rezultate nizaţiei de bază munceşte sectar, „re activitatea organizaţiei de partid la renului, ei au recoltat pînă în suprafaţă de 250 ha. Pentru a
îmbucurătoare. Ea s-a întărit prin ve zolvă" problemele de unul singur şi nivelul sarcinilor ce-i stau în faţă. Co obţine o recoltă bogată de grîu.
nirea pe şantier a unor membri de nu ţine seama de părerile şi propune mitetul raional de partid Hunedoara, prezent cartofii de pe circa 36 ţăranii muncitori de aici acordă
partid cit şi ca urmare a primirii u- rile celorlalţi comunişti. cunoaşte foarte bine această situaţie o atenţie deosebită şi condiţio
nui însemnat număr de candidaţi de deoarece a analizat nu de mult activi ha. şi legumele de pe 20 ha. nării seminţelor. S-au organizat
partid. A crescut de asemenea într-o Faptul că şantierul nu şi-a îndepli tatea organizaţiei de partid şi a condu trei centre de tratat şi condiţio
anumită măsură şi preocuparea faţă nit pe cele 8 luni ale anului planul cerii şantierului. Trebuie spus însă că Pregătirea terenului pentru în- nat seminţe care au fost dotate
de problemele producţiei, obţinîndu-se valoric şi fizic, că sarcina de creştere în urma acestei analize nu au fost cu utilajele necesare.
unele rezultate bune. Cu toate acestea, a productivităţii muncii nu a fost rea luate măsuri concrete pentru îmbună sămînţările de toamnă, este de
organizaţia de partid a scăpat din lizată, că preţul de cost a fost depă tăţirea muncii pe şantier. Este de da
vedere unele probleme importante de şit, iar termenele de predare nu sînt toria Gomitelului raional să ia neîn- asemenea o preocupare de sea*
care depinde realizarea planului de respectate, trebuie să dea de gîndit în tîrziat aceste măsuri. Ar fi indicat ca
producţie, îmbunătăţirea calităţii lu mod serios organizaţiei de partid, co pe acest şantier să fie trimis un ac Teatrul de stat „Valea Jiului“,
crărilor, scurtarea termenului de exe muniştilor de aici. tivist de partid cu multă experienţă, în turneu la sate
cuţie, reducerea preţului de cost ş.a. care să ajute mai mult timp organi
Munca politică pe şantier este slab zaţia de bază în organizarea muncii Duminica trecută. Teatrul de stat bucurat de un deosebit succes-
Organizaţia de partid de pe şantier organizată şi se desfăşoară la întîm- politice pe şantier, în alegerea şi dez „Valea ţiului“ din Petroşani, a pre Acelaşi spectacol a fost prezentat
(secretar Constantin Gristache), nu e- plare. Agitatorii nu au fost instruiţi baterea în adunările de partid a celor zentat in sala căminului cultural din
xercită un control permanent şi califi şi nu organizează convorbiri şi discu mai arzătoare probleme ale produc Vinţul de Jos, raionul Alba, comedia de curînd şi în comuna Vinerea, raio
cat asupra conducerii administrative a ţii la locurile de muncă cu oamenii, ţiei. Se impune luarea de măsuri ur „Partea leului“ de G. Teodoru. nul Orăştie. Teatrul de stat „Valea
şantierului, nu dezbate şi nu analizea privind îndeplinirea sarcinilor de plan, gente pentru îmbunătăţirea organizării Jiului" îşi continuă turneul şi in alte
ză în adunările sale cele mai impor reducerea preţului de cost, economisi muncii pe şantier, întărirea disciplinei La spectacol a participat un public sate ale regiunii noastre.
tante probleme de care depinde reali rea materialelor, scurtarea timpului de şi a răspunderii oamenilor faţă de sar numeros, atît din comună cît şi din
zarea planului de producţie Ia toţi in execuţie a lucrărilor şi despre calita cini, pentru grăbirea ritmului de con satele aparţinătoare. Spectacolul s-a VJRGIL BARBU
dicii. Adunările de partid nu sînt te tea acestora. Agitaţia vizuală este strucţie al lucrărilor, înlăturarea risi
meinic pregătite şi, ca urmare, proble inexistentă. Articolele la gazeta de pe pei şi gospodărirea cu grijă a materia corespondent
mele se analizează superficial, nu se lelor.
iau măsuri concrete care să ducă Ia rete se schimbă rar, au un caracter
general, nu sînt legate de viaţa şi
înlăturarea lipsurilor şi să determine munca constructorilor. N. BADIU cît înscrisese în tot anul 1959.
La recenziile organizate la bi
Flecare cărămidă costă bani! blioteca raională din Hunedoa Legarea învăfămîntului de practica
ra', asupra cărţilor „Nicolae Mo- o sarcină importantă a şcolii
La' unul din blocuri, o forma fi folosite. Rău este că pentru Dacă cineva din conducerea romete“ de M. Preda, „Povestiri
ţie de lucru a început zidăria. strîngerea şi pentru manipula şantierului ar face o mică so de pe Don“ de M. Şolohov, Una din sarcinile trasate de levii ştiu să aleagă roţile din măm necontenit elevilor noştri.
Din neatenţia unui muncitor ne rea lor cu grijă, nimeni nu a coteală a economiilor ce s-ar „Oţel şi pîine“ de I. Călugării, Congresul al IlI-lea al P.M.R., ţate de schimb corespunzătoare. Şcoala noastră se numără în
întreprins nimic. putea realiza prin manipularea „Calea încercărilor“ de Jampol- şcolii de cultură generală, este De asemenea, elevii şi-au format acest an printre cele 41 şcoli pe
calificat, s-au spart oîteva că şi depozitarea cu mai multă ski etc., au participat peste 400 legarea învăţămîntului de prac priceperea de a întocmi schiţa ţară, „şcoli experimentale“, care
rămizi cu goluri. Ing. Biju, şeî- Nici balastul nu este depozi grijă a materialelor ar putea de cititori.. tică, de producţie.
adjunct al şantierului, fiind de tat in cele mai bune condiţiuni. vedea că acestea ar totaliza unei piese şi de a citi desenul efectuează munca în producţie
faţă, a atras’ atenţia asupra pa valori însemnate. De up mare succes s-au bu Pentru a răspunde acestei unei piese. In caietele de prac cu elevii claselor VIII-XI.
gubei pe care o produce şantie Peste ei circulă camioanele, iar curat expoziţiile tematice orga sarcini, Şcoala medie din Cugir, tică, fiecare elev îşi trece schiţa Programa fixată de Ministe
rului fiecare cărămidă spartă, în unele locuri a fost ameste Lipsa de preocupare pentru nizate de biblioteca raională: cu sprijinul conducerii Uzine operaţiei pe care o efectuează, şi rul învăţămîntului şi Culturii
cat cu pământ, cărămizi sparte, folosirea cu chibzuială a ma „Drumul glorios parcurs de par lor metalurgice din localitate, a întregul proces tehnologic, cu pentru aceste şcoli, (cele 4 ore
fiecare cantitate cit de mică de resturi de cherestea şi alte ma terialelor, are la bază şi o altă tidul nostru“, „Lenin, marele organizat încă din anul şcolar sculele, dispozitivele şi instru de practică şi două ore de de
material risipit. teriale. Proasta gospodărire a cauză. Conducerea şantierului conducător al oamenilor mun
nu a luat măsuri ca în ca cii“, cît şi simpozionul literar trecut munca în producţie cu e- mentele de măsurat utilizate. sen liniar şi tehnic, precum şi
După cele întîmplate, înclini materialelor porneşte chiar din drul echipelor şi >brigăzilor să ..Viaţa lui Lenin“.
să crezi că în cadrul şantierului, depozitul şantierului din gara fie introdusă fişa limită de ma îevii claselor VIII-XI. Astfel, în Experienţa anului trecut ne-a două ore de tehnologia meseriei
gospodărirea materialelor este o Călan. Din cauză că la descăr teriale, o metodă care s-a dove Sprijinirea muncii de întărire fiecare săptămînâ, elevii lucrea făcut să organizăm în acest an, pentru fiecare clasă), va face ca
problemă căreia i se dă toată carea lor din vagon au fost a- dit deosebit de stimulativă. economico-organizatorică a uni ză o zi în producţie la una din mai bine munca în producţie, ţi- elevii să-şi formeze un profil
atenţia. In realitate, lucrurile runcate, s-au spart foarte mul tăţilor socialiste ale agricultu meseriile alese : strungar, frezor, nînd seama de cîteva concluzii profesional în condiţiile dezvol
nu stau tocmai aşa. Şi acest Situaţia privind gospodărirea rii, răspîndirea cunoştinţelor rectificator sau lăcătuş. care s-au generalizat în şcoala tării multilaterale în cadrul şco
lucru îl demonstrează faptele. te. Tot din cauza depozitării ne ştiinţifice şi de cultură genera noastră şi anum e: în predarea lii de cultură generală.
atente, pe şantier găseşti uşi şi materialelor pe şantierul noului lă în rîndul ţăranilor muncitori, Anul de început, de experien tuturor obiectelor să se porneas
Găseşti cărămidă împrăştiată pe ferestre noi, nemontate, dar ca sînt problemele principale pe ca ţă, n-a fost lipsit de greutăţi. că de la cerinţele vieţii, de la Sprijiniţi şi anul acesta de
«tot şantierul. In jurul blocuri oraş muncitoresc din Călan tre Multe din acestea au fost înlă practica construcţiei socialiste ; conducerea Uzinelor metalurgi
lor, sute de bucăţi d? cărămizi re sau deteriorat. Se spune de re îşi axează acţiunile de masă turate însă cu sprijinul comisiei în procesul de însuşire al cu ce Cugir, de inginerii, tehnicie
sparte, altele îngropate în pă- asemenea că se simte lipsa de buie să stea în atenţia condu de politehnizare, formată din noştinţelor de către elevi, prac nii şi mai ales de muncitorii u-
mînt. Multe din cărămizi pot tuburi de fontă, dar pe şantier cu cartea bibliotecile de la sate. profesori, ingineri, tehnicieni din tica sa ocupe un loc cît mai zinei — fiecare elev e repartizat
acestea sînt împrăştiate.’ cerii şantierului. Este bine să uzină şi părinţi ai elevilor. pe lîngă cîte un muncitor frun
Au avut loc în majoritatea bi-
Pe urmele materialelor pybücite se ştie că fiecare cărămidă cos
tă bani şi că, făcînd risipă, cos
tul construcţiilor creşte.
B U N E ŞI... RELE
In urma criticilor aduse de ziar, o criticată şi conducerea cooperativei ţ
parte din neajunsurile semnalate s-au
rezolvat. Altele însă persistă şi acum, „Sebeşana" din Sebeş pentru unele de Consfăluiri cu propagandiştii din Prin munca în producţie, e- larg ; se va stimula în mod deo taş, la meseria preferată, pentru
deşi în răspunsurile trimise redacţiei ficienţe constatate la restaurantul nr. 2
' forurile competente au arătat că s-au levii au reuşit să aplice unele sebit activitatea independentă, a-şi însuşi tehnica conducerii
luat măsuri. din localitate. In urma criticii, am fost învăfămmful de partid de ia oraşe
informaţi că s-au luat măsuri pentru cunoştinţe teoretice. De exem iniţiativa proprie a elevilor, for- maşinii — vom obţine noi suc
Un răspuns pozitiv urmat de fapte
concrete am primit şi din partea Co îndreptarea situaţiei. Dar cu toate că Comitetul raional de partid Hune întreprinderii miniere, a făcut o expu plu, cunoştinţele legate.de me mîndu-le deprinderi de muncă cese. Mulţi dintre elevii şco
mitetului executiV al Sfatului popular
orăşenesc Brad. Cu cîtva timp în ur răspunsul a venit abia după aproape doara a organizat prin cabinetul de nere privind situaţia preţului de cost tale şi proprietăţile lor s-au apli independentă; în activitatea lii, cum sînt Eugen Sereş, Con
mă, în coloanele ziarului a fost cri
ticată proasta gospodărire a băii co trei luni, totuşi, măsurile stabilite nu partid consfătuiri cu propagandiştii de şi a economiilor, creşterea productivi cat la alegerea regimului de pre practică, elevii trebuie obişnuiţi stantin Moroşan, loan. Balea,
munale din localitate. au fost aplicate în practică. Zilele tre Ia învăţămîntul de partid de la oraşe. tăţii muncii, calitatea minereului, in
cute am vizitat din nou restaurantul Asemenea consfătuiri s-au organizat troducerea tehnicii noi şi sarcinile ce lucrare pe maşini-unelte, prin a- nu numai să aplice anumite cu Engenia Suciu şi alţii, lucrează
„Ideile sugerate prin ziar privind nr. 2 din Sebeş. Trebuie să spunem pînă acum în centrele Siineria, Teliuc revin întreprinderii în perioada planu
buna gospodărire a băilor ne-a ajutat câ aici persistă aceleaşi lipsuri. Ast şi Ghelar. In cadrul consfătuirilor s-au lui de 6 ani. legerea vitezei de aşchiere, a a- noştinţe teoretice învăţate, dar deja pe maşini la strunjitul lon
foarte mult — se spune în răspunsul fel, gestionarul Paul Ercheş nu poate făcut seminarii recapitulative Ia docu
trimis redacţiei de către comitetul e- fi găsit niciodată în local, unii din mentele Congresului al Ul-lea al Propagandistul loan Alic, a prezentat vansului, a adîncimii de ascuţi să se obişnuiască a desprinde şi gitudinal, transversal, interior,
xecufiv. Noi am discutat această pro P.M.R. pentru reîmprospătarea cunoş în cadrul consfătuirii un referat privind
blemă şi am luat măsuri pentru înlo metoda sa de muncă la cercurile poli re şi a turaţiei maşinii. Elevii noi cunoştinţe teoretice în efec conic, găurirea şi alezarea pie
cuirea geamurilor sparte şi a uşilor
care datorită aburilor erau deteriorate. s-au obişnuit să utilizeze o vite tuarea activităţii practice; vizi selor eto.
Do asemenea, s-au luat măsuri pentru
menţinerea curăţeniei cît şi pentru res ză de aşchiere mare în cazul tele profesorilor în uzină, la lo Colectivul şcolii medii Cugir,
pectarea orelor de funcţionare a băi
ospătari continuă să nu-şi facă dato tinţelor şi s-au făcut expuneri privind tice speciale pentru mineri, iar tov. cînd piesa de prelucrat e din cul de muncă al elevilor, le dă sub îndrumarea organizaţiei de
lor". ria în mod conştiincios, iar în ceea ce unele probleme economice şi sarcinile Andrei Kereji, a prezentat un referat
priveşte servitul mîncărurilor calde ce revin întreprinderilor din documen privind pregătirea lecţiilor şi conduce material mai moale, iar în cazul posibilitatea acestora să lege în- partid şi cu sprijinul Uzinelor
'k tele Congresului. Propagandişti cu ex rea convorbirilor la cursul seral. Pe
cînd prelucrează o piesă din vătămîntul teoretic de practică, metalurgice, va urmări continua
In nr. 1670 al ziarului nostru a fost
material mai dur, ştiu să utili de producţie. îmbunătăţire a activităţii în pro
nu s-a făcut nimic. Bucătăria restau perienţă mai bogată au prezentat re marginea expunerilor şi a referatelor zeze o viteză mai redusă. Pen Munca elevilor în producţie a- ducţie depusă de elevi, atît pen
tru a evita dilatarea corpurilor lăluri de muncitori a influenţat tru consolidarea şi aprofundarea
rantului e închisă de aproape două ferate privind metodica predării lecţii s-au purtat discuţii. în cazul prelucrării la strung şi asupra atitudinii elevilor faţă cunoştinţelor din clasă, pentru
săptămîni fără nici un motiv, iar în lor şi a conducerii discuţiilor la dife La sfîrşitul consfătuirii s-au arătat freză, rectificator, elevii ştiu să de muncă, asupra grijii lor faţă formarea profilului profesional,
rite cercuri şi cursuri ale învăţâmîn- sarcinile ce revin propagandiştilor în aleagă lichidul de răcire-ungerc cît şi pentru a contribui efectiv
adecvat pentru fiecare material Io bunul obştesc, asupra con la realizarea planului de pro
local continuă să fie murdărie. După tuliii de partid. buna conducere şi desfăşurare a învă- al piesei. Pentru aplicarea cu ducţie al întreprinderii.
noştinţelor legate de mişcarea ştiinciozităţii şi punctualităţii.
cum se vede, răspunsul este formal. La consfătuirea de Ia Ghelar ce a ţămîntiilui de partid, modul cum se va VICTOR COCFAN
Şi, probabil, şi controlul unităţii res avut Ioc la începutul acestei săptămîni, face deschiderea, ap:>; s-au ininînat Stăruinţa şi dîrzenia în muncă
pective de către U.R.G.C. Sebeş este după ce s-a făcut seminarul la docu propagandiştilor cretele de evidenţe
mentele Congresului al 111-lea al pentru cercurile şi cursurile învăţă-
tot formal. P.M.R., tov. Vasile Florea, directorul niîntului de partid. de rotaţie şi transmiterea ei, e- sînt calităţi pe care le impri directorul Şcolii medii Cugir
