Page 83 - 1960-09

I'Mi :Uë
paga
tem :
Brigada condusă de Vasile Sirop de la mina Lupeni, sectorul I-A. depune sura ca planificatorul Sfatului popular
eforturi susţinute în realizarea şi depăşirea planului de producţie. Numai
în prima jumătate a lunii septembrie a depăşit planul cu 2,5 la sută.
IN FOTO: Un schimb din brigadă în frunte cu Vasile Gaila, şef de
schimb.
Săptăm ân a
Crucii roşii
Caravană sanitară f
In cadrul Săptămlnii Cru­
cii roşii, în raionul Haţeg
a fost organizată o carava­
nă sanitară care se depla­
sează în localităţile din ra­
ion pentru a acorda con­
sultaţii şi asistenţă sanita­
ră. Caravana este formată
din cinci medici de diferite
specialităţi precum şi din- refractare şi cilindri pentru ba­ condusă de comunista El­ destinat presării tuburilor pen­
tr-un activ voluntar în com­
ponenţa căruia intră echi­
pierele sanitare Maria Zam­
fir, Eugenia Bartha, Sofia
Măceanu şi altele.
Prima deplasare a aces­
tei caravane a avut Ioc zi­
lele trecute în comuna Lun-)
ca Cernii precum şi în sa-^
tele Meria, Negoi şi Lunca,'
Superioară. Cu această o->
cazie, membrii caravanei au
vizitat 184 de locuinţe ale
ţăranilor muncitori, dînd
preţioase îndrumări sanita­
re şi 172 de consultaţii me­
dicale. S-au mai distribuit
de asemenea şi “200 de tru­
se sanitare individuale pen­
tru copii.
Activitate rodnică
Activiştii voluntari de Cruce
roşie din comuna Dobra, raio­
nul Ilia desfăşoară o rodnică togolitor, trece apoi printr-un cuptoare de ardere — fiecare
activitate in cadrul „Săptăminii
Crucii roşii". Printre altele aici
s-a organizat o acţiune de în­
frumuseţare a comunei. De a-
semenea în scopul îmbunătăţirii
condiţiilor igienico-sanitare acti­
viştii voluntari de Cruce roşie
au vizitat trei gospodării agri­
cole colective, două cantine, trei
magazine alimentare, piaţa de
alimente şi alte unităţi, dînd în­
drumările necesare.
Tot în comuna Dobra S-au
organizat trei cursuri la care
frecventează 15-30 de femei. Pi­
uă acum s-au şi predat 15 lecţii.
La aceste acţiuni o activita­
te deosebită au desfăşurat iov.
Viorica Cromec, învăţătoare şt
Emanoil Bugariu, oficiant sani­
tar.
TRIBUNA AGITATORULUI
In fruntea luptei pentru economii
La începutul anului, eclecti­
cul de muncitori, tehnicieni şi
rigineri de la Atelierele Centra-
e Gurabarza şi-au luat angaja­
mentul să realizeze în acest an
economii în valoare de 850.000
ei. Mai tîrziu, cînd în întrea­
ga ţară a pornit puternica în-
;reeere în cinstea celui de-al
[Il-lea Congreg al partidului,
loi ne-am sporit angajamentul
a un milion lei. Bilanţul ce­
lor opt luni trecute dovedeşte
că noi muncim bine. Economii­
le pe care colectivul le-a rea­
lizat în această perioadă se ri­
dică la suma de 931.000 lei.
Fără îndoială că un aport im­
portant în lupta pentru cit mai
multe economii îl aduc agitato­
rii. Instruiţi periodic asupra ce­
lor mai arzătoare probleme, co­
lectivul de agitatori este me­
reu in fruntea luptei pentru
promovarea noului, pentru în­
deplinirea sarcinilor ce stau în
faţa întreprinderii noastre.
Una din preocupările impor­
tante ale colectivului nostru în
ceea ce priveşte economiile, este
folosirea raţională a materia­
lului cu care lucrăm şi în mod
special a materialelor scumpe.
Aceasta este o sursă importan­
tă de economii. In atelierele
noastre se lucrează cu mult
bronz — material scump. Cel
mai mult lucrează piese de
V ...'.;J..%V7? Din experienfa noastră în La Âninoasa în aceste ziSe La muncă
conducerea industriei locale
(Urmare din pag. l-a)
cru a unui nou tip de mobilă ceea ce
aduce mari beneficii pentru întreprin­
dere.
Unii cetăţeni au informat comitetul
executiv că pîinea produsă la secţia de
panificaţie, este de proastă calitate.
Comitetul executiv a controlat la faţa
locului şi a constatat că acest lucru
se datoreşte apei necorespunzătoare
care se extrăgea dintr-o fîntînă ve­
che. Atunci s-au luat măsuri de in­
troducere a apei potabile, iar calitatea ţiei globale a fost realizat în propor­
pîinii s-a îmbunătăţit.
Folosirea judicioasă a fondurilor bă­ dus cu 31.000 lei faţă de plan iar la
neşti de către această întreprindere a
constituit şi constituie de asemenea o
preocupare de seamă pentru comitetul
executiv. In acest sens, s-a luat mă­
raional să participe la întocmirea de*.
Cunoaştefi produsele fabricii
din Baru Mare ?
Prin imensele depozite ale te multă pricepere — printr-un
combinatului siderurgic hune- elevator cu poliţă, tuburile sînt
dorean, ori in imediata apro­ ridicate Ia etaj. Mai multe pre­
piere a oţelăriilor, ţi se oferă se cu fricţiune dau forma şi
prilejul să vezi, orînduite fru­ mărimea definitivă fiecărui tub.
mos, stive întregi de cărămizi La una din maşini am rem ar­
şi tuburi de diferite forme şi di­ cat-o pe comunista Sabina Şte-
mensiuni. Pe suprafaţa lor ne­ fănescu, aceia care dă peste
plan, în fiecare schimb, peste
tedă, litere şi cifre indică locul
de fabricaţie, felul produsului şi 100 de tuburi.
numărul controlorului ce a ve­
Există aici mai multe prese
rificat fiecare piesă în parte, pentru fabricarea cărămizilor
înainte de a fi încărcată y în refractare. La una din ele am
vagoane. Acestea sînt cărămizi găsit în plină activitate echipa
ra dopului, fabricate la „Cera­ vira Vass, fruntaşă în pro­
mica“ din Baru Mare. Produ­ ducţie, Ia alta, echipa co­
sele fabricii sînt de bună cali­ munistei Fineta Bărboni. Pre­
tate şi de aceea sînt preferate sa pe care o deserveşte echi­
mult. Pînă nu de mult, o cără­ pa tovarăşei Bărboni, lucrează
midă refractară rezista la 6-7 cu o putere de 120 tone. Ma­
turnări, dar în prezent, ea re­ teria primă introdusă in aceas­
zistă pînă la 9-10 turnări. tă presă are o umiditate de
numai 8 la sută, fapt ce face
Am vizitat în aceste zile fa­ ca produsul finit — cărămida
brica „Ceramica“ din .Baru — să aibă o formă perfectă,
Ma re. lucioasă, să fie densă şi foarte
rezistentă la temperaturi ridi­
Inginerul şef, — tov. Tbrok cate.
Ştefan — ne-a dat explicaţiile
In curs de punere In funcţiu­
privitoare la procesul de fa­ ne se află o nouă presă de ma­
bricare, cît şi date ce privesc a- re capacitate. Este vorba de
plicarea tehnicii avansate in presa hidraulică de 1.000 tone,
producţie. pentru care a fost necesar să se
amenajeze o întreagă sală de
Dintr-un depozit, iau calea maşini. Noua presă, va da că­
spre fabrică argila refractară rămizi refractare cu o umidi­
provenită de la cariera * din
Suncuiuş — regiunea Oradea,
argila şistoasă — de la Anina
şi argila calcinată — din Azu- tate de numai 6 la sută, ceea
ga. Respectîndu-se o anumită ce va permite ca ele să reziste
reţetă de amestec, materialul la 11-12 turnări.
brut e măcinat la moara-ros-
Adăugind la acestea cele 6
malaxor, de unde o parte va a- cu o capacitate de 40 tone, pa­
junge la presa cu melc, unde tru cuptoare de cîte 23 tone, în
se dă prima formă a cilindri­ care tem peratura se ridică pînă
lor pentru bara dopului, iar al­ la 1.340 grade, tunelul de usca­
tă parte este dirijată spre pre­ re, care va fi dat nu peste mult
sele de diferite dimensiuni, ma­ timp în folosinţă, avem, în ma­
şini puternice care presează că­ re, imaginea fabricii „Cerami­
rămida refractară. Nu-i lipsit ca“ din Baru Mare, fără pro­
de importanţă să amintim fap­ dusele căreia, turnarea oţelului
tul că la Baru Mare se fabri­ este de neconceput.
că patru tipuri de cilindri pen­ Demn de amintit este şi fap­
tru bara dopului — cîte unul tul că „Ceramica“ Baru Mare
pentru fiecare tip d’e oală de furnizează produse refractare şi
turnare, şi 7 categorii de cără­ altor întreprinderi şi fabrici din
mizi refractare, necesare eăp- ţară, printre care „Oţelul roşu“,
tuşirii acestor oale. „23 August“—Bucureşti, „Wil­
După ce au căpătat prima for­ helm Pieck“—Brăila, „Mao Tze-
mă la presa cu melc — unde dun“—Bucureşti, „Gh. Gheor-
utemistul Vasile Necş dovedeş- ghiu-Dej“ Baia Mare, U.R.U.M.
MMM
bronz, strungarii. Pentru a-i de­ soară şi o taie, ai impresia că
termina să folosească cu gri­ aşa au lucrat toată viaţa. Ade­
jă materialul respectiv, la re­ vărul este că în trecut nu mun­
comandarea biroului organiza­ ceau aşa. Astăzi însă realiza­
ţiei de bază, un grup de agita­ rea de cît mai multe economii
tori a organizat o convorbire este un obiectiv important a!
pe tema recuperării spânului de fiecărui muncitor.
bronz. La convorbire au parti­
cipat toţi strungarii din atelier. In legătură cu folosirea ra ­
Agitatorul Gheorghe Fărcaş le-a ţională a materialului, deseori
vorbit despre necesitatea folo­
sirii raţionale a bronzului. Cu se iscă discuţii vii între mun­
prilejul acestei convorbiri, mai citorii din secţii. Unii propun
mulţi strungari au propus ca
pentru fiecare strung să fie mijloace noi de prelucrare a
confecţionată cîte o lădiţă în materialului care să ducă la e-
care ei să stringă şpanul ce conomii. Aşa s-a întîmplat de
rezultă de la prelucrarea piese­ curînd. Agitatorul Papp Dioni-
lor din bronz. In următoarele sie a propus celorlalţi strungari
zile, propunerea a fost aplicată să raţionalizeze metoda veche
în v ia ţă : s-au confecţionat lă-
diţe pentru fiecare maşină-u- de confecţionare a flanşelor
nealtă. Şpanul adunat de la pentru tuburile de aeraj şi de
tcate maşinile este turnat sub aer comprimat. Pînă nu de
fermă de bare şi refolosit cu
succes la confecţionarea piese­ mult, dintr-o bucată de tablă
de mărimea unei flanşe pentru
lor noi. In acest fel, strungarii, tuburile de aeraj, nu mai rămî-
nea nimic după strunjire.
frezorii şi rabotorii aduc însem­
Tovarăşul Papp Dionisie a
nate economii întreprinderii. propus ca după ce flanşa este
trasată sub forma a două
După părerea mea, un lucru
cercuri concentrice, să se taie
deosebit de important este fap­ tot la strung, dar numai pe tra-
saj. Unii strungari n-au fost de
tul că ei manifestă multă preo­
acord cu aceasta invocînd moti­
cupare pentru economisirea ma­ vul că se rup cuţitele. Intr-un
terialului scump. Cînd te uiţi fel ei aveau dreptate. Dar du­
pă ce au mai gîndit puţin, şi-au
la ei cu cită grijă adună fie­ dat seama că şi cuţitele pot fi
modificate. Şi ’ într-o zi au
care bucată de metal, o m ă­
încercat la strungul condus de
tânărul Ştefan Malic. încerca­
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 8
—
voluntară
?vizelor şi la stabilirea planurilor de k A .A A /»
Peste dealurile cu păduri ce au cu 3 tone cărbune pe cap de Organizaţia de bază U.T.M.
venituri şi cheltuieli ale întreprinderii prins să-şi ruginească veşmîntul, muncitor. din Balomirul de Cîmp. raionul
cupele funicularutui minei Âninoasa Sporirea productivităţii preocu­ Orăştie, a mobilizat tineretul din
Toate acestea precum şi alte măsuri alunecă continuu pe cablul argintiu sat la muncă voluntară pentru
luate de către Comitetul executiv, au ducind spre preparaţia Petrila ro­ pă îndeaproape toate colectivele pro­ amenajarea unei noi săli a că­
făcut ca l.I.L. „Vasile Roaită“ să iasă dul muncii harnicilor mineri — cei ductive de la exploatarea minieră minului cultural.
din impasul în care se găsea cu cîţi care in acest an şi-au respectat Anincasa. Rezultatele cele mai sem­
va ani în urmă. Acum, această între­ mai mult ca oricind cuvintul luat nificative le-au obţinut in perioa­ Un număr de 18 utemişti au
prindere este fruntaşă pe regiune, de { in întrecere. da 1-17 septembrie brigăzile de răspuns chemării prestînd. nu­
ţinînd şi drapelul respectiv. De la în­ *> Minerii sînt minări de succesul mineri conduse de Dâiulâ Hegeduş mai într-o singură zi. peste 70
ceputul anului şi pînâ în prezent, s-au \ muncii lor. Şi in această lună ca şi Pavel Niţu, din sectorul I, de ore de muncă voluntară.
obţinut rezultate care au întrecut cu c şi în cele precedente, planul de Fran.cisc Schneider şi Vaier Liciu, Printre lucrările executate enu­
mult aşteptările. Astfel, planul produc­ ? producţie a fost realizat cu succes. din sectorul III şi mulţi alţii. Re­ merăm zugrăvitu] la sala cămi­
zultatele pe care minerii din Ani-
ţie de 107,18 la sută, iar productivi­
nului, reparatul geamurilor şi
tatea muncii a crescut cu 2,2 la sută. ( Printre cei ce se mindresc pe drept noasa le obţin zi de zi In spori­ spălatul duşumelelor.
De asemenea, preţul de cost s-a re­
•' cuvint că au con- rea randamente­ Tinerii sînt hotărîţi să termi­
buget s-au vărsat ca beneficii pînă la ne sala pentru ziua de 25 sep-
1 septembrie, 904.000 tei în loc de > tribuit din plin La .ii lor, vor face ca in tembrie, cînd echipa artistică a
683.000 lei cît prevedea sarcina de căminului va prezenta progra­
< îndeplinirea şi scurtă vreme să mul artistic ce se repetă seară
P,an- ' _____ i_. . de seară.
I V depăşirea planului ( I } ! M P i l p f s S I Poată raPorta că
< pe exploatare, sini angajamentul luat
^ minerii celui mai C O R E S P O N D E N T U L U I de a realiza un
> 2 Cc tiv eC- s e c Z l .....................ü..ll.lí.i.ll.1.'1 rtaonnedampeent dpeos1t,1p50e
II. In perioada ce a trecut din întreaga exploatare, a fost înde­
această tună, ei au trimis uzinelor pa­ plinit. Printre cei care au muncit
triei noastre mai mult de 1.400 to- In abataje cameră, cu front scurt mat mult s-au evidenţiat tova­
răşii : Ion Bonţa, Ion Mihu, Li-
ne de cărbune de bună calitate pes- . sau În trepte răsturnate, peste tot
t te sarcinile de plan. in adîncul minei Âninoasa, se mun­
c Cind minerii din Âninoasa aud ceşte intens, cu entuziasm şt hăr­ via Maiorescu, Cornelia Berteş
} cuvintele „cărbune de bună călita- nicie, pentru ca hotăririle partidului
? te", se mindresc, sînt mulţumiţi. Şi să prindă viaţă. şi Livia Oiriţa.
L au de ce, pentru că în decursul VIRGIL BARBU
LUCIA LICIU
corespondent
Petroşani, „Industria Sîrmli“ } acestui an, ei au livrat cel mai s
Cîmpia Turzii, etc. „Ceramica“ y bun cărbune. Numai in luna trecu- <
tă — datorită puşcării raţionale in >
Baru Mare, nu a primit pină
acum de la aceste Întreprinderi abataje — granulaţia cărbunelui s-a <
nici o reelamaţle în legătură cu îmbunătăţit cu 7,3 la sută, iar prin m PROGRAMUL B E
calitatea produselor. alegera şistului în abataje şi la {
La baza succeselor dobîndite banda ce duce la silozul funicu- 7
de colectivul de muncă din Ba­ tarului, conţinutul de cenuşă a scă- \
ru Mare, stă aplicarea pe scară zut cu 0,5 la sută faţă de cel ad- L 25 SEPTEMBRIE i960
tot miai largă a tehnicii noi m is ; umiditatea a scăzut şi ea cu <
in procesul de producţie. Pe 2,3 la sulă. Rezultatele frumoase ob- > PROGRAMUL I : 7,15 Muzică u- că uşoară; 20,00 Teatru la microfon:
prim pian se află presarea se-
ţinute la calitatea cărbunelui a a- şcară interpretată la acordeon; 8,00 Studioul actorului amator prezintă
miuscată a cărămizilor refrac­ dus colectivului minei Âninoasa bo­ Clubul voioşiei; 9,10 Cîntă corul Ra- „Doi cocoşi“ — scenariu radiofonic de
nificaţii în valoare de 459.798 lei. dioteleviziunii; 9,30 Teatru la micro­ Marin Grigorescu; 21,10 Muzică de es­
tare, macerarea materialului
Şi creşterea productivităţii mun- L fon pentru copii: „Tom şi Huk au ple­ tradă; 23,30 Muzică de dans.
tru bara dopului, presarea din
două părţi — cu matriţe pe c cii preocupă îndeaproape colectivul > cat pe Mississippi“ prelucrare şi dra­ PROGRAMUL II : 8,30 Şcoala şi
arcuri — a cărămizilor, îmbu­ 2 minei Âninoasa. Majoritatea brigă- ţ matizare de A. Boeşteanu după Mark viaţa; 9,30 „Plimbare prin Bucureşti“,
nătăţirea compoziţiei m ateria­ zilor se află in întrecere pentru program de muzică uşoară; 9,50 Re­
lului pentru cărămizi (şam otaa sporirea randamentelor. In zilele ce Twain; 10,31 Din muzica popoarelor; vista presei străine; 10,30 Muzică dis­
s-au scurs din luna septembrie, opt ţ 11,00 Oameni şi preocupări; 11,40 tractivă; 11,00 „Festival Bergen 1960“;
fost înlocuită cu produse refrac­ 12,16 Muzică uşoară; 13,30 Din reper­
tare semiacide) etc. Rezultate­ Concert de muzică din operete; 13,10 toriul orchestrei de muzică populară
Dc toate, pentru toţi; 14,00 Concert „Doina Argeşului“ din Piteşti; 14,15
Muzică uşoară; 14,30 Gine ştie cîşti-
le dobîndite pînă acum se da- ' brigăzi de mineri din sectorul / al de muzică populară romînească; 14,30 g ă ; 15,15 Gintă la balalaică Evgheni
toresc şi calităţii matriţelor ^ minei au lucrat cu randamentele de ,,Pe aripile ciutului“ — program de Avskentiev; 15,30 Gîntăreţi de operă:
Rcnata Tebaldi şi Jussy Byorling; 16,00
. confecţionate în fabrică, de că­ } peste o tonă pe post mai mari de- muzică uşoară; 15,20 La şezătoare; Vorbeşte Moscova 1; 16,30 Uverturi din
operete; 17,15 Gonccrt de muzică u-
tre comunistul Ilie Grozav şi > cit cele planificate. Ortacii briga­ 18,15 Concert de estradă; 19,35 Muzi- şo a ră ; 18,00 Să citim împreună frag­
dierilor Petru Roman, Aurel. Crls- mente din povestirea „Al 41-lea" de
utemistul Teofil Vlaicu. tea, Enaclie Angheluţă, şi alţii, au ţ -E - Boris Lavrentiev; 19,00 Din creaţia
Harnicii muncitori de la „Ce­ compozitorului Gherase Dendrino;
19,30 [tinerarii vechi şi noi: De-a lun­
ramica“ Baru Mare sînt hotă- realizat in perioada 1-17 septem- ţ gul Dunării, de I. Lavric (partea I);
19,50 Jocuri populare romîneşti; 22,00
rîţi să dea produse mai multe, brie randamente ce depăşesc pla- > & pnarM im ieE Muzică de dans; 22,35 Melodii popu­
de calitate şi mai bună, pentru nificatul cu 1-1,500 tone pe post. X lare romîneşti.
a întări şi mai mult încrederea La 16 septembrie, de pildă, mine- ş
de care se bucură din partea rii din abatajul cameră nr. 1 al 1 25 SEPTEMBRIE 1960
oţelarilor patriei noastre. sectorului I au realizat un raruia- ¦ DEVA: Cocoşatul: ALBA
GH. LUPAN meni ce întrece pe cel planificat > IULIA : O întimplare extra­
ordinară ; In iureşul focului;
BRAD : Intilnire cu Fran­
ţa ; HAŢEG: Cartea junglei;
HUNEDOARA : Mizerabilii ;
Dansez cu tin e ; IL IA : ultima A apărut
noapte pe Titanic ; ORĂŞTIE :
Favoritul 13; Mexicul cîntă; PE­
TROŞANI: N-a fost in zadar;
Scrisoarea Elvirei; SEBEŞ : In
pragul vieţii; SIM BRIA: Oa­
meni sau majurî; LONEA: Enri- Nr. 4/1960 al revistei „Arbi­
co Caruso; TEIUŞ: Nu aştep­ trajul de Stat“, publicaţie a Ar­
ta luna m a i: ZLATNA : Ştren­ bitrajului de Stat de pe lîngă
garii ; APOLDUL DE SUS: Ba­ Consiliul de Miniştri, cu urmă­
lada soldatului. torul cuprins :
—o - Proi. M. Witzman : Congresul
al IlI-lea al Partidului Muncito­
B S M E f k i ’M E ftG M O L m b resc Romîn şi sarcinile ce stau
în faţa Arbitrajului de Stat ;
PENTRU 24 ORE Eugen A. Barasch : Izvorul o-
bligaţiei de furnizare de produ­
Vreme schimbătoare cu cerul varia­ se, executare de lucrări sau preş--
bil mai mult noros ziua. Izolat vor tare de servicii, în cadrul con­
cădea ploi slabe. Temperatura varia­ tractelor planificate dintre orga­
bilă ; ziua intre 18 şi 23 grade, iar nizaţiile socialiste; Iordan Leon-
noaptea între 9 şi 14 grade. Vînt po­ te : Despre contractul în coopar-
trivit cu intensificări din sectorul est ticipare. Note-Comentarii: A.
şi sud-est. Aronovici : Gu privire la recep­
ţia cantitativă a produselor de
PENTRU URMĂTOARELE hîrtie. Recenzii. Modificări ale
3 ZILE condiţiilor fundamentale. In­
strucţiuni. Practica arbitrală.
Vreme în curs de îmbunătăţire cu
temperatura în uşoară creştere.
La filatura din Lupeni, secţia Ili-a textilă, calitatea firelor se îmbună­
tăţeşte lună de lună cu 3-4 la sută.
Fotografia de faţă înfăţişează pe comunistele Eraa Farcaş, prim-maistru
şi şefa de brigadă Maria Maier, controlînd calitatea firelor.
rea a reuşit. A fost o adevă­ pede comanda, dar metoda du­ MUNCITORI, TEHNICIENI, INGINERI, STUDENŢII
rată demonstraţie în faţa celor pă care se lucra nu permitea
care susţineau că nu-i posibil scurtarea timpului decît dacă Abonaţi-vă la publicaţiile te unice sovietice. Veţi avea un
să se lucreze aşa. important sprijin în activitatea dvs., cunoscind bogata expe­
se mărea numărul muncitori­ rienţă sovietică. Veţi fi inform aţi în acelaşi timp despre cele
Ce a rezultat de aici ? înainte lor. Asta ar fi însemnat însă mai noi progrese ale ştiinţei şi tehnicii mondiale.
de tcate, dacă se ţine seama că să lăsăm la o parte alte co­
în atelierele noastre se confec­ menzi. In această situaţie, un OFERTE DE SERVICIU
ţionează sute şi chiar mii de grup de muncitori format din
flanşe, rezultă o însemnată e- tovarăşii Ioan Matei, Aurel Mi- II. M l. B IA R U A
conomie de material. Din inte­ clean şi Petru Micu, în frunte
riorul unei flanşe pentru un cu agitatorul Gheorghe Fărcaş, angajează imediat
tub de aeraj, de pildă, se au confecţionat o m atriţă şi au — ELECTRICIENI
mai pot confecţiona cel puţin aplicat-o ia o presă. S-a trecut — LĂCĂTUŞI
încă două flanşe pentru tuburi apoi !a executarea comenzii. In — SUDORI AUTOGENI
de dimensiuni mai mici. — MANIPULANT, POMPE SI COMPRESOARE
timp de 16 ore ea a şi fost ex­ — ŞOFERI AUTOCAMIOANE SI AUTOCRANE.
Printre primii care au sus­ pediată. Dacă am fi iucrat du­ OFERTELE SCRISE SE VOR TRIMITE PE ADRES
ţinut modul nou de a confec­ pă vechea metodă, doi munci­ ÎNTREPRINDERII MINIERE BARZA — COMUNA CRISCIOi
ţiona flanşele au fost agitatorii tori ar fi trebuit să lucreze nu »RAIONUL BRAD, REGIUNEA HUNEDOARA.
comunişti Ioachim Faur, Romu- mai puţin de 80 de ore.
lus Filip, Ioan Criştiu şi Mihai ANLJNT
Vaida. Astăzi, toţi strungarii Acţiunile întreprinse de agi­
şi-au însuşit noul mod de lu­ tatori sub îndrumarea organiza­ întreprinderea minieră Săcărîmb, cu sediul în comuna Ce
crare a flanşelor. tejul de Sus, raionul Ilia, regiunea Hunedoara, declară vacan
ţiei de partid în direcţia rea­ pentru ocupare prin concurs un număr de 10 posturi de mai
lizării de economii au un pu- tri mineri.
In lupta pentru realizarea de . ternic răsunet în rîndul mun­
cît mai multe economii, in a- citorilor. Exemplul lor este în- La concurs, pentru ocuparea posturilor vacante de maist
telierele noastre s-au născut a- sufleţitor. Muncii politice de mineri se pot prezenta:
d'evăraţi inovatori care nu se masă pe care o desfăşoară or­
împacă cu metodele vechi de ganizaţia noastră de bază, se — absolvenţii şcolilor tehnice de maiştri mineri, sau
lucru, cu timpul acordat pentru datoresc în mare măsură suc­ unor şcoli ale Ministerului Invăţămîntului şi Culturii echivalen
confecţionarea diferitelor pie­ cesele pe care le dobîndim zi de cu şcolile de mai s u s ;
se. Scurtarea timpului de mun­ zi în lupta pentru economii.
că înseamnă economii. — maiştri care la data de 1 iulie 1956 au avut o vechirr
Faptul că colectivul ateliere­ de 12 ani în aceste funcţii.
Deseori ne vin comenzi de lor noastre este aproape de
teuri şi cruci pentru tuburile realizarea înainte de termen a Gererile se vor depune la secretariatul întreprinderii nîr
de aer comprimat. Zeci de ani angajamentului cu privire Iae- ia data de 30 IX. 1960.
s-a lucrat manual la tăierea conomii, nu ne dă însă dreptul
semicirculară a tuburilor. A- să ne autoliniştim. Noi vom Pentru informaţii suplimentare, 'doritorii se vor adresa îr
ceasta cerea mult timp şi deci continua să însufleţim întregul treprinderii respective.
un mare volum de muncă. In- colectiv pentru a ne depăşi an­
tr-una din lunile trecute ne-a gajamentul ce ni l-am asumat.
venit o comandă de 200 teuri.
Trebuia s-o executăm cît se IOAN VÎLCAN
poate de urgent pentru mina
secretarul organizaţiei de bază
Barza. Muncitorii manifestau
P.M.R. de la Atelierele Centrale
dorinţa să execute cit mai re­
Gurabarza