Page 84 - 1960-09
P. 84
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI
juJO im gJbs itşr• ju iitm e ie ş jtm . • vHHmâ». sa&assmm'
W EM m Em e*
liw m m W i :x-
f*
Lucrările celei de-a 15-a sesiuni R«. P . Htwreiime Ills
iii In fill
Ia. M a r silia tr e z e ş te h :
a Adunării Generale a O.N.U, tist m a re Interes
PARIS 23. Corespondentul A- de-a doua zi de la deschiderea
Stabilirea ordinei de zi a sesiunii O. N. U. gerpres transm ite: Tîrgului internaţional de mos
( Urmare din pag. l-a) nite de la problemele actuale, problemă a Tibetului este o Cel de-al 36-lea Tîrg interna tre de la Marsilia, „pavilionul In apropierea oraşului Lom din R. P. Bulgaria a fost cons
a căror rezolvare este aştepta problemă inexistentă, delegatul ţional de mostre de la Marsilia Republicii Populare Romîne a truită o nouă fabrică de zahăr.
tailandez oare se scuza că nu tă de întreaga omenire iubi romîn a atras totodată atenţia trezeşte un deosebit interes cunoscut o zi de mare succes.
se poate exprima prea bine în toare de pace, şi să înrăută că se încearcă din nou o imix atît- în rîndurile oamenilor de El a fost vizitat de un nume -SffiE
mod liber, a ajuns la un mo ţească atmosfera din Adunarea tiune în afacerile interne ale
ment dat să ţină o pledoarie Generală. Această problemă nu R.P. Chineze. afaceri din Franţa şi din cele ros public, precum şi de nume
despre budism. Reprezentantul poate fi obiect de discuţie, de lalte ţări participante, cit şt ale: roase personalităţi ale vieţii e-
romln, E. Mezincescu l-a între oarece reprezintă un amestec Sub presiunea S.U.A., Comi opiniei publice franceze. Pavi conomice şi comerciale“.
bat atunci pe preşedintele Co brutal în probleme de compe tetul General a votat pentru
mitetului General, care este tenţa unui stat independent. includerea „problemei tîbeta- lionul R.P. Romîne se bucură La 23 septembrie postul de V iz ita iu i Seku T u re
preşedintele Adunării Generate,
dacă interpretarea budismului Reprezentantul american, re- ne“, pe ordinea de zi a sesiu de o mare atenţie din partea radio Marsilia a consacrat o
este prevăzută în articolul 40 curgînd la atacuri calomnioa nii. Delegaţiile U.R.S.S., Bulga vizitatorilor şi a oamenilor de emisiune specială pavilionului
al regulilor de procedură. Acest se împotriva R. P. Chineze, a riei, Romîniei, Iugoslaviei, au afaceri, precum şi de aprecieri romînesc. In cursul aceleiaşi în Indonezia
vărsat lacrimi de crocodil pen votat împotrivă. Pentru inclu le favorabile ale presei fran zile, delegaţia romînă condusă
articol prevede ca Comitetul să tru „soarta“ poporului tibetan. dere au votat 11 delegaţii —
nu intre în fondul discuţiilor, (Canada, Costa-Rica, Haiti, Ita ceze. de tovarăşul Mihai Petri, ad DJAKARTA 23 (Agerpres). In cuvînţarea rostită cu pri
limitindu-se stric la expunerea Intr-o declaraţie pe care a lia, Japonia, Pakistan, Pana După oum anunţă corespon lejul acestei întîlniri, Seku Ture
motivelor prezentării unei pro făcut-o ulterior, E. Mezincescu ma, Anglia, S.U.A., Venezuela Referindu-se la succesul pa junct al ministrului Comerţu dentul agenţiei Ghina Nouă, pre
puneri. In mijlocul risetelor ge a arătat că delegaţia romînă şi ciankaişistul). vilionului R. P. Romîne, ziarul şedintele Republicii Guineea, a condamnat imperialismul şi co
se opune înscrierii aşa-numitei „La Meridionale“ scrie: „Ro- lui, însoţit de ministrul R. P. Seku Ture, care se află la Dja lonialismul pentru înrobirea po
nerale, preşedintele l-a chemat probleme a Tibetului’ pe ordi Delegaţiile Ceylonului, Fran mînia oferă privirilor o vastă Romîne la Paris, Constantin karta într-o vizită de prietenie,
la ordine pe diplomatul tailan- nea de zi a Adunării Generale, ţei, Irakului, Libiei şi Sudanului imagine a resurselor de care poarelor asiatice şi africane.
dez. Acesta a încheiat de în s-au abţinut. Nicuţă, a făcut o vizită la pri s-a întîlnit cu membrii Consiliu
dată spunând: „Fac şi eu ce deoarece ea este o problemă a dispune şi a bogăţiei mărfuri măria departamentului Bou- „Civilizaţia“ pe care o propo
pot“. Următoarea şedinţă a Comi lor sale“. ches-du Rhone şi la Camera de lui indonezian de solidaritate a
războiului rece. Departe de a tetului General va avea loc la Comerţ, unde au luat contact văduiesc în Asia şi Africa pu
•întări influenţa morală a Adu 23 septembrie ora 15 (ora New La rîndul său ziarul „La Mar- ţărilor din Asia şi Africa, ou re
cu numeroase personalităţi ale terile occidentale este o „civili
vieţii economice şi politice fran prezentanţi ai diferitelor orga zaţie“ a banilor, a înrobirii o-
seillaise“ subliniază că în cea ceze. mului, a spus el. Noi sintem ma
nizaţii politice şi de masă din joritatea şi ne vom ridica la
ENDICOTT : Dezarmarea în Germania — luptă împotriva imperialismului.
Indonezia.
Delegatul U.R.S.S., V. A. Zo- nării Generale, a spus repre Yorkului). un pas spre asigurarea păcii în întreaga lume
rin, a obiectat cu hotărâre îm zentantul romîn, această discu Celelalte nouă chestiuni care
potriva includerii acestei „pro ţie ar fi contrară spiritului car BERLIN 23 (Agerpres). — se opune planurilor militare ur Creşterea mişcării greviste în
bleme“ pe ordinea de zi a se mai sînt pe lista provizorie a Ziarul „Neue Zeit“ a publicat zite de generalii hitlerişti. Coreea de sud
siunii. Căutând să impună A- tei şi este o acţiune îndreptată ordinei de zi urmează să fie la 23 septembrie interviul acor
dunării această problemă, a împotriva acelor eforturi care examinate în cursul unei şedin dat de J. F.ndicott, membru al Aprobînd memorandumul a- PHENIAN 23 (Agerpres). niversităţii din Seul au declarat
declarat V. A. Zorin, unele de sint întreprinse pentru a face Prezidiului (Consiliului mondial dresat de guvernul R.D.G. celei Postul de radio Taegu a a- grevă cerînd schimbarea mem
ca O.N.U. să corespundă sco ţe a Comitetului general care al Păcii, care a vizitat nu de de-a 15-a sesiuni a Adunării nunţat că la 20 septembrie şo brilor corpului profesoral lisîn-
legaţii urmăresc să abată aten purilor pentru care a fost crea va avea loc vineri după-amiază mult R. D. Germană. Referindu- Generale a O.N.U., J. Endicott ferii de taxi din Taegu au decla manist, reducerea taxelor de în
ţia Organizaţiei Naţiunilor fi tă. Subliniind că aşa-numita se la situaţia din Germania a subliniat că în acest document rat grevă în sprijinul revendică scriere în universitate, libertăţi
la ora 15 (ora New Yorkului). occidentală, J. Endicott a sub sînt expuse măsuri concrete şi democratice. Intr-o emisiune re
liniat că memorandumul foştilor practice de dezarmare în Ger rilor lor pentru mărirea salarii centă postul de radio Taegu re
Şedinţa din 23 septembrie generali hitlerişti care conduc a- mania. Organizaţia Naţiunilor lata că studenţii Universităţii
cum armata de la Bonn dovedeş Unite, a continuat el, şi-ar ne lor. Aceasta survine după ce la din Taegu au declarat grevă la
NEW YORK 23 (Agerpres). într-o serie de alte probleme Condamnind cu hotărîre poli te cit de periculoasă pentru în socoti datoria dacă nu ar insista 20 septembrie cerînd demisia
— TASS transmite : actuale de extremă importanţă, treaga lume este evoluţia eveni asupra dezarmării Germaniei ca 14 septembrie ei au declarat o rectorului.
discursul lui Eisenhower nu a tica dusă de imperialişti în mentelor din R.F.G. Acest docu acţiune îndreptată spre asigu
Pentru cea de-a 15-a sesiu Congo, Nkrumah a citat fapte ment reflectă principalele teluri rarea păcii în întreaga lume. grevă generală de protest.
ne a Adunării Generale, ziua cuprins nimic nou. oare arată felul în care colo politice ale guvernului de fa Propunerile guvernului R.D.
de 23 septembrie a fost o zi La ora 10,35, (ora New York nialiştii belgieni au provocat Bonn. Endicott a subliniat că Germane arată calea spre discu La 20 septembrie studenţii U-
mare. In şedinţa plenară de di aşa-zisele^tulburări în această tarea şi rezolvarea problemelor
mineaţă, a luat cuvîntul condu ului), şeful guvernului sovietic, Eşecul politicii „războiului rece a
N. S. Hruşciov, a sosit la O.N.U. ţâră pentru a-şi menţine do
cătorul delegaţiei sovietice, Ni- intrînd1în’ salla de şedinţe a se minaţia în Africa. Politica prin BERLIN 23 (Agerpres). — Partizanii „războiului rece“,
kita Sergheevici Hruşoiov, pre cipiului „împarte şi_ stăpâneşte“
siunii. este continuată cu’ persistenţă La 22 septembrie, ziarul „Tri subliniază ziarul, n-au reuşit
şedintele Consiliului de Miniş La ora 10,40 (ora New York de adversarii independenţei şi
tri al U.R'.S.S. unităţii Africii, a spus preşedin_ bune“, organ al Uniunii Sindi să împiedice discutarea proble
ului), s-a' deschis şedinţa Adu
Această cuvîntare a fost nării Generale. A continuat dez tele Ghanei.
mult aşteptată. Ea a fost anun baterea politică generală.
catelor Libere Germane, a pu mei dezarmării în cadrul Orga
ţată încă înainte de începerea In cuvînţarea sa, Kwame Nkrumah a caracterizat ac politica de pace- a R.D. Germane dezarmării în Germania. blicat un articol în care scrie nizaţiei Naţiunilor Unite, în
lucrărilor adunării. ŞI pe mă Nkrumah, preşedintele Ghanei, ţiunile colonialiştilor în Congo
a d eclarat: Marele torent al despre eşecul total al tacticii prezenţa conducătorilor a nu
sura apropierii acestei zile de istoriei, aduce spre ţărmurile drept un „proces în care po „N e rv o z ita te Sa W ashington“ cercurilor oficiale din S.U.A. de meroase state.
venea tot mai evid'ent că cu- porului african i se acordă in ignorare şi trecere sub tăcere
vîntarea conducătorului dele realităţii fapte încăpăţînate ale dependenţa cu o mână pentru După cum au demonstrat din
gaţiei U.R.S.S. constituie un e- a misiunii istorice a preşedin nou ultimele evenimente, scrie
vieţii şi ale relaţiilor dintre oa a i-o lua cu cealaltă mînă. Or
veniment central al sesiunii. meni. Factorul determinant al ganizaţia Naţiunilor Unite, a telui Consiliului de Miniştri al în încheiere ziarul, soarta po
Aici se subliniază îndeosebi vremurilor noastre constă în U.R'.S.S., N. S. Hruşciov, în Or
faptul că tocmai şeful guver uriaşa influenţă pe care o exer spus în continuare Nkrumah, MEXIGO-GITY 23 (Agerpres). tele Unite. Presa oare este strîns ganizaţia Naţiunilor Unite. poarelor este determinată nu de
nului sovietic a fost iniţiato nu poate să respecte legea şi TASS transmite : legată de cercurile politice şi Casa Albă şi nici de Pentagon,
rul organizării actualei sesiuni cită deşteptarea Africii. Africa să păstreze ordine şi în acelaşi monopoliste al Statelor Unite Sosirea lui N. S. Hruşciov la ci, în primul rînd, de lagărul
timp să fie neutră în problema Cunoscutul ziarist mexican a încercat în mare măsură să New York, subliniază ziarul a socialist care. acţionînd în in
la nivelul şefilor de state şi gu năzuieşte spre libertate şi ea relaţiilor dintre autorităţile le S. Fabila scrie în ziarul „El contribuie la crearea unei at teresele tuturor forţelor iubi
verne. Numeroşi oameni de stat trebuie să fie liberă. Aceasta Popular“ că „niciuna din sesiu mosfere în care poporul State zădărnicit planurile reprezen
de frunte au răspuns Ia aceas este o chemare, dar în acelaşi gale şi cei care încalcă legea. nile de pînă aoum ale O.N.U. lor Unite, demn de respect, să tanţilor oficiali ai Pentagonului toare de pace îşi face auzită
tă iniţiativă şi participarea lor Din păcate, tocmai în felul nu a atras atîta atenţie din par înceapă să-şi exprime nervozita
la lucrările Adunării Generale, timp şi un semnal pentru acei tea opiniei publice mondiale ca care au folosit cele mai dife vocea în Adunarea Generală a
acesta au înţeles să procedeze rite mijloace pentru a împie
oare manifestă tendinţa de a Naţiunile Unite în cazul Con dica activitatea şefului guver O.N.U. în numele binelui ome
o ignora.
după cum a afirmat preşedin Ani îndelungaţi Africa a ge go. în momentul de faţă“. Aceasta tea şi să înţeleagă în mod ero nului sovietic. nirii.
tele Adunării, Boland, dă celei mut sub călcîiul colonialismu se explică în primul rînd, subli nat prezenţa lui Hruşciov şi a
de-a 15-a sesiuni un caracter lui şi imperialismului, al ex Condamnând acţiunile colo niază el, prin importanţa pro lui Fidel Gastro pe insula Man Scorie ştiri®Scurte ştiri
ploatării şi degradării. Pe în nialiştilor care se străduiesc să blemelor induse pe ordinea de hattan. Posturile de radio şi te
excepţional, fără precedent. treg cuprinsul continentului, de provoace cu ajutorul marione zi a Adunării Generale, inclusiv leviziune din America de Nord NEW. YORK 23 (Agerpres). — tul său că va pleca simbătă la New
la nord la sud şi de la est la telor lor scindarea tinerei re a problemei dezarmării generale îşi aduc şi ele contribuţia la TASS. — Grupul de presă de pe lin York şi că va lua cuvîntul in Adu
Uriaşul interes faţă de cuvîn- vest, fiii săi lîncezeau în lanţu publici, Nkrumah a declarat: şi totale, precum şi prin prezen gă preşedintele Consiliului de Miniştri narea Generală a O.N.U.
tarea lui N. S. Hruşciov a cres rile robiei şi umilinţei, iar ex „Congo-ul, inclusiv Katanga şi ţa „unor eminenţi oameni de crearea unei asemenea stări de al U.R.S.S., transmite:
cut şi mai mult şi datorită fap ploatatorii Africii şi tutorii im Kasai, reprezintă un singur stat stat cum sînt Hruşciov, Fidel spirit. NEW YORK 23 (Agerpres). —
tului că în ajun în cadrul adu postori ai destinelor sale, au indivizibil“. Gastro, Nasser, Nehru şi alţii In după-amiaza zilei de 22 septem După cum anunţă agenţiile de pre
nării a luat cuvîntul preşedin încălcat pământul nostru cu o care trebuie să influenţeze mer Sonda'mnînd eu asprime cam brie, preşedintele Consiliului de Miniş să americane, Statele Unite au înre
tele Statelor Unite, Eisenhower. cruzime nemaipomenită, fără In cuvântarea sa, Nkrumah a pania antisovietică şi anticubană tri. al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, şeful gistrat un nou eşec in încercarea lor
Deşi presa americană se stră milă, fără ruşine şi în mod cit propus ca în viitor Africii să i sul şi rezultatele lucrărilor se organizată de aparatul de pro delegaţiei sovietice la cea de-a 15-a de a lansa de pe bordul unor subma
duieşte să prezinte acest dis se poate de necinstit. Dar a- se acorde un loc de membră pagandă al monopolurilor nord- sesiune a Adunării Generale a O.N.U., rine două proiectile de tip „Potans".
curs ca un fel de „provocare“ ceste zile au trecut pentru to t permanentă în Consiliul de siunii O.N.U.“. amerioane, Fabila îşi exprimă a avui o întrevedere cu preşedintele
lansată Uniunii Sovietice, unii deauna, au rămas de domeniul Securitate. Republicii Ghana, K. Nkrumah. BEIRUT 23 (Agerpres). —
observatori de seamă recunosc trecutului şi aoum eu, un afri Unele cercuri politice, finan convingerea că „nervozitatea ca După cum relatează corespondentul
că discursul preşedintelui a can, stau în faţa acestei înalte Preşedintele dă apoi cuvîntul re domneşte în unele cercuri din NEW YORK 22 (Agerpres). — din Beirut al agenţiei Reuter, la 22
provocat dezamăgire nu numai adunări şi vorbesc despre pace conducătorului delegaţiei sovie ciare şi militariste ale puterilor Washington nu se va extinde Ziarul „New York Times" relatează septembrie funcţionarii de la 42 de
în rîndurile delegaţilor la a- şi libertate, anunţînd lumii zo tice, N. S. Hruşciov. asupra oamenilor simpli din A- că Departamentul de Stai al S.U.A. bănci din Beirut au declarai grevă,
dunare, ci şi în rîndurile cercu rile unei ere noi. occidentale, scrie în continuare merioa de Nord“. a refuzai viza de intrare in New York cerînd majorarea salariilor. După cum.
rilor largi ale opiniei publice In liniştea solemnă a sălii, iz primului ministru Lumumba şi celor a declarat un reprezentant al greviş
americane. Aici se credea că In secolul al XX-lea, secol bucnesc aplauze furtunoase ziaristul, se manifestă pline de cinci persoane care urmau să-l înso tilor, ei intenţionează să cheme func
preşedintele Statelor Unite va aî civilizaţiei, a spus în conti cînd preşedintele Consiliului de ţească la New York la sesiunea Adu ţionarii de la băncile din celelalte o-
Miniştri âl U.R.S.S., N. S. Hruş nervozitate. Această nervozitate nării Generale. raşe din ţară să •participe ta grevă.
prezenta în sflrşit noi propu nuare Nkrumah, unele ţări con
neri constructive pentru rezol ciov se ridică de la locul său se manifestă îndeosebi în Sta-
tinuă să proslăvească colonia
varea celei mal importante pro şi se îndreaptă spre tribună.
Ropotul de aplauze continuă
bleme a zilelor noastre — pro lismul şi imperialismul. Lumea pînă ce răsună glasul liniştit T a i l a n d a c o n t i n u ă s â a m e n i n ţ e LONDRA 22 (Agerpres). — TASS DJAKARTA 23 (Agerpres). —
blema dezarmării generale şi nu poate avea linişte atita timp şi ferm al şefului guvernului Laosul transmite: . După cum anunţă agenţia Antara,
totale. După cum recunoaşte cît o singură palmă din pă sovietic.
După cum s-a mai anunţat, primul Aii Sastroamidjojo, preşedintele Parti
dului Naţional Indonezian, a declarat
însă ziarul „New York Times“, mîntul african rămîne sub do La ora 10,52, N. S. Hruşciov HONGKONG 23 (Agerpres). organizaţiile care şi-au propus ţeluri ministru al Angliei, MacmiUan, a ho- că încercarea Olandei de a „interna
nici în această' problemă şi nici minaţia străină. îşi începe cuvînţarea. Luînd cuvîntul la 21 septembrie la anticomuniste trebuie să ajute Ia apă tărit să plece la New York la data ţionaliza" Irianul de vest, parte inte
postul de radio Hongkong, prijmul mi rarea independenţei naţionale a Lao- de 25 septembrie pentru a participa grantă a teritoriului indonezian, nu
!5S&2Í?; nistru al Tailandei, Sărit Tanarat, a sului". la lucrările sesiunii Adunării Gene are drept scop decit prelungirea şi în
rale a O.N.U.
Principala problemă mondială - inawarw proferat din nou ameninţări la adresa Itnitîndu-1, ziarul proamerican „Tia- OTTAWA 22 (Agerpres). — tărirea dominaţiei sale coloniale asupra
haosului. El a declarat că dacă situa tisak“ a declarat că S.E.A.T.O. „tre Irianului.
ţia din această ţară se va înrăutăţi buie să acţioneze cît mai rapid şi cu După cum anunţă agenţia France
(adică dacă se va înrăutăţi situaţia toată hotărirea“. Presse, primul ministru al Canadei, „Scopul principal al Olandei, a de
generalului rebel Fumi Nosavan, ma John Diefenbaker, a informat cabine- clarat Sastroamidjojo, este întărirea
DELHI 23 (Agerpres). — această sesiune pentru a con- O.N.U. Republicii Populare Chi rioneta americanilor — nr,), Tailanda poziţiei sale coloniale în Irianul de
strînge marile puteri să obţină neze, autorul articolului scrie : nu va ezita să pornească lupta şi. „spe 0 comportare care îngrozeşte vest sub masca tutelei O.N.U. in care
TASS transm ite: un acord cu privire la dezar „In prezent, aproape jumătate ră să primească ajutor şi sprijinul ţă „autoritate administrativă" ar urma să
„Cea mai importantă proble mare“. din numărul membrilor O.N.U. îl rilor prietene din lumea liberă“ (aşa BERLIN 23 (Agerpres). — Nelegiuirile soldaţilor ameri fie Olanda. Aceasta ar însemna, de
denumeşte propaganda occidentală la Militarii din armata americană cani stîrnesc proteste în rîndul fapt, lichidarea drepturilor suverane
mă din lume în momentul de Primul ;ministru Nehru, se reprezintă ţările Asiei şi Afri gărul imperialist — nr.). care se află în R.F.G. continuă populaţiei locale. Reprezentan ale Indoneziei asupra Irianului şi a-
faţă este problema dezarmă arată în articol, a spus just că cii. De aceea, aceste două con să săvârşească nelegiuiri faţă de tul municipalităţii din insula probarea dominaţiei coloniale olandeze
rii“ — serie ziarul „Nav Bha- dezarmarea nu este posibilă a- tinente trebuie să se foloseas Sărit Tanarat a confirmat că în a- populaţia vest-germană. După Sylt a adresat o telegramă de asupra acestui teritoriu".
rat Times“, referindu-se la lu tîta vreme cît nu va dispare ceastă săptămînă ţările care fac parte cum anunţă agenţia ADN, protest ministrului Afacerilor
sentimentul de frică. Una din că de reprezentarea care li se din blocul S.E.A.T.O. au discutat pro la Schwabisch-Gmund (landul Interne al landului Schleswig- GENEVA 23 (Agerpres). — TASS
crările celei de-a 15-a sesiuni cauzele acestui sentiment de cuvine de drept în Consiliul de blema situaţiei din Laos. Se anunţă Wurtemberg-Baden) doi soldaţi Holstein. In telegramă se arată transmite:
a Adunării Generale a O.N.U. Securitate. Unul din membrii că la o şedinţă a S.E.A.T.O. primul americani au lovit puternic pe că comportarea soldaţilor din
frică, subliniază autorul, sînt permanenţi ai O.N.U. este Chi ministru al Tailandei, avînd în vedere un şofer şi l-au jefuit. La Bam- trupele N.A.T.O. încartiruite pe Liga asociaţiilor de femei din Elve
Ziarul menţionează că „deşi bazele militare ale ţărilor oc rolul nedemn pe care l-a avut O.N.U. ţia, Federaţia elveţiană a femeilor pro-
dezarmarea este imperios nece cidentale de pe teritoriile altor na. America însă l-a impus pe în Gongo, a propus ca O.N.U. să me berg o tînără de 17 ani a fost aeroportul oraşului în legătură tesiante, Uniunea femeilor elveţiene şi
state. Aceste baze au fost crea Cian Kai-şi care nu poate fi dieze pentru Laos. liga elveţiană a femeilor catolice pro
sară pentru întreaga lume, de te penţru a încercui cu ele ţă recunoscut nici măcar drept atacată de doi soldaţi americani. cu manevrele în curs de desfă testează î.ntr-o rezoluţie comună împo
ea au nevoie cel mai mult ţă Presa tailandeză cheamă făţiş la triva refuzului Consiliului statelor (Ca
rile Asiei şi Africii pentru că rile comuniste. Trebuie să i se reprezentant al poporului din intervenţia armată în Laos. Ziarul Ea a fost transportată la spital şurare, stârneşte groa in nn- mera superioară a parlamentului —
ţările slab dezvoltate de pe a- pună capăt acestei tendinţe de Formosa. A nu admite Pekinul N. R.), de a ratifica convenţia Or
ceste două continente, dacă pa încercuire cu baze militare a „Sanseri“ a scris că „lumea liberă sau în stare gravă. dul populaţiei locale. ganizaţiei Internaţionale a Muncii cu
altor ţări. în O.N.U., înseamnă a-ţi aco privire ,la retribuirea egală a muncii
cea va fi menţinută, vor putea peri faţa cu palma în plin soa bărbaţilor si femeilor. Femeile elveţiene-
să îmbunătăţească situaţia Referindu-se în continuare la cer să se lichideze discriminarea in
populaţiei lor şi să meargă pe acordarea locului legitim în re şi a spune că este noapte. domeniu! retribuirii muncii femeilor.
calea industrializării. De aceea,
Incăpăţînarea americanilor în
ţările Asiei şi Africii trebuie această problemă nu mai poa
să-şi încordeze toate forţele la.
te fi tolerată...“.
Redacţia şi administraţia ziarului: str, 6 Martie nr. 9. Telefon: 188- 189 j 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligratică „1 Mai“ ' ™ ! ^ ^ “
