Page 85 - 1960-09

\ Hv ,.Ţ)eva
mul socialis
Anul XII Nr. 1789
Cuvîntarea rostită de N. S. H ruşciov
ia cea de-a 15-a sesiune
a A d u n ă rii Generale a O.N.U.
' NEW YORK 23 (Agerpres).
TASS transmite cuvîntarea rostită de
N. S. Hruşciov în cadrul dezbaterii
generale la cea de-a XV-a sesiune a
Adunării Generale a Organizaţiei Na­
ţiunilor Unite.
Domnule preşedinte!
Stimaţi delegaţi t
Gred că oricine urcă la această tri­
bună şi cuprinde cu privirea sala îşi
dă seama cît de înaltă şi plină de
răspundere este adunarea în faţa că­
reia ia cuvîntul.
In lume nu există o adunare de
mai mare răspundere a reprezentan­
ţilor de state decît trebuie să fie a-
ceasta. Nu este întîmplător că ea se
numeşte Adunarea Generală a Orga­
nizaţiei Naţiunilor Unite. Nu consider
necesar să tălmăcesc acum sensul de­
numirii acestei organizaţii. Vreau doar
să subliniez două cuvinte care se
află în rînd cu celelalte — Naţiu­
nile Unite. In această sală sînt re­
prezentate multe naţiuni şi ele tre­
buie să fie unite nu numai prin zi­
durile acestei săli, ci şi prin comu­
nitatea înaltelor interese ale omeni­
rii. ŞI A L1N1ŞTEI, IN NUMELE SLU-
Astăzi s-au adunat aici, pentru a
examina problemele internaţionale de
cea mai mare importanţă, delegaţi re-
prezentînd acum aproape 100 de sta­
te. In curînd se vor afla printre noi
delegaţii noilor membri ai Organiza­
ţiei Naţiunilor Unite, zidurile acestei
săli se vor da parcă fa o parte pen­
tru ca ea să cuprindă un număr şi
mai mare de teritorii şi ţări. NU PU­
TEAI DEGIT SA SALUTĂM GU TOŢII
AGEST EVENIMENT, PENTRU GA
DORIM GA IN ORGANIZAŢIA NA­
ŢIUNILOR UNITE SA FIE REPRE­
ZENTATE GU ADEVARAT TOATE
STATELE.
Fireşte că, în prezent, gîndurile
noastre sînt concentrate asupra a
ceea ce frămîntă şi nelinişteşte mai
mult decît orice omenirea. Poate că
tocmai aici lumea apare în toată di­
versitatea ei şi, fireşte, cu toate con­
tradicţiile ei. Ne-a fost dat să trăim
în vremurile cele mai furtunoase, dar
în schimb cele mai minunate, ale dez­
voltării omenirii şi oamenii viitorului
ne vor invidia.
Multe din lucrurile care pînă foarte
de curînd păreau unora imuabile, e-
terne, s-au prăbuşit, ca ceva care şi-a
trăit traiul, S-a statornicit noul, mai
progresist, mai drept. Epoca noastră
este epoca unei reînnoiri impetuoase
a formelor de existenţă a societăţii
omeneşti, a unui avînt fără precedent
spre supremaţie asupra forţelor natu­
rii, a unui avînt fără precedent spre
o orînduire socială mai înaintată. Gu
toate că trăim în secolul al XX-lea,
se mai observă încă rămăşiţe ale se­
colelor trecute, mai mult decît atît
— reminiscenţe ale barbariei. Dar una
din trăsăturile principale ale acestei
epoci, esenţa ei, rezidă în deştepta­
rea popoarelor odinioară înapoiate, o-
ropsite şi asuprite.
Secolul nostru este secolul luptei
pentru libertate, în care popoarele
scutură de pe grumazul lor jugul
străin. Popoarele vor o viaţă demnă
şi luptă pentru ea.
In numeroase ţări şi numeroase te­
ritorii victoria a şi fost cucerită. Dar
outem oare să ne mulţumim cu a-
:easta? Ştim doar că mai sînt zeci
ie milioane de oameni care zac în
•obia colonialistă şi îndură lipsuri
:rîncene.
Aceasta se întîmplă într-o vreme pe
:are o numim vremea unor mari şi
uomiţătoare descoperiri ştiinţifice.
Aintea şi mîinite omului au creat na-
ra cosmică care se roteşte în jurul
(ămîntului. El poate încă de pe acum
;ă trimită oameni departe de limitele
ilanetei noastre. Am dezagregat ato­
nul şi pătrundem în celula albumi-
îei. Circulăm pe părhînt şi deasupra
jr.mîntului cu o viteză uimitoare şi
!mitele cunoaşterii noastre s-au lăr-
;it atît de mult îneît ne mirăm noi
nşine. t
Ar putea să pară că în lumea
îcastră totul este minunat. Dar în
icelaşi timp cine poate afirma că lu­
nea noastră este definitiv şi bine or­
ganizată, că în ea nu există nevoi şi
Îpsuriî Merită să reflectăm încă o
lată asupra faptului că, potrivit da-
elor Organizaţiei Naţiunilor Unite, su-
e de milioane de oameni de pe di-
crite continente duc o viaţă de foa-
uete şi lipsuri. Lumea noastră nu
!-a eliberat de sentimentul îngrijo-
ării pentru viitor, ca vede ce pericol
prezintă împărţirea în grupări mili­
are şi cursa tot mai intensă a înar-
nărilor nucleare. Măreţele realizări ale
geniului uman pot fi folosite spre bi­
lele omenirii sau în dauna ei. Iată
lilema complicată în faţa căreia ne
iflăm.
Orice om cu judecata sănătoasă se
rîndeşte la ceea ce aduce oamenilor
îrcgresul ştiinţific, Ia ceea ce le aduce
uăreţul secol XX. Unii spun, pe bună
treptate, că el a deschis îg faţa lu­
nii noi orizonturi, posibilităţi nelimi­
Econom iile — ob iectiv
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRI LE, UNlŢl-VA I
Duminică 25 septembrie 1960 4 pagini 20 bani
tate de creare a unui belşug de bu­ belici. O linie se îndrepta spre des­ Dar în 1960, anul în care trăim cu
nuri materiale şi de satisfacere multi­ tinderea încordării internaţionale, în­ toţii, numai orbii nu văd că în min­
laterală a necesităţilor omului. Alţii cetarea cursei înarmărilor, dezvoltarea ţile majorităţii popoarelor se statorni­
arată, cu tot atîta dreptate, primejdia colaborării internaţionale şi eliminarea ' ceşte tot mai ferm şi vizibil părerea
uriaşă pe care o prezintă faptul că războaielor din viaţa societăţii. Ge li­ că este necesară menţinerea păcii.
realizările ştiinţei şi tehnicii pot servi nie nobilă şi minunată este aceasta !
nu acestor ţeluri nobile, ci în primul Doar omul trăieşte pe pămînt pentru Popoarele tuturor ţărilor — munci­
rînd producţiei unor mijloace mon­ victoria dreptăţii. torii şi ţăranii, intelectualii şi o parte Termocentralei Paroşeni, întreprinderii
struoase de exterminare. a burgheziei, cu excepţia unui pumn
Există însă şi o a doua linie şi nu neînsemnat de militarişti şi monopo-
Aceste mijloace de exterminare sînt avem dreptul s-o trecem sub tăcere. lişti — vor nu război, ci pace şi nu­
astăzi inactive. Dar, în ultima instan­ Aceasta este linia aţîţării „războiului mai pace. Şi de aceea, DACA PO­
ţă, ele sînt produse pentru a începe rece“, ea duce la intensificarea neîn- POARELE VOR LUPTA ACTIV
să funcţioneze. frînată a înarmărilor, la distrugerea tu­ PENTRU A LEGA MÎINILE MIL1TA-
turor pilonilor colaborării internaţio­ RIŞTILOR, ALE CERCURILOR MO­
Această dispută între optimişti şi nale, cu toate consecinţele periculoase NOPOLISTE, PACEA POATE FI A-
pesimişti este realitatea noastră de decurgînd de aici. SIGURATA.
astăzi. Conţinutul principal al acestei
realităţi este lupta a două tendinţe, a Gele două linii din relaţiile interna- Nici nu poate fi altfel, deoarece
două linii în relaţiile internaţionale. viaţa nu poate fi încadrată în sim­
Bine înţeles că nu mă refer aici la
ple formule geometrice, deoarece via­
ţa se bizuie pe puterea reală a state­
lor iubitoare de pace, pe simpatia şi
sprijinul călduros al majorităţii covîr-
şitoare a omenirii.
ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNI­
TE A FOST GREAŢA TOCAIAI IN
NUMELE VICTORIEI CAUZEI PAGII
JiRIl CAUZEI PAGII Şl SECURITĂ­
ŢII POPOARELOR. ŞI VREM SA
NADAJDUIAI GA 1IOTAR1R1LE GARE
VOR FI ADOPTATE DE ACTUALA
¦ ş il SESIUNE A ADUNĂRII GENERALE
A O.N.U. NE VOR APROPIA PE
TOŢI DE REALIZAREA ŢELULUI ÎN­
TREGII OMENIRI — DE PAGE ŞI
DREPTATE. ' Primii bâieşi i-am întilnit
Nu există sarcini mai măreţe decît
acelea care stau în faţa Organizaţiei
Naţiunilor Unite. Ea poate adopta ho­
tărâri de o importanţă excepţională în
domeniul preîntîmpinării primejdiei ţi­
nui nou război, al apărării drepturilor
legitime şi securităţii totufor~pdpoare-
lor, ea poate contribui la statornicirea
unei colaborări internaţionale rodnice.
Gît de serioase sînt problemele
prezentate spre examinare acestei se­
siuni, cît de acute au devenit ele; o
dovedeşte faptul că o serie de ţări
sînt reprezentate prin oameni de stat
care deţin funcţii de conducere în ţă­
rile lor.
Stimaţi delegaţi I Am trecut Ia exa­
minarea problemelor care frămîntă as­
tăzi toate popoarele. Acum, posibilită­
ţile Organizaţiei Naţiunilor Unite s-au
lărgit, iar răspunderea care îi revine
este cu atît mai mare. Am spus deja
că Organizaţia Naţiunilor Unite s-a
complectat cu un detaşament mare de
deosebirea dintre sistemele sociale, de­ ţionale se află de mult în conflict. tinere state independente din Africa.
oarece aceste probleme ale vieţii in­ Dar dacă, în geometria elementară, Mă bucur de posibilitatea ce mi s-a
terne a popoarelor şi statelor pot şi liniile paralele nu se întîlnesc nici­ oferit, ca, în numele poporului sovie­
trebuie să fie rezolvate numai de ele odată, în chestiunile internaţionale a- tic, să salut călduros, sincer şi din
însele. inimă statele admise recent ca membre
ceste linii pot să se ciocnească. Iar în O.N.U. şi să le transmit urări de
Această evoluţie controversată şi acesta va fi • un moment îngrozitor. fericire şi prosperitate.
complexă a relaţiilor internaţionale nu Gu numai 10—15 ani în urmă puţini Drumul pînă aici al reprezentanţilor
oameni puteau să prevadă rezultatul acestor state nu a fost uşor. Popoarele
s-a conturat nici astăzi şi nici ieri. luptei între cele două linii pe planul acestor ţări au îndurat asupriri, lip­
politicii internaţionale. suri şi suferinţe. Ele au venit la noi
Cele două puncte de vedere asupra
evenimentelor mondiale au fost vă­
dit opuse încă din primii ani post-
după o luptă îndîrjită pentru indepen­
Propunerile guvernului sovietic denţa şi libertatea lor. Cu atît mai
călduros le salutăm astăzi cînd şi-au
— IN SCOPUL LICHIDĂRII TOTALE ŞI DEFINITIVE A ocupat cu drepturi depline locul legi­
REGIMULUI COLONIAL, guvernul sovietic supune spre exa­ tim în- rîndul membrilor Organizaţiei
minare proiectul unei Declaraţii în care se proclamă solemn de­ Naţiunilor Unite I
zideratele :
Ţările care au scuturat jugul colo­
1. Să se acorde imediat tuturor ţârilor coloniale, teritoriilor nialismului reprezintă o uriaşă şi ac­
de sub tutelă şi celorlalte teritorii care nu se bucură de auto- tivă forţă a păcii. De acum înainte
administrare, independenţă şi libertate totală în construirea sta­ şi tinerele state din Africa şi zona
telor naţionale proprii, pe baza liberei exprimări a voinţei po­ Mării Mecliterane îşi vor aduce remar­
poarelor lor. cabila lor contribuţie la rezolvarea pro­
blemelor importante şi complexe care
2. Să fie lichidate toate punctele de sprijin ale colonialis­ stau în faţa Organizaţiei Naţiunilor
mului — posesiuni şi regiuni arendate — pe teritorii străine. Unite.
3. Guvernele tuturor ţărilor sînt chemate ca în relaţiile din­ 1. Polii ica de pregătire
tre state să respecte cu stricteţe şi neabătut prevederile Cartei
O.N.U. şi ale prezentei declaraţii. a războiului şi de
— IN SCOPUL REGLEMENTARII PROBLEMEI DEZAR­
MĂRII : încălcare a drepturilor
Guvernul sovietic prezintă spre examinare Adunării Gene­
suverane ale
rale propunerea „PRINCIPALELE PREVEDERI ALE TRATA­
TULUI CU PRIVIRE LA DEZARMAREA GENERALĂ ŞI TO­ popoarelor trebuie
TALĂ“ . Se prevede ca încă din prima etapă a dezarmării să fie
lichidate toate mijloacele de transportare la ţintă a armei nu­ condamnată
cleare, să fie elaborate măsuri'e în domeniul unui control inter­
naţional eficace în toate etapele să se treacă chiar de la început şi curmată
Ia reducerea efectivelor forţelor armate şi a armamentelor cla­
Acum un an am avut cinstea să
sice. , iau cuvîntul de la această înaltă tri­
Aceste prevederi sînt însoţite de o serie de alte precizări a- bună. Era1 un moment cînd în faţa
omenirii sfe deschiseseră perspective
duse programului dezarmării generale şi totale, care fac ca a- promiţătoare de însănătoşire a situa­
cest program să fie şi .mai concret, realist şi eficient.
ţiei internaţionale. Contactele dintre
— IN SCOPUL ASIGURĂRII RESPECTULUI FAŢA DE oamenii de stat cu răspundere din di­
SUVERANITATEA TUTUROR STATELOR guvernul sovietic ferite ţări ale lumii se lărgiseră. Adu­
a propus discutarea în şedinţa plenară a problemei acţiunilor narea Generală a adoptat rezoluţia cu
privire la dezarmarea generală şi to­
agresive ale S.U.A. tală. Şi-a început activitatea Gomitetul
— Guvernul sovietic consideră indicat ca în locul secreta­ celor zece state pentru dezarmare. S-a
ajuns la înţelegere cu privire la orga-
rului general să se creeze un organ executiv colectiv al
O.N.U. compus din 3 persoane dintre care fiecare să reprezinte (Continuare in pag. 2-a)
un anumit grup de state şi anum e: state participante la blocu­
rile militare ale puterilor occidentale, state socialiste şi state
neutre.
Călan: a 2.000-a
lonă fonia peste
pian
principal în în trecerea
In primul schimb al zilei de
socialistă ieri, la furnalele din Gălan a
fost produsă cea de-a 2.000-a
Colectivele de muncă din raionul fost strînse pentru a se putea valorifi­ tonă fontă peste sarcinile de
Petroşani s-au angajat să realizeze în ca. Rezultatele eforturilor depuse de plan la zi din această lună. A-
cursul anului 1960 economii la preţul ei au fost încununate de succes. In dăiigvnd această cantitate la plu­
de cost în valoare de peste 17.400.000 primele opt luni ale anului au realizat sul de producţie realizat în pe­
lei. Muncind cu însufleţire pentru spo­ o economie la preţul de cost în va­ rioada 1 ianuarie— 1 septembrie
rirea continuă a productivităţii muncii, loare de 1.109.000 lei. a. c., rezultă că furnaliştii uzi­
reducerea consumurilor specifice de nei „Victoria“ au produs în con­
materiale, energie şi combustibil, mun­ Valorifieînd rezervele tul angajamentului anual aproa­
citorii acestor întreprinderi au reuşit interne pe 15.900 tone fontă.
ca în cele opt luni care s-au scurs de
Ia începutul anului să realizeze din Printre colectivele celor 19 întreprin­ Record ia producea
angajament aproape 12.000.000 lei. deri fruntaşe din ţară care au lansat
chemarea la întrecere în cinstea Con­ de cartofi
Printre colectivele cu cele mai fru­ gresului partidului, se numără şi co­
moase realizări se numără cele ale lectivul Termocentralei Paroşeni. Mun­ La secţia din Miercurea a Gospo­
citorii, tehnicienii şi inginerii de aici, dăriei agricole de stat Apoldul de Sus,
de explorări Lupeni şl întreprinderii au luat din timp o serie de măsuri s-au obţinut succese de seamă în ceea
forestiere din Petroşani. La Combina­ tehnico-organizatorice, menite să ducă ce priveşte -aclimatizarea la condiţiile
tul carbonifer Valea Jiului s-a înre­ la valorificarea din plin a tuturor re­ pedoclimatice ale regiunii noastre a
gistrat o economie de peste 5.400.000 zervelor interne. Astfel, ei au întreţi­ cartofilor de soiul Kenebek.
Iei. nut în bune condiţiuni agregatele, au
aplicat o serie de inovaţii, reuşind să Aplicînd în practică concluziile ex­
Eforturi încununate reducă considerabil consumul de com­ perienţelor făcute şi metodele agro­
de succes bustibil, şi consumul propriu tehnolo­ tehnice cele mai avansate, colectivul
gic de energie electrică. Economia pe de. muncă al secţiei G.A.S. Miercurea
Muncitorii, tehnicienii şi inginerii care au înregistrat-o la preţul de cost a obţinut în acest an de pe întreaga
întreprinderii forestiere Petroşani au în perioada amintită se ridică la circa suprafaţă cultivată (22 ha.) o produc­
acordat anul acesta o mare atenţie va­ 990.0000 lei. ţie medie de 33.000 kg. cartofi.
lorificării masei lemnoase. Astfel, co­
pacii au fost tăiaţi cit mai judicios, La recoltarea cartofilor, colectivul
sortarea buştenilor s-a făcut conform secţiei a avut şi unele surprize: s-au
normelor, iar crengile mai groase au găsit cîţiva cartofi giganţi, în greutate
de peste 1.500 gr. fiecare.
Băieşii din Vadul Dobrii
Ca să poţi urca la cota 1160, bogătanilor şi vedeam şi eu lor de zl cu zi, cit şi cifrele
unde se află pitoreasca aşe­ că banii ce-i primea nu ne a- aşternute pe graficul secţiei:
zare a băieşilor din Vadul Do­ jungeau în casă. E hei!... As- realizarea planului pe semes­
brii, mergi drum lung, fie tăzt, e altfel. Intri la ora fixă. trul I în proporţie de 105,6 la
prin localităţile Glielar, Buni- ieşi la ora fixă. Nu vrei să te
la, pe lingă funicularul ce mai duci acasă peste deal, te sută.
transportă bogăţiile subsolu­ culci la dormitor, că vorba La aceste rezultate contri­
lui de aici, fie pe la întinsa aia, paturi îs destule, lumină
localitate a Runcului, pe linia electrică şi tot ce-i necesar buie fiecare în sectorul său.
f unicul arului ce alimentează unui trai omenesc... Atit artificierul Mihuţ Haţegan
cu buşteni gaterul din Runc. Dar, ne cam întinserăm cu
cit şi cei din echipele de în­
Pe oricare parte ai merge vorba şi iată că am ajuns. treţinere, printre care minerii
însă, te întîmpînă aceleaşi
Arsenie Stănconi şi Avram Nă-
pău, care săptămîna trecută
au lucrat continuu de vineri
locuri minunate cu care natu­ dimineaţa pînă duminică, la
rostogoalele 6 şi 7 ce fuseseră
ra a înzestrat meleagurile a- „împăturite“, spiritul colectiv,
cestea. Păduri de fag imense,
înconjoară din toate părţile Din carnetul abnegaţia de care au dat do­
DE REPORTER vadă muncitorii de la întreţi­
satul băieşilor. nere sînt calităţi cu cară m i­
nerii’ se mîndresc. Ei ştiau că
întîrziină repararea rostogoa-
lelor 6 şi 7, echipele respective
pe coama muntelui, pe la ora
8 seara. I-am recunoscut nu Noi mergem spre dormitoare, nu vor mai putea lucra, iar
furnalele vor primi mai puţin
numai după straiele ce le pur­ să mai odihnim puţin pînă in­ minereu.
Bine lucrează şi brigada
tau, cît mai ales după tra­ trăm în şut. Noroc bun şi să
diţionalul s a lu t: condusă de candidatul de par­
poftiţi pe la noi... tid Aron Enciu, în care sînt
— Noroc bun, tovarăşe! în ­ M-am despărţit de grupul încadraţi minerii Moise Adam,
cotro ?
ce-mi fusese călăuză o bucată Ioan Adam,, Ioan Stroie, Ioan
— Vreau să ajung la mină. de drum şi am bătut la o uşă, Golesie şi alţii, brigadă care în
E departe ? luna trecută şi-a realizat pla­
prin deschizătura căreia stră- nul in proporţie de 122 la
— Nu prea. Intr-un sfert băteau acordurile, unei melo­
de ceas sîntem acolo, îmi răs­ dii populare romineşti. Mi-a sută.
punde un miner intre două deschis Sofia Adam, o femeie Greu m-am despărţit de oa­
vîrste, după ce-şi consultă tînâră, care îngrijeşte de caii menii din adîncuri. Condus
cu mîndrîe cîteva clipe o „Po- minei. Cosind la o ie, asculta
bedă.“ nouă de pe mină. Ce mai departe de maistrul Cor­
treburi aveţi pe la noi ? emisiunăa posturilor noastre nel Stănconi, ce ţine locul şe­
de radio. Ea a fost aceia care fului secţiei' Vadul Dobrii,
— As dori să văd cum tră­ m-a condus la maistrul mi­ m-am. îndreptat spre silozuri.
iesc şi muncesc oamenii de pe nier Nicolae Tarara, cu care Pline „ochi“, acestea aştep­
aici. am vizitat sectoarele minei. tau tăcute să fie uşurate de
poverile de limonită şi siăeri-
— Da /... Păi, despre asta Am întilnit în abataje echi­ tă, pentru ca să primească
pot să vă spun şi eu cîte ce­ pa nr. 15 condusă de comunis­
va, dacă nu vă c cu supărare. tul Trandafir Traian şi a lui noi şi noi tone de minereu.
Iaca, eu lucrez în mină de Ioan Crăciunescu-lV. La echi­ Am plecat către Ghelar.
vreo 14 ani, de cînd s-a re­ pa nr. 8, unde este şef de
deschis. In trecut, după 20 de schimb comunistul Axente Trecînd pe Ungă funicularele
ani de exploatare a zăcămin­ Gorgan, am poposit mai mult.
ce transportau încărcătura de
minereu, mi-am întors priviri­
le înapoi. Aşezate pe colinile
telor de fier de către bogăta­ Este cel mai greu sector. Aici, din jur, am văzut din nou ca­
nii străini, mina a fost închi­ minerii duc zilnic lupta pen­
să. Se spunea că nu mai dă tru a scoate minereu bun, sele băieşilor din Vadul Do­
randament. Abia în 1946, da­ brii, încadrate cu multă ver­
pentru a-şi îndeplini planul deaţă. In fiecare casă pulsea­
torită partidului, localnicii de extracţie. Lunar, echipa îşi ză viaţa nouă a celor care,
s-au putut bucura din nou că realizează planul în proporţie prin mimca lor grea dar fru ­
pot cîştiga o pline Şi se cîş- de 102 la sută. Alături de şe­ moasă, trimit furnalelor mine­
ligă bine azi. Nu-'i. vorbă, sînt ful de echipă, comunişti ca
cu totul alte condiţii de m un­ reul de fier atît de necesar.
Petru Cita, Petru Enciu şi al­ A. DAVID
că şi trai... Rinduielile cele ţii, nu precupeţesc nimic pen­
vechi, le cunosc de la tatăl tru a da minereu de bună ca­
meu, care băieş a fost pe vre­ litate.
muri. îmi. povestea el cum se Despre hărnicia băieşilor de
lucra ahinci cînd mina era a aici, ne vorbeşte atit munca
Echipa condusă de tină rut "Gheorglie Costandoiu de la mina Petrila. a reuşit, 'datorită
elanului cu care a muncit, să extragă peste sarcinile de plan numai în prima decadă a 'lunii
curente, 131 tone cărbune.
Iată-i pe aceşti harnici mineri îndrepiîndu-'se spre intrarea în mină.