Page 86 - 1960-09
P. 86
Pasr. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1789
aasoa
C uvîntarea ro stită de îl. 8 . H rnsciov
(Urmare din pag, l~a) nea şi cere să fie respectate dreptu nouă Guatemală ar însemna să se Colonialiştii caută să dizolve guver Prin însăşi natura şi menirea ei pierde sensul dacă ea ar deveni o or şi manifestările sale este dictată de
rile suverane ale tuturor statelor, ca dezlănţuie evenimente cu consecinţe pe nul logaf şi parlamentul cu ajutorul
nizarea unei conferinţe la nivel înalt. bază a unei păci trainice pe păjmînt. care este puţin probabil că cineva ar ţârilor care se intitulează „lumea li Organizaţia Naţiunilor Unite trebuie ganizaţie unilaterală şi s-ar coborî la întregul curs al istoriei mondiale din
S-a realizat un anumit progres în tra Este oare aşa de mult ? Şi oare nu putea să le prevadă acum. beră“, ei vor să-şi sărbătorească vic
tativele cu privire la 'încetarea expe acest lucru îl doresc toţi oamenii cins toria. Dar ei jubilează prea devreme, să aibă statutul unei organizaţii mon situaţia de vechil al uneia sau alteia ultimele decenii. Acest regim este con-
rienţelor cu arme atomice şi cu hi tiţi de pe pămînt, cărora le sînt scum Pe continentul african au avut loc deoarece aceasta este o victorie a la
drogen. Toate acestea au sădit în ini pe soarta păcii, suveranitatea şi inde evenimente furtunoase. 'Tinăra repu Pirhus. Prin pretinsa lor victorie co diale universale, Existenţa O.N.U. şi-ar din grupările militare. damnat, iar pieirea sa este o pro«
mile oamenilor din toate ţările spe pendenţa ţârilor lor ? blică Congo a devenit, chiar dintr-a lonialiştii ajută să cadă vălul de pe
ranţe mari. treia zi după proclamarea independen ochii popoarelor coloniale care văd blemă de timp. Practic, în prezent,
Aliaţii Statelor Unite ale Americii ţei ei, victima unei agresiuni. In faţa tot mai clar că colonialiştii, acordînd
Nimeni nu poate contesta faptul că ne reproşează uneori că criticăm mult ochilor întregii lumi, guvernul ljelgian formal independenţa, fac totul pentru II. Regimul colonial să fie lichidai problema se pune numai astfel: fune«
Uniunea Sovietică nu şi-a precupeţit prea sever guvernul american. Dar a încercat să răpească acestei ţări li a menţine jugul colonial. raliile regimului colonial vor fi liniş«
şi nu-şi precupeţeşte eforturile pentru a te preface că eşti blînd, a bate pe bertatea pentru care poporul congo-
ca relaţiile internaţionale să evolueze umăr cu inddlgenţă pe organizatorii lez a luptat cu abnegaţie zeci de ani. Poporul nu se va opri la mijlocul în întregime şi definitiv tite, sau vor fi însoţite dc aventuri
şi în viitor în această direcţie îmbu provocărilor internaţionale, înseamnă să S-a creat o criză internaţională care drumului. El îşi mobilizează forţele, primejdioase ale adepţilor colonialis«
curătoare. Dar forţele întunecate, că taci un deserviciu cauzei păcii. a reînviat .în memoria tuturor zilele va acţiona cu şi mai multă clarvizi
rora le convine să întreţină încordarea alarmante din toamna anului 1956 —• une şi va înţelege că lupta pentru in Domnilor delegaţi I nii însă se schimbă. Ei înţeleg tot nmlui, care recurg la mijloace ex
internaţională, se menţin cu încăpă- A lupta pentru pace înseamnă a zilele crizei Suezului. Ga şi atunci, dependenţă este o luptă grea, că de mai bine situaţia lor şi refuză cu treme. Evenimentele din Gongo consti-!
ţînare pe poziţiile lor. Este vorba de demasca cu curaj orice acţiuni care un stat african independent a fost su pe drumul spre adevărata libertate tre Procesul dezrobirii şi renaşterii la hotărîre să poarte jugul colonial. tuie o reamintire proaspătă a primej«
un pumn mic de oameni, dar ei sînt implică un pericol de război, ori de pus unei agresiuni neprovocate, au fost buie să înlăture multe dificultăţi, să o viaţă independentă a popoarelor pe Iar cînd popoarele se ridică la luptă diilor existente.
destul de influenţi şi exercită o mare la cine ar porni ele. Acest lucru îm încălcate principiile îndeobşte recunos înveţe să deosebească pe adevăraţii care colonialiştii le-au ţinut veacuri pentru libertatea lor, pentru o viaţă
înrîurire asupra politicii din ţările lor. prospătează foarte bine atmosfera in cute ale relaţiilor dintre state, s-a creat prieteni de duşmani. de-a rîndul departe de calea princi mai bună, nici o forţă din lume nu Datoria Organizaţiei Naţiunilor U«
De aceea este necesar să se depună ternaţională. îngăduinţa faţă de pro o situaţie implicînd o primejdie gravă pală a dezvoltării omenirii, proces poate stăvili această puternică miş nite, chemată să slujească cauzei întă
multe eforturi pentru a le frînge re vocatori, indulgenţa faţă de ei duce în pentru pace nu numai în Africa. Lupta începută de poporul congolez care se petrece în văzul tuturor, este ririi păcii şi securităţii popoarelor, este
zistenţa. De îndată ce politica de des cele din urmă, după cum o arată ex nu poate fi oprită. Ea poate fi înce un simbol măreţ ale epocii noastre. care. de a face tot ce depinde de ea pen
tindere a încordării internaţionale în perienţa, la dezlănţuirea războiului. Cît de ridicole şi absurde sînt argu tinită sau frînatâ. Dar această luptă Numai în 15 ani aproximativ un mi Priviţi ce se întîmplă în prezent tru a nu permite izbucnirea unor noi
cepe să dea roade vizibile, aceşti oa Istoria cunoaşte destule asemenea e- mentele cu care şi-au camuflat acţiu va izbucni cu o forţă şi mai mare şi liard şi jumătate de oameni, adică conflicte militare în Asia, Africa, A-
meni puii imediat în acţiune mijloace xempie triste pentru soarta popoarelor. nile agresorii 1 Ei au afirmat că în atunci poporul învingînd to ate. greu jumătate din populaţia pămîntului, a în colonii 1 Aidoma unui vulcan, fier merica Latină prin ciocnirea puteri
extreme pentru ca popoarele să nu re Gongo s-ar crea un „haos“ dacă nu tăţile, va obţine eliberarea deplină. aruncat lanţurile asupririi coloniale. be şi clocoteşte Africa. De aproxima lor coloniale cu popoarele care luptă
simtă o uşurare, fac tot ce le stă în Zborurile avioanelor americane de ar intra trupe belgiene în această Pe ruinele vechilor imperii coloniale tiv şase ani luptă poporul algerian pentru libertatea şi independeţa lor-
putinţă pentru a întoarce din nou lu spionaj sînt edificatoare şi sub alt as ţară, că poporul congolez nu ar avea Statul sovietic a salutat şi salută s-au format zeci de noi state naţio cu eroism şi abnegaţie pentru elibe Trebuie oare să demonstrăm că în
mea înapoi spre timpurile întunecate, pect. Ele au arătat în mod deosebit încă maturitatea necesară pentru o lupta popoarelor coloniale pentru in nale. rarea naţională. Gu tot mai multă ho orbita oricărui conflict de acest fel pot
pentru a agrava şi mai mult încorda de grăitor ce primejdie reprezintă pen viaţă independentă. Cine ar putea da dependenţă şi va face tot ce îi stă în tărîre se ridică la luptă pentru drep fi atrase marile puteri şi atunci, în
rea internaţională. tru pace păienjenişul bazelor militare crezare acestor afirmaţii ? Africanii au putinţă pentru a acorda ajutor material In istoria omenirii s-a deschis o turile lor popoarele din Kenya, Tan- mod inevitabil, războiul, la început lo
americane, care a împînzit zeci de state un proverb: „A încerca să înşeli po şi moral popoarelor coloniale in lupta perioadă nouă în care popoarele A- ganica, Uganda, Ruanda-Urundi, An cal, se transformă într-un război ge
Cu o manifestare periculoasă a ac din Europa, Asia, Africa şi America porul este ca şi cum ai încerca să în lor dreaptă. siei, Africii, Americii Latine au început gola, Mozambic, Rhodesia de Nord, neral, într-un război mondial?
tivităţii acestor forţe am avut de-a face Latină. făşori focul în hîrtie". Agresiunea ar să participe activ, alături de po Rhodesia de Sud,, Sierra-Leone, Afri Nu este suficient numai să ne apă
în primăvara acestui an, cînd avioane mată împotriva Congoului a fost con Organizaţia Naţiunilor Unite tre- poarele Europei şi Americii de Nord, ca de sud-vest, Zanzibar, precum şi răm de uneltirile colonialiştilor, tre-i
aparţinînd unuia din cele mai mari Asemenea unui focar adine de in damnată de întreaga Africă, de în luie să ceară restabilirea ordinei în la determinarea destinelor întregii lumi. din Irianul de vest, Porto-Rico şi nu cînd dintr-o criză internaţională în
state membre ale O.N.U., şi anume fecţie periculoasă în organism, aceste treaga opinie publică mondială. Congo pentru ca parlamentul ales le Fără recunoaşterea acestui fapt incon meroase alte colonii. alta. Trebuie să punem la adăpost trai
Statelor Unite ale Americii, au violat baze distrug viaţa politică şi economi gal de poporul congolez să poată func testabil nu poate exista o politică ex nic omenirea de aceste uneltiri, să
în mod perfid spaţiul aerian al Uniu că normală a statelor cărora le sînt Şi desigur că nu grija pentru viaţa ţiona, pentru ca să fie create condi ternă realistă, o politică care să mear Tuturor trebuie să le fie limpede că asigurăm pacea împotriva aventurilor
nii Sovietice şi al altor state. _Mai impuse. Ele împiedică stabilirea unor cetăţenilor belgieni din Congo, ci in ţiile necesare desfăşurării normale a gă în pas cu cerinţele vremii şi care lupta popoarelor pentru eliberarea lor militare coloniale. TREBUIE SA
mult decît atît,- aceste încălcări ale relaţii normale între aceste state şi terese mult mai concrete ale monopo activităţii guvernului legal al Gongo- să corespundă năzuinţelor de pace nu poate fi oprită cu nici un fel de LICHIDAM COLONIALISMUL O
dreptului internaţional au fost ridicate ţările vecine. La drept vorbind, ce fel lurilor atotputernice, care s-au stator ului, condus de dl. Lumumba, care s-a ale popoarelor. mijloace şi cu nici un fel de forţe, DATA PENTRU TOTDEAUNA, SA-L
de Statele Unite la rangul de prinici- de relaţii normale pot exista dacă nicit pe pămîntul congolez, au deter bucurat şi se bucură de încrederea întrucît aceasta este un măreţ proces ARUNCĂM LA LADA DE GUNOI A
piu al politicii conştiente de stat. oamenii din aceste ţări vecine nu pot minat guvernul belgian să adopte o poporului congolez. In prezent este oare dc conceput' istoric ce se petrece cu o forţă me ISTORIEI.
.dormi liniştiţi, dacă planează în per politică nebunească, să încerce să în- soluţionarea marilor probleme in reu crescîndă şi ireversibilă. Domi
Incursiunea agresivă a unui avion manenţă asupra lor pericolul de a fi genunche poporul acestui tînăr stat, Guvernul sovietic a înscris problema ternaţionale fără participarea Repu naţia unui stat asupra altui stat poate Gare nu Organizaţia Naţiunilor Uni
american în spaţiul aerian al ţării supuşi unei lovituri nimicitoare, în să despartă cu forţa cea mai bogată Congoului pe ordinea de zi a celei de-a blicii Populare Ghineze ? Pot fi a- fi prelungită cu un an sau doi. Dar te trebuie să se pronunţe pentru li«
noastre şi toate acţiunile ulterioare ale momentul în care clicii militariste a- provincie a sa, Katanga. Materia primă XV-a sesiuni a Adunării Generale. A- ceste probleme soluţionate fără par tot aşa după cum cîndva orînduirea chîdarea regimului de administraţie
guvernului S.U.A. au arătat popoarelor mericane i se va năzări să organizeze pentru arma nucleară — uraniu, co dunarea Generală trebuie să dea o ri ticiparea Indiei, Indoneziei, Birmaniei, burgheză a luat locul feudalismului, şi colonială, devreme ce, conform Gartei,
că se află în faţa unei politici deli noi provocări ? balt, tftaniu, — forţa de muncă iefti postă colonialiştilor şi acoliţilor lor, Ceylonului, Republicii Arabe Unite, I- tot aşa cum acum orînduirea socialis obligaţia O.N.U. este de a afirma în
berate a guvernului Statelor Unite, care nă, iată ce se tem monopoliştii să trebuie să cheme la ordine pe dl. Ham rakului, Ghanei, Guineei şi altor sta tă ia locul capitalismului, aşa şi ro crederea în drepturile omului, în dem«
a încercat să înlocuiască dreptul in Organizaţia Naţiunilor Unite nu piardă în Congo. Aceasta constituie marskjoeld pentru ca el să nu abuzeze te ? Gine are altă părere să încerce bia colonialismului va ceda locul li nitatea şi valoarea personalităţii uma
ternaţional prin banditism, iar tratati poate să nu dea ascultare cererilor tot adevărata bază a complotului împotri de funcţia de secretar general şi să-şi aici, între zidurile Organizaţiei Naţiu bertăţii. Acestea sînt legile dezvoltării ne, în egalitatea în drepturi a naţiu«
vele cinstite între state suverane egale mai insistente ale popoarelor, neliniş va Congoului, ale cărui fire pornesc îndeplinească atribuţiunile în strictă nilor Unite, să nu ţină seama de pă omenirii şi numai aventurierii pot. niior mari şi mici? Gum se pot dez
in drepturi — prin perfidie. tite de uneltirile duşmanilor păcii. dc la Bruxelles spre capitalele altor conformitate cu prevederile Cartei Or rerea şi de voturile reprezentanţilor sccoti că munţi de cadavre şi milioa volta relaţii prieteneşti între naţiuni pe
Formele şi rezultatele mişcării popu mari puteri ale N.A.T.O. ganizaţiei Naţiunilor Unite şi cu ho- statelor Asiei, Africii, Americii Latine. ne de victime vor stăvili ofensiva vii baza respectării principiului egalităţii
întreaga lume ştie ce lovitură grea lare pentru pace şi colaborare inter tărîrile Consiliului de Securitate. Ge-i drept, în unele ţări occidentale, torului luminos. în drepturi şi autodeterminării popoa
a constituit această politică pentru naţională diferă de la ţară la ţară, Cînd colonialiştii au simţit că gu apariţia în O.N.U. a unor noi state relor — ceea ce constituie ţelul Orga
destinderea încordării internaţionale. dar sensul, cauzele şi scopurile ei sînt vernul Republicii Congo, ales’ în mod După părerea guvernului sovietic, din Asia şi Africa trezeşte teamă. Trebuie să so pună capăt colonia nizaţiei Naţiunilor Unite — şi totoda
Ea a constituit printre altele cauza aceleaşi — este o mişcare de protest legal, care a obţinut încrederea parla trebuie să se adopte o hotărîre potrivit lismului, deoarece el aduce nenoro tă, să se tolereze o asemenea situaţie
eşecului conferinţei la nivel înalt de împotriva politicii războiului şi provo mentului, a pornit pe un drum sigur căreia în Congo trebuie să rămînă Şi chiar mai mult — a început să ciri şi suferinţe nu numai popoare în care, ca urmare a, politicii de co
la Paris, care urma să examineze pro cărilor, împotriva cursei istovitoare a spre promovarea unei politici inde numai trupe ale ţărilor africane şi a- se vorbească despre felul în care s-ar lor din ţările înrobite. Nenorociri şi tropire duse de state puternice din
bleme de cea mai mare importanţă ale înarmărilor, împotriva impunerii unei pendente, şi şi-a propus să se călău siatice, iar aceste trupe trebuie să se putea îngrădi intrarea ulterioară în suferinţe, lacrimi şi privaţiuni, apasă punct de vedere militar şi economic,
contemporaneităţii. In alte împrejurări, voinţe străine şi ostile popoarelor. zească numai după interesele poporului afle pe teritoriul Congoului numai cu Organizaţia Naţiunilor Unite a noi şi popoarele din metropole, ©ine poa multe popoare din Asia şi Africa nu
această conferinţă ar fi putut pune ba congolez, au fost puse imediat în ac asentimentul guvernului congolez al lor state. te spune că mamele franceze, ai că pot obţine dreptul de a-şi determina
zele unei colaborări mai sănătoase Tot mai puţini sînt cei care vor să ţiune toate mijloacele colonialiştilor d-lui Lumumba, ales legal, şi să fie ror copii mor pe cîmpiile Algeriei, sînt singure soarta decît cu preţul unor su
între state. se mai împace cu situaţia de acum, pentru a răsturna acest guvern. Colo folosite numai după cum crede de cu In ceea ce priveşte Uniunea Sovie mai puţin nefericite decît mamele ferinţe şi jertfe nespus de grele ? Cum
cînd orice manifestări ale voinţei li nialiştii au hotărît să obţină crearea viinţă acest guvern, în interesele asigu tică, voi spune deschis, sîntem mul algeriene, care îşi înmormîntează co poate fi înfăptuită „colaborarea inter
Dar înveteraţii amatori de bunuri bere a popoarelor, orice tendinţe spre unui guvern de interpuşi, care sub în rării activităţii normale a guvernului ţumiţi de apariţia în O.N.U. a unui piii pe pămîntul lor. naţională în rezolvarea problemelor in
străine nu învaţă niciodată nimic. Ei promovarea unei politici independente, făţişarea de guvern „independent“ să legal şi parlamentului Republicii Gon mare număr de noi state. Ne-am pro ternaţionale cu caracter economic, so
mănîncă bătaie dar cred că toate eşe din partea fie a Indoneziei, fie a Ira aducă de fapt la îndeplinire voinţa co nunţat întotdeauna şi ne vom pronun Astăzi, cînd curge sîngele popoa cial, cultural şi umanitar şi în sti
curile se datorează numai imprudenţei kului sau Guineei, Austriei neutre sau lonialiştilor. ,- go. ţa împotriva oricărei ştirbiri a dreptu relor coloniale, este cu neputinţă să mularea şi dezvoltarea respectului faţă
sau faptului că au folosit mijloace ne micii Islande, care-şi apără interesele Toate statele, care nu în cuvinte ci rilor popoarelor care şi-au cucerit in întorci spatele, să te faci că nu de drepturile omului şi. de libertăţile
potrivite. Şi iată-i că se bagă din nou economice, întîmpină o împotrivire în Colonialiştii au făcut acest lucru, dependenţa naţională. Gu aceste state vezi aceste vărsări de sînge şi să fundamentale ale tuturor oamenilor, fă
în casă străină, dar de data aceasta verşunată, stîrnesc tunete şi fulgere aşa cum fac întotdeauna, prin metode în fapte vor să vadă Gongoul liber ne înrudeşte aspiraţia comună spre prezinţi lucrurile ca şi cînd domneşte ră deosebire de rasă, sex, limbă şi 're
pe altă uşă şi cu alte chei. din partea puterilor grupate în jurul brutale şi prin intervenţie directă. Din şi independent, trebuie să se abţină menţinerea şi consolidarea păcii, spre pacea. Ge fel de pace este aceea cînd ligie“ ? — dv. aţi observat, desigur,
N.A.T.O. — această „sfîntă alianţă“ păcate în Congo au îndeplinit această de la orice acţiuni care pot aduce pre crearea pe planeta noastră a condiţii au Ioc războaie crîncene şi, din punct că citez articolul 1, paragraful 3, cu
Ceva asemănător se întîmplă şi cu sui-generis a zilelor noastre, care şi-a treabă murdară prin intermediul secre judicii integrităţii teritoriale şi inde lor pentru coexistenta paşnică şi co de vedere al condiţiilor în care se privire la ţelurile şi principiile Car
organizatorii zborurilor de spionaj ale asumat misiunea ingrată de a prigoni tarului general al Organizaţiei Naţiu pendenţei Republicii Gongo. laborarea ţărilor, independent de o- află părţile beligerante, acestea sînt tei O.N.U. — şi în acelaşi timp să
aviaţiei americane. Nu ştiu ce învăţă spiritul dragostei de libertate oriunde nilor Unite, d-1 Hammarskjoeld, şi prin rîndufrea de stat şi socială, aşa cum războaie inegale. Trupele puterilor se închidă ochii în faţa unui fenomen
minte au tras ei din incidentul cu ar apărea el pe globul pămîntesc. aparatul acestuia. Sîntem convinşi că poporul congo o cer principiile iubitoare de pace pro coloniale sînt înarmate pînă în dinţi atît de ruşinos al societăţii omeneşti
avionul „U-2“, dar exact peste două lez va face singur faţă greutăţilor clamate la conferinţa de la Bandung cu toate mijloacele moderne de ex contemporane, cum este regimul colo
luni, la 1 iulie, au trimis la noi un Un obiectiv a tot felul de atacuri Este un lucru ruşinos. Trupele ivite şi va reuşi să facă ordine în ţara a ţărilor Asiei şi Africii. Faptele ara terminare a oamenilor, în timp ce nial ?
alt avion militar de tip „RB-47“. Pe şi intrigi, al activităţii de subminare O.N.U. care, la cerera guvernului le tă că eliberarea naţiunilor şi popoa popoarele care luptă cu eroism pen
acest avion erau instalate tunuri şi şi al agresiunii economice şi, în sfîr- gal, au fost trimise în ajutorul acestui sa. relor aflate sub dominaţia colonială tru eliberarea lor nu dispun decît de Nu este oare timpul să se treacă
aparate speciale de spionaj. Acest a- şit, al unor ameninţări de intervenţie guvern, au ocupat aerodromurile, au duce la însănătoşirea relaţiilor inter arme_ primitive, învechiie. Dar, oricît la o ofensivă decisivă împotriva co
vion a pătruns la noi din direcţia pe piost camuflate a devenit curajoasa ocupat postul de radio, au dezorganizat Sîntem cu toţii martorii situaţiei în naţionale, la lărgirea colaborării in de distrugătoare ar fi războaiele duse lonialismului la fel cum acum un se
ninsulei Kola. Gu ce scop ? Ge ur Cubă. viaţa statului, au paralizat activitatea care numeroase popoare sînt supuse unor ternaţionale, la întărirea păcii ge de colonialişti, victoria va fi de par col, sau un secol şi jumătate, omeni«
mărea ? guvernului legal. Aceste trupe au creat acţiuni duşmănoase continue, unei nerale. tea popoarelor care luptă pentru eli rea civilizată a trecut la ofensiva îm
Relaţiile Statelor Unite ale Americii condiţii pentru acţiunile trădătoare ale presiuni grosolane din partea unui a- berarea lor. potriva comerţului cu sclavi şi a scla
Gred că orice om cu judecată sănă cu Cuba sînt semnificative. Se ştie că marionetei din Katanga, unde au fost numit grup de state care încearcă să Popoarele noilor state. au de vagismului, le-a înmormîntat, deschi-
toasă îşi dă seama că acest avion nu în toate domeniile economiei Cubei, adunate şi mobilizate forţe împotriva ignoreze interesele legale şi drepturile monstrat în mod convingător nu nu Există ţări în care, deşi simpatiile zînd astfel un cîmp vast nu numai
ne aducea o încărcătură bună. pînâ la victoria revoluţiei populare în guvernului lui Patrice Luinumba, ales altor ţări. Acest lucru încarcă atmos mai că sînt capabile să se dispen pentru lupta popoarelor asuprite sînt pentru dezvoltarea politică, ci şi pen
această ţară, domneau în mod abso după toate normele democratice. fera internaţională cu conflicte grave, seze de controlul şi tutela puterilor mari, se resimte teama de a strica tru dezvoltarea economică a societăţii?
De altfel ieri în cuvîntarea sa pre lut monopolurile americane, care rea a căror primejdie se intensifică dato coloniale şl că se pot conduce singu relaţiile cu puterile coloniale şi, de
şedintele S.U.A., dl. Eisenhower, spu lizau profituri uriaşe din exploatarea Colonialiştii şi lacheii lor afirmă că rită cursei tot mai vertiginoase a înar re, dar totodată că sînt creatoare ac aceea, în aceste ţări nu se ridică gla GUVERNUL SOVIETIC CONSI
nea că trupele sovietice au doborît un oamenilor muncii din Guba şi a bo Lumumba este comunist. Lumumba, mărilor tive ale unei vieţi noi, stăpîni incom sul împotriva războaielor distrugătoa DERĂ GA A SOSIT TIMPUL SA
avion militar american „RB-47“. Nu găţiilor pămîntului lor fertil. desigur, nu este comunist, dar el este parabili mai înţelepţi şi gospodari mult re, iar colonialismul este tolerat. Alte SE PUNĂ PROBLEMA LICHIDĂ
mă voi angaja într-o discuţie în legă un patriot al ţării sale şi îşi slujeşte Este cît se poate de evident că re mai buni ai avutului lor, ai bogăţii ţări sînt ele însele colonialiste şi din RII TOTALE Şl DEFINITIVE, A
tură cu această problemă. La timpul In S.U.A. sînt unii cărora le place cinstit1poporul în lupta lui pentru eli laţiile internaţionale nu mai pot evo lor ţării lor decît puterile coloniale. partea lor nu te poţi aştepta la ni REGIMULUI DE ADMINISTRAŢIE
său am arătat în mod amănunţit cum să se laude cu faptul că nivelul de berarea de sub asuprirea colonială. lua de acum înainte pe o asemenea mic. Politica colonialistă, cu toate re COLONIALA IN TOATE FORMELE
s-au petrecut de fapt lucrurile şi care trai din ţara lor este mai ridicat de bază deoarece aceasta ar însemna să La începutul acestui an am avut lele ei, este sprijinită de aliaţii puteri Şl VARIETĂŢILE SALE PENTRU
este poziţia noastră. cît nivelul de trai din alte ţări. Nici Dar dv., domnilor colonialişti, prin lunecăm nebuneşte spre prăpastie. 0- prilejul să vizitez India, Indonezia, lor coloniale din cadrul blocurilor mi A SE PUNE OAPAT ACESTEI RU
vorbă că nivelul de trai din S.U.A. acţiunile dv. de a difuza diferite ver bligaţia sacră a O-N.U. este să se Birmania şi Afganistan. Trebuie să litare agresive. Dar majoritatea covîr- ŞINE BARBARII ŞI SALBĂTAGll.
Curios este însă faptul că, deşi am este în prezent mai ridicat decît nivelul siuni despre comunişti ajutaţi popoa ridice în apărarea drepturilor suvera spun că am fost puternic impresionat şitoarc a omenirii a pronunţat de mult
ascultat cu atenţie cuvîntarea preşe de trai din Guba. Dar prin ce se ex rele din ţările coloniale să dea la o ne ale statelor pentru restabilirea unei de marile succese înregistrate în a- sentinţa definitivă împotriva regimului Cînd am pregătit cuvîntarea, am
dintelui, nu am auzit nici un cuvînt plică aceasta ? Oare prin faptul că parte vălul cu care acoperiţi ochii oa baze juridice ferme în relaţiile inter vîntul economiei şi culturii naţionale. colonial. ştiut că nu toţi participanţii la sesiu
despre avionul „U-2“ care, de aseme poporul cuban este mai puţin munci menilor, cu care întunecaţi conştiinţa naţionale şi pentru încetarea cursei In aceste ţări am văzut mari şantie nea Adunării Generale vor saluta pro
nea, a fost doborît deasupra terito tor sau pămîntul cuban nu este atît lor. Toate popoarele vor înţelege, şi înarmărilor. re, baraje în curs de construcţie, şo UNIUNEA SOVIETICA, FIDELA punerile Uniunii Sovietice, pentru că
riului Uniunii Sovietice. Cum se ex de fertil ? Nu. Desigur că nu este vor înţelege curînd, că comuniştii, par sele, edificii ale unor noi universităţi POLITIGII DE PAGE ŞI DE SPRI aici, alături de reprezentanţii statelor
plică aceasta ? Poate că preşedintele vorba de aşa ceva. Hărnicia poporului tidele comuniste — sînt partide care Din păcate, politica de încălcare a şi institute. JINIRE A LUPTEI POPOARELOR libere şi independente, se află şi repre
a uitat despre acest avion ? cuban şi dragostea lui de patrie, de sînt într-adevăr exponenţii voinţei po drepturilor inalienabile ale popoarelor ASUPRITE PENTRU INDEPENDEN zentanţii statelor colonialiste. Nu sînt
pămînt sînt bine cunoscute. Aici este poarelor care luptă pentru libertate şi se face simţită pînă în prezent chiar Oare poate fi întîlnită o imagine ŢA LOR NAŢIONALĂ, POLITICA ei aceia care vor saluta propunerile
Ce vor, în fond, să obţină Statele vorba de cu totul altceva. Vreme de independenţă. şi în sînul Organizaţiei Naţiunilor U- asemănătoare în colonii ? Acolo aşa PROCLAMATA DE ÎNTEMEIETO noastre iubitoare de libertate I
Unite ale Americii trimiţînd avioane mulţi ani poporul cuban nu s-a bucu nite. ceva nu există şi nici nu poate exista. RUL STATULUI SOVIETIC, V. I.
în spaţiul aerian al U.R.S.S. ? Vor rat de roadele muncii sale, monopolu Acolo domneşte arbitrariul deplin al LENIN, CHEAMĂ ORGANIZAŢIA Respectînd cu fermitate principiul
poate să provoace un asemenea inci rile americane au fost acelea care s-au Să luăm de pildă, problema repre străinilor. Popoarelor din ţările colonia NAŢIUNILOR UNITE, SA-ŞI RIDICE că Organizaţia Naţiunilor Unite este
dent încît să facă să vorbească rache bucurat de ele. Mai este oare de mi zentării în O.N.U. a marii Ghine popu le nu numai că li s-a răpit dreptul GLASUL IN APĂRAREA CAUZEI centrul pentru coordonarea acţiunilor
tele ? Un avion, alt avion, şi iată că, rare după aceasta că venitul pe cap lare. A împiedica restabilirea dreptu la independenţă şi autoadministrare, DREPTE A ELIBERĂRII COLONII naţiunilor în realizarea ţelurilor comu
în fond, înscenarea unui asemenea in de locuitor a fost în Guba, de pildă, rilor legitime ale Republicii Populare dar sentimentele lor naţionale, şi LOR ŞI SA IA NEINTIRZIAT MA ne proclamate de Carta ei, guvernul
cident este gata. Sau poate că deo îri anul 1958 de 6,5 ori mai mic decît Chineze în O.N.U. numai pentru fap omeneşti, ca şi demnitatea lor, sînt SURI PENTRU DEPLINA LICHIDA sovietic supune examinării actualei se
camdată aceasta nu este decît o poli în S.U.A. ? Acest exemplu vorbeşte tul că orînduirea socialistă a aces jignite şi călcate în picioare la fiece RE A REGIMULUI COLONIAL DE siuni a Adunării Generale proiectul u-
tică de sondare a forţelor celeilalte de la sine. tui stat nu este pe placul cercurilor pas. Prin exploatare şi jaf nemilos, ADMINISTRARE. nei DECLARAŢII în care sînt procla-.
guvernante ale cîtorva ţări occiden monopolurile străine pompează din co mate solemn următoarele deziderate:
părţi ? Acum în Cuba s-au statornicit alte tale, şi în primul rînd ale Statelor U- lonii toate bunurile, jefuiesc în mod Lichidarea totală şi definitivă a
Oricum, este absolut evident că, rînduieli. Alungîndu-1 pe dictatorul nite ale Americii, înseamnă a nu ţine barbar bogăţiile. regimului colonial în toate formele
Batista, poporul cuban a scăpat de ex seama de realitate, a nu dori slăbi
prin acţiunile lor, organizatorii provo ploatarea străină şi şi-a luat soarta rea încordării internaţionale şi a pu Ga urmare a stăpîni^i colonialişti
cărilor caută să creeze o atmosferă în în propriile mîini, declarînd cu fer ne interesele întăririi păcii interna
care popoarele să trăiască într-o per mitate monopoliştilor din S.U.A.: „A- ţionale şi ale dezvoltării colaborării lor, economia coloniilor a rămas ex 1. Să se acorde imediat tuturor ţărilor coloniale, teritoriilor de sub
manentă teamă. Dacă această atmos internaţionale în slujba calculelor po
feră convine guvernului S.U.A., ea nu junge cu jefuirea ţării noastre! Ne litice înguste ale unui grup restrîns trem de mult în urmă în dezvolta tutelă şi celorlalte teritorii care nu se bucură de autoadministrare, inde
convine deloc Uniunii Sovietice şi ma vom folosi noi înşine de roadele mun de state. O asemenea situaţie este dău
jorităţii covîrşitoare a celorlalte state. Unele organe ale presei americane nătoare cauzei păcii şi înjositoare pen rea ei, iar populaţia muncitoare duce pendenţă şi libertate totală în construirea statelor naţionale proprii, pa
Am căutat şi vom căuta să obţinem cii noastre şi ale pămîntului nostru!“. şi engleze, încurajate de anumite forţe, tru O.N.U. o existenţă de mizerie. Tocmai în co baza liberei exprimări a voinţei şl dorinţei popoarelor lor. Regimul colo
încetarea fărădelegilor în relaţiile in Aşadar, pretinsa vină a Cubei este ţipă că Uniunea Sovietică ar fi fost lonii se constată cea mai mare durată nial şi administraţia colonială, sub toate formele sale, trebuie să fie des
ternaţionale sub toate aspectele lor. înfrîntă în Gongo. Ce se poate spune Acest lucru este dovedit şi de isto a zilei de lucru şi totodată cel mai fiinţate pe deplin pentru a da posibi litate popoarelor din aceste teritorii
că poporul cuban, iubitor de pace şi în legătură cu aceste afirmaţii pros ricul problemei admiterii în O.N.U. a scăzut venit naţional, cele mai scăzute să-şi hotărască singure soarta şi formele conducerii de stat.
Uniunea Sovietică nu formulează teşti ? Republicii Populare Mongole. După salarii, cel mai înalt procent de
curajos, a dorit să trăiască o viaţă cum ştiţi, această problemă a fost dis analfabeţi, cea mai scurtă durată a 2. Să fie lichidate toate punctele de sprijin ale colonialismului —
cereri exagerate. Vrem să obţinem doar In primul rînd, în Congo n-ain su cutată în repetate rînduri timp de vieţii, cea mai înaltă mortalitate a posesiuni şi regiuni arendate — pe teritorii străine.
independentă. Organizaţia Naţiunilor ferit şi nu am putut suferi nici o în- mulţi ani. Totuşi, Republica Populară populaţiei.
respectarea celor mai elementare nor frîngere, deoarece n-ara avut acolo Mongolă nu a fost primită pînă în 3. Guvernele tuturor ţărilor sînt chemate ca în relaţiile între state să
Unite trebuie să facă totul pentru a trupe şi n-a existat şi nu a putut prezent în O.N.U. Credem că este Nu este nevoie să descriem aici respecte cu stricteţe şi neabătut prevederile Cartei O.N.U. şi ale prezen
me de convieţuire între state. Dorim exista nici o intervenţie din partea timpul de a rezolva în sfîrşit aceas în amănunţime situaţia dezastruoasă, tei Declaraţii privitoare la egalitate şj )a respectarea drepturilor suve
salva Cuba de primejdia de amestec noastră in treburile interne ale Gon- tă problemă, de a primi Republica lipsa de drepturi a peste 100 de mi rane şi integrităţii teritoriale ale tuturor statelor fără nici o excepţie, ne-
doar să fie respectată cu stricteţe Car goului. Am susţinut, susţinem şi vom Populară Mongolă în Organizaţia Na lioane de oameni, care se mai chi- îngăduind nici un fel de manifestări ale colonialismului, nici un fel de
dinafară care planează asupra ei. A susţine ca popoarele Africii, ca şi po ţiunilor Unite pentru ca ea să poată nuie încă în robia colonială. In arhi drepturi sau avantaje excepţionale pentru unele state in detrimentul altora.
ta O.N.U. care interzice metodele vio
permite ca lucrurile să ajungă la o poarele de pe alte continente, să obţină participa pe bază de egalitate în drep vele Organizaţiei Naţiunilor Unite e- Convinşi că lichidarea deplină a In cadrul intervenţiei mele în dis
lenţei, metodele tîlhăreşti şi agresiu- eliberarea lor de sub jugul colonia) xistă un număr mai mult decît su regimului de administrare colonială va cuţia generală, aş dori să mai relev
turi cu alte state suverane la discu ficient de rapoarte ale diferitelor Co fi un înalt act de adevărat umanism, următoarele.
şi să instaureze în ţările lor, după a- misii ale O.N.U., petiţii şi plîngeri un pas uriaş înainte pe calea civili
tarea şi rezolvarea celor mai impor care caracterizează situaţia populaţiei zaţiei şi progresului, ADRESAM UN Adoptarea de către O.N.U. a unor
precierea şi dorinţa lor, rînduieli con tante probleme internaţionale. din acele ţări şi teritorii în care pînă APEL FIERBINTE TUTUROR GU măsuri în vederea lichidării definitive
în prezent, sub diferite denumiri se VERNELOR REPREZENTATE IN OR a regimului colonial nu numai că ar
venabile lor. , menţine regimul de administraţie co GANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE CA crea condiţii favorabile pentru localiza
lonială. Aceste documente constituie ELE SĂ SPRlilNE PREVEDERILE rea şi stingerea actualelor focare de
In al doilea rînd, am fost întotdea un act de acuzare la adresa ruşino ACESTEI DECLARAŢII. primejdie de război, acolo unde se du
sului regim colonial- Ceea ce se pe ce o luptă armată între colonialişti şi
una şi vom fi împotriva amestecului trece în aceste ţări şi regiuni stîrneş- In proiectul de Declaraţie pregătit popoarele care luptă pentru indepen
te pe bună dreptate indignarea a- de guvernul sovietic şi supus atenţiei denţa lor, dar ar reduce cu mult şi
imperialiştilor în treburile interne ale dîncă şi mînia tuturor oamenilor cin dv. sînt dezvoltate detailat consideren posibilitatea izbucnirii unor noi con
stiţi de pe pămînt. Dar şi în colo tele după care ne-am călăuzit atunci flicte militare între state în aceste re
ţărilor care s-ati eliberat din depen niile care mai există, au trecut vre cînd am prezentat această problemă
murile stăpînirii netulburate a asupri în faţa Adunării Generale. Solicităm giuni ale lumii. Popoarele ţărilor care
difuzarea acestui proiect de Declaraţie
suferă în prezent de pe urma umiliri-
denţa colonială, împotriva metodelor torilor străini. Gu toate că în colo ca document oficial al Adunării Gene
nedemne care au fost folosite în Gongo. nii rînduielile sînt cele vec.hi, oame- rale a O.N.U. (Gontinuare în pag. 3-a)
