Page 87 - 1960-09
P. 87
Nr. 1789 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
C u v in ta re a r o s tită de UT. S. H rnşciov
(Urmare din pag. 2-a) încă de pe acum republicile din Asia ctiidat, şi acestea au devenit, la fel In India, chiar la cîţiva ani după cu drepte a popoarelor pentru indepen în dezvoltarea industriei naţionale — se obţine în comitet, în deplină con«
Centrală produc anual aproximativ 800 ca şi întreaga U.R.S.S., republici în cerirea independenţei, cînd fuseseră denţa lor. baza principală a unei independenţe cordanţă cu rezoluţia Adunării Gene
lor generate de dominaţia străină ar kWh energie electrică pe cap de lo care toţi ştiu carte. deja luate măsuri pentru extinderea Nu pot fi libere popoarele care asu reale şi a creşterii bunăstării poporu rale, o rezolvare constructivă a acestei
căpăta o perspectivă clară şi apro cuitor, adică considerabil mai mult de
piată de eliberare paşnică de sub ju cît produce, de pildă, oricare din re înainte de revoluţie în Kazahstan, sistemului învăţămîntului. public, ştiuto presc alte popoare. Orice popor liber lui. probleme. Dar, în condiţiile create a
gul străin, iar statele care se agaţă publicile America Latine. Republicile
de posesiunile lor coloniale ar fi răs sovietice din Asia Centrală şi Kazah- Uzbekistan, Kirghizia, Tadjikistan şi rii de carte reprezentau 16 la sută trebuie să ajute popoarele care mai Îngăduiţi-mi să-mi exprim speranţa rămîne în comitet n-ar fi însemnat de
punzătoare în faţa O.N.U., în faţa o- stanul produc de cîteva ori mai multă sînt asuprite să-şi cucerească liber că actuala sesiune a Adunării Gene cît a da un ajutor adversarilor dezar
piniei publice mondiale pentru îndepli energie electrică decît unele state ve Turkmenia nu au existat instituţii de din populaţie, iar în Pakistan — 14 tatea şi independenţa. rale va fi un jalon istoric pe calea mării. N-am putut accepta încercările
nirea prevederilor Declaraţiei propuse. cine cu ele, ca de pildă, Turcia, care lichidării totale şi definitive a rînduie de a specula măreaţa cauză a dezar
Se înţelege că această perspectivă va produce 95 kWh pe cap de locuitor, învăţămînt superior, iar în Kirghizia, la sută. In momentul dobîndirii inde In ceea ce o priveşte, Uniunea So lilor coloniale pe planeta noastră. A- mării în numele unor scopuri străine
deveni realitate în cazul cînd puterile Iranul — 36 kWh, Pakistanul — 11 vietică a acordat ajutor ţărilor slab cesta va fi un act de măreaţă însem intereselor păcii generale.
coloniale nu se vor eschiva de la în kWh. Tadjikistan şi Turkmenia nici măcar pendenţei de către ţările Indochinei dezvoltate din punct de vedere econo nătate istorică, exprimînd năzuinţele
mic şi va acorda asemenea ajutor în tuturor popoarelor ce luptă pentru in Iată de ce guvernul sovietic a su
şcoli medii tehnice ; in anul de învă franceze, în Franţa la 100.000 de oa proporţii tot mai mari. Noi ajutăm în pus spre examinare problema dezar
mod sincer popoarele din aceste ţări dependenţa naţională, ale întregii ome mării Adunării Generale a Organiza
ţămînt care a trecut însă, în aceste meni reveneau 330 studenţi, iar în ţiei Naţiunilor Unite, în care majori
în crearea economiei lor independente, niri progresiste.
republici au învăţat 211,000 de stu Cambodgia — 4. In Indonezia, în 1948
denţi în institute de învăţămînt su un medic trebuia să deservească 67.000
perior şi 176.000 de elevi în şcoli me de oameni. Nu este de mirare că, în
deplinirea hotărîrilor O.N.U. A crescut de asemenea nemăsurat dii tehnice şi alte instituţii de învă urma nivelului de trai scăzut şi a
Nimeni nu are dreptul să uite de de mult economia şi cultura altor po ţămînt mediu de specialitate. La fie lipsei de asistenţă medicală cuvenită,
asemenea ce schimbări mari ar aduce poare relativ puţin numeroase ale U-
lichidarea regimului de administraţie niunii Sovietice, unite în republici au care 10.000 de locuitori ai acestor re durata medie a vieţii în toate fos Problema dezarmării frebuie tatea considerabilă a membrilor nu
colonială în viaţa popoarelor din ţările tonome. Astfel, producţia marii indus să fie însfîrşit rezolvafă este cîtuşi de puţin interesată in cursa
înrobite. Aceasta ar fi nu numai o trii a R.A.S.S. laluttă a crescut în publici revin în medie 88 de studenţi tele colonii este monstruos de scăzută înarmărilor şi doreşte sincer înceta
victorie a dreptăţii umane elementare perioada 1913—1959 de 53 de ori, a
şi a dreptului internaţional — lucru R.A.S.S. Romi — de 109 ori, a ai institutelor de învăţămînt superior în comparaţie cu metropolele. In une
pentru care O.N.U. este obligată' să R.A.S.S. Tătare — de 147 ori, a
lupte nu în vorbe ci în fapte — ci R.A.S.S. Başkire — de 163 de ori. şi 73 de elevi ai şcolilor medii tehni le din aceste ţări un om nu trăieşte
şi o atragere a popoarelor înapoiate,
în urma asupririi de veacuri, la folo In familia republicilor socialiste e- ce, fără 'să mai luăm în considerare în medie mai mult de 35 ani, adică Stimaţi domni I In septembrie anul tuirea planurilor sale primejdioase pen rea ei.
sirea bunurilor ştiinţei şi tehnicii mo gale în drepturi, fostele periferii, ale trecut, din însărcinarea guvernului so tru popoare.
derne, la cultură şi progres social. Rusiei prerevoluţionare, care erau a- marele număr de tineri care au plecat de două ori mai puţin decît în ţările vie.tic am prezentat la cea de-a 14-a Ţinînd seama de uriaşa importanţă
meninţate să dispară din cauza foa sesiune a Adunării Generale a O.N.U Pericolul constă în aceea că sta a problemei dezarmării şi de necesita
Este greu de apreciat la justa va metei şi bolilor, s-au transformat în să înveţe dincolo de hotarele republi care le-au ţinut în stare de .înrobire propunerile Uniunii Sovietice cu privi bilirea unui control asupra înarmărilor tea unei cotituri radicale în desfăşu
loare uriaşa însemnătate a lichidării ţinuturi înfloritoare, în care nivelul de re- la dezarmarea generală şi totală în condiţiile menţinerii armamentelor rarea tratativelor, guvernul sovietic a
regimului colonial pentru întreaga c- trai a crescut ca şi în întreaga Uniu cilor lor — la Moscoya, Leningrad, colonială. Aceasta este o moştenire Monstruoasa forţă destructivă a arma înseamnă în fond că. atît o parte cît fost de părere ca la discutarea în A-
conomle mondială. Este îndeobşte cu ne Sovietică. Nivelul salariului mun mentului modern, amploarea fără pre şi cealaltă vor cunoaşte cantitatea, ca dunarea Generală a acestei probleme
noscut că economia coloniilor şi teri citorilor şi funcţionarilor de aici nu Kiev, Harkov, Saratov, Novosibirsk, încă nelichidată a rînduielilor coloniale. cedent a cursei înarmărilor, acumula litatea şi amplasarea armamentelor c- să participe direct şefii de state şi gu
toriilor aflate sub tutelă este subor se deosebeşte de salariul din alte repu rea de către state a unor uriaşe sto' xistente la partea adversă. In conse verne investiţi cu depline împuterniciri.
donată în prezent intereselor egoiste blici ale Uniunii Sovietice. Lor le sînt Tomsk şi alte centre culturale. Amin Dacă statele metropole s-ar fi că curi de arme de exterminare în masă cinţă, partea agresivă ar putea face Constatăm cu satisfacţie că acest mod
ale monopolurilor străine, iar indus asigurate, la fel ca tuturor cetăţenilor tim că în Franţa la fiecare 10.000 de lăuzit într-adevăr după interesele po — toate acestea creează o primejdie în aşa fel incit armamentele ei să a- de a pune problema a fost primit cu
trializarea acestor ţări este frînată ar din U.R.S.S., pensii, ajutoare de boală locuitori revin doar 40 de studenţi ai poarelor coloniale, dacă ele le-ar fi a- pentru viitorul omenirii şi ne obligă tingă un nivel precumpănitor, cu sco înţelegerea cuvenită de guvernele unor
tificial lnchipuiţi-vă că situaţia se va şi alte beneficii sociale. institutelor de învăţămînt superior, în cordat într-adevăr ajutorul despre ca să căutăm un mod principial nou de pul de a alege un moment propice şi state ale căror delegaţii la Adunarea
schimba şi că aceste ţări şi teritorii, Italia — 34, iar în Germania occiden re le place să vorbească şi nu s-ar abordare a problemei dezarmării. Pro a comite o agresiune. Nu vom accepta Generală sînt conduse de oamenii do
devenind independente, vor avea posi $i mai grăitoare sînt succesele re tală — 31, adică aproape de 3 ori mai fi ocupat de jaf şi exploatare, atunci punerile noastre sînt o aplicare în prac niciodată un control asupra înarmărilor stat cu cea mai mare răspundere din
bilitatea să folosească pe scară largă publicilor naţionale ale Uniunii So puţini decît în Asia Centrală sovietică. popoarele din colonii şi metropole s-ar fără dezarmare pentru că aceasta ar ţările lor.
bogatele resurse naturale de care dis vietice în dezvoltarea culturii. Se ştie, fi dezvoltat egal şi nu s-ar fi deosebit
pun, să înfăptuiască industrializarea, de pildă, că înainte de revoluţie, po Unul din factorii hotărîtori care atit de izbitor în dezvoltarea economiei tică a acestui mod de abordare. echivala cu o încurajare a agresorului. Supunînd spre examinare Adunării
iar populaţia lor va începe să trăiască poarele din Kazahstan şi republicile asigură dezvoltarea cu succes a eco naţionale, culturii, bunăstării. Ge fel de
mai bine. Aceasta ar duce la o creş Asiei Centrale au fost aproape com nomiei şi culturii republicilor naţio comunitate mai este şi aceea în care Am putut încerca doar un sentiment Scopul nostru constă în asigurarea u- Generale problema dezarmării, pornim
tere colosală a volumului pieţii mon plect analfabete. Aproape că nu existau nale este creşterea numărului cadrelor nivelul de trai al ţărilor din Occident de satisfacţie în legătură cu faptul că nei păci trainice şi el poate fi atins de la premisa că discutarea acestei
diale, ceea ce, fără îndoială, ar exer acolo oameni cu studii medii şi supe calificate de muncitori şi intelectuali. şi din colonii nici nu poate fi com ideile prezentate de noi au fost apro numai prin lichidarea armamentelor şi probleme în întreaga ei amploare va
cita o influenţă favorabilă nu numai rioare. Puterea sovietică a deschis tu parat ? Aceasta nu este o comunitate, bate în unanimitate de Organizaţia forţelor armate în condiţiile unui rigu duce în cele din urmă la rezolva«
asupra dezvoltării economice a ţărilor turor popoarelor un acces larg la în- Permiteţi-mi să reproduc cîteva ci ci o dominaţie a unora asupra celor Naţiunilor Unite şi au fost sprijinite ros control internaţional. rea ei, sau cel puţin va da o oJ
Orientului ci şi asupra economiei ţă văţămînt şi cultură. Analfabetismul fre din materialele ultimului recensă lalţi, unii beneficiind de munca şi bu larg de popoarele din lumea întreagă. rientare mai concretă tratativelor cu
rilor din Occident dezvoltate din punct populaţiei din Kazahstan şi republicile mânt al populaţiei eomparîndu-le cu nurile celorlalţi, pe care-i exploatează Călăuzindu-se după hotărîrile sesiunii Acţionînd în flagrantă contradicţie privire la dezarmare la care acum tre
de vedere industrial. din Asia Gentrală, la fel ca şi analfa datele recensămîntului din anul 1926, şi îi jefuiesc, iar bogăţiile naţionale precedente a Adunării Generale, Uniu cu rezoluţia Adunării Generale a buie atrase să ia parte alături de sta
betismul populaţiei din celelalte re adică anul în care economia noastră ale acestora sînt pompate în metro nea Sovietică, împreună cu alte state, O.N.U., puterile occidentale au dus tele participante la grupările militare
Pentru lichidarea înapoierii de publici ale Uniunii Sovietice, a fosl li- era deja pe punctul de a atinge ni pole. Popoarele coloniale nu au decît a participat în modul cel mai activ în Comitetul celor zece state doar dis opuse şi statele care duc o politică
velul de dinainte de revoluţie. In a- o singură ieşire din starea de mizerie ia tratativele din Comitetul celor zece cuţii sterile în legătură cu dezarmarea, de neutralitate.
ceastă perioadă numărul muncitorilor şi lipsă de drepturi — lichidarea regi state pentru dezarmare şi a căutat să încercînd să împiedice orice progres în
şi funcţionarilor din economia naţio mului colonial de administrare. obţină acolo elaborarea unui Tratat re această problemă şi să compromită în Dorind să înlesnească activitatea A-
nală a crescut în întreaga Uniune So feritor la dezarmarea generală şi to ochii opiniei publice mondiale ideea dunării Generale şi să dea un caracter
vietică de şase ori, iar în Asia Cen Apărătorii regimului colonial înspăi- tală. Fără a aştepta o convenţie in dezarmării generale şi totale. Guver concret discutării problemei dezarmării,
trală şi Kazahstan — de zece ori. mîntă popoarele din metropolă afir- ternaţională în problema dezarmării, nul sovietic, ca şi guvernele unei serii guvernul sovietic prezintă spre examina
mînd că, după lichidarea sistemului Uniunea Sovietică a înfăptuit în mod de alte state, a fost nevoit să-şi între rea Adunării Generale propunerea
A crescut şi mai mult numărul colonial, viaţa populaţiei din ţările dez unilateral măsuri pentru reducerea cu rupă participarea la lucrările Comite „PRINCIPALELE PREVEDERI ALE
muncitorilor şi specialiştilor calificaţi. voltate din punct de vedere industrial 1.200.000 de oameni, adică cu o trei tului celor zece, care a fost transfor TRATATULUI GU PRIVIRE LA DE«
Iată, de pildă, date privitoare la unele me a forţelor sale armate, ceea ce, mat de puterile occidentale într-un pa
profesii (în mii de oameni) : potrivit aprecierii generale, a contri ravan pentru mascarea cursei înarmă ZARMAREA GENERALA ŞI TOTALA“.
buit la îmbunătăţirea atmosferei în ve rilor. Gerem preşedintelui Adunării Generale şi
veacuri a ţărilor care se eliberează, se va înrăutăţi, chipurile, inevitabil. derea tratativelor cu privire la dezar
mare. Pentru guvernul sovietic n-a fost secretariatului O.N.U. să difuzeze în
un rol pozitiv l-ar avea ajutorarea De cîte ori mai Inconsistenţa acestor afirmaţii este e- uşor să ia această hotărîre, deoarece rîndul delegaţiilor, în calitate de do
mult în 195g videntă. Guvernul sovietic, promovînd cu con tocmai ţara noastră a iniţiat punerea cumente oficiale ale Adunării Gene
lor economică şi tehnică pe linia Or faţă de 1926 secvenţă şi fermitate o politică iubi în discuţie a problemei dezar rale această propunere şi declaraţia
In primul rînd aceste afirmaţii îi toare de pace, declară solemn la a- mării generale şi totale şi a noastră explicativă, în care este ex
ganizaţiei Naţiunilor Unite, precum depus toate eforturile pentru a pusă mai amănunţit poziţia Uniunii
şi pe bază bilaterală. Desigur că a- 1926 1959 demască complect pe autorii lor, care Sovietice în problema dezarmării.
recunosc fără să vrea că metropolele
ceasta va necesita fonduri considera M uncitori m etalurgiştf
bile. De unde pot fi ele procurate fără întreaga Uniune Sovietică 993 9.304 1 9 continuă să jefuiască coloniile şi ţă
a împovăra populaţia ţărilor dezvoltate Asia Centrală 29 528 18 rile dependente şi că obţin din aceas
din punct de vedere industrial ? Vă ta profituri fabuloase. Acest lucru este
atrag atenţia din nou de la această M uncitori chim lşti
tribună asupra unei surse cum este întreaga Uniune Sovietică 44 395 adevărat, dar se mai ştie şi ca supra-
dezarmarea. Alocarea numai a unei Asia Centrală 0,23 16,6
zecimi din fondurile pe care marile • 9 i profiturile nu sînt folosite de păturile
puteri le cheltuiesc acum pentru nevoi M ecanici 72 largi ale populaţiei din metropolă, ci
le militare ar spori cu zece miliarde întreaga Uniune Sovietică .
dolari pe an ajutorul acordat ţărilor Asia Centrală intră în primul rînd în buzunarele
slab dezvoltate. Construcţia complexă 121 1.781 15 Í monopolurilor. Dar de regimul colo
a unuia din cele mai mari sisteme Şoferi, tracto rişti, comb&ineri 4 155 39 ! nial se cramponează nu popoarele din
întreaga Uniune Sovietică
Asia Centrală metropole, ci milionarii şi miliardarii. ceastâ sesiune a Adunării Generale a
O.N.U. că Uniunea Sovietică are forţe
22 5.684 260 ! In al doilea rînd, experienţa dez armate numai pentru apărarea ţării Noua propunere sovietică în problema dezarmării generale şi totale,
noastre şi pentru îndeplinirea obliga la baza căreia stau prevederile propunerii prezentate de guvernul sovie
1,2 754 628 i voltării multor ţări. care şi-au cucerit ţiilor faţă de aliaţii şi prietenii noştri tic la 2 iunie 1960 spre examinarea tuturor guvernelor lumii, a fost
în cazul unei agresiuni împotriva lor. întocmită ţinîndu-se seama de tot ceea ce s-a spus util în anul trecut
energetice din lume — cel din regiu ingineri, tehnicieni, agronom i • • i? independenţa naţională, arată în mod Posibilitatea folosirii forţelor noastre în cursul dezbaterii acestei probleme de către cercurile politice şi so
nea Inghi (Congo), capabil să facă întreaga Uniune Sovietică 267 4.683 18 convingător că în condiţiile dezvoltării armate în alte scopuri este exclusă, ciale din diferite ţări ale lumii. Din multe puncte de vedere această
prosperă o vastă regiune din Africa, Asia Centrală deoarece acest lucru ar fi străin în propunere merge in întîitnpinarea poziţiei puterilor occidentale ceea ce,
9,3 349 38 1 rapide a economiei naţionale, şi în a- săşi naturii statului nostru şi princi sperăm, va contribui la încheierea grabnică a unui acord cu privire la
piilor de bază ale politicii sale ex dezarmare.
este evaluată la cinci miliarde dolari. Învăţători şi alţi lucrători 1 ceste ţări piaţa internă devine incom terne iubitoare de pace.
pe tărîm cultural şi educativ parabil mai largă, ele pot să consu Printre altele, noi prevedem acum ca încă în prima etapă a dezar
Este cazul de asemenea să amintim întreaga Uniune Sovietică Ţara noastră este nevoită să aibă mării generale şi totale să fie lichidate toate mijloacele de transportare
că datoria morală a statelor care au Asia Centrală 486 3.276 7 me incomparabil mai multe produse forţe armate numai pentru că propu la ţintă a armei nucleare, să fie elaborate în mod amănunţit măsurile în
avut în trecut colonii este de a îna- , nerile noastre cu privire la dezarmarea domeniul unui control internaţional eficace în toate etapele, să fie luate
poia popoarelor eliberate ale acestor M edici şi personal m edical m ediu 18 342 19 industriale din ţările mai dezvoltate generală şi totală n-au fost pînă acum în considerare dezideratele unor puteri occidentale ca, chiar de la înce
ţări măcar o parte din valorile pe întreaga Uniune Sovietică acceptate. Vom face tot ce depinde de put, să se prevadă reducerea efectivelor forţelor armate şi a armamen
care le-au luat prin exploatarea cruntă Asia Centrală şi. în acelaşi timp, pe baza dezvoltării noi pentru ca dezarmarea generală şi telor clasice. Au fost aduse şi o serie întreagă de alte modificări şi
totală să devină un fapt, pentru ca precizări în programul nostru. DUPĂ PAREREA NOASTRA TOATE
199 1.702 8,5 forţelor lor de producţie, să furnizeze omenirea să fie izbăvită de cursa înar
7 147 21 ţărilor dezvoltate din punct de vedere ACESTE MODIFICĂRI CONCRETIZEAZĂ PROGRAMUL DEZARMĂ
RII GENERALE Şl TOTALE, ÎL FAQ Şl ATA1 REALIST Şl EFICIENT.
a populaţiei şi prin jefuirea bogăţiilor Lucrători ştiinţifici industrial mai multe materii prime şi
naturale. întreaga Uniune Sovietică
14 316 23 diferite produse şi mărfuri, necesare e-
S-ar putea afirmă că Uniunii Sovie Asia Centrală 26,5 74
0,36 conomiei acestora. Acesta este un sis
tice îi este uşor să ceară lichidarea tem mai înaintat şi raţional de rela
regimului de administraţie colonială, Uriaşe succese în dezvoltarea eco autonome, 9 regiuni autonome şi 10 ţii între ţări, care duce la avîntul con mărilor şi de primejdiile unui nou răz Elaborarea în amănunt a Tratatului la O.N.U. pentru dezarmare, a decla
deoarece Uniunea Sovietică nu are co nomiei, culturii şi ştiinţei au fost rea districte naţionale permite să se păs tinuu al bunăstării popoarelor, atît din
lonii. Intr-adevăr, noi nu avem colo lizate, fireşte, nu numai în republicile treze particularităţile naţionale, trăsă ţările în trecut coloniale şi dependente,
nii, după cum nu avem nici capita din Asia Gentrală, deosebit de înapo turile culturale şi specificul fiecărui înapoiate din punct de vedere econo
luri în alte ţări. Dar a existat un iate în epoca prerevoluţionară, ci şi în popor şi naţionalităţi. mic, cît şi din ţările mai dezvoltate.
timp cînd multe popoare din ţara noas toate celelalte republici sovietice. Aşa,
tră sufereau jugul greu al ţarismului, de pildă, în toate republicile unionale întreaga evoluţie a vieţii, întreaga
al orînduiril burghezo-moşiereşti. Si au fost create Academii de ştiinţe,
tuaţia regiunilor de la periferia im există numeroase Institute de cercetări In Uniunea Sovietică a avut loc o dezvoltare economică şi politică arată boi nimicitor. cu privire la dezarmarea generală şi rat că Uniunea Sovietică ar propune
periului ţarist nu se deosebea aproa ştiinţifice şi Institute de învăţămînt su
pe cu nimic de situaţia coloniilor, de perior. In toate republicile au fost crea apropiere şi unire nemaiintîlnită a tu că istoria condamnă implacabil regi Din momentul adoptării de către A- totală reprezintă desigur o sarcină să se „cumpere mîţâ în sac“. In cazul
oarece ele erau asuprite crunt de au te în anii puterii sovietice cadre cali
tocraţie şi capitalism. Dacă autocraţia ficate ale clasei muncitoare, a crescut turor naţionalităţilor. S-a închegat o mul colonial ruşinos care şi-a trăit
privea popoarele din Asia Gentrală, din. colosal numărul intelectualilor.
Transcaucazia şi alte naţionalităţi din adevărată prietenie a popoarelor, pe veacul- dunarea Generală a rezoluţiei cu pri complicată, pentru rezolvarea căreia toţi acesta trebuie să ne întrebăm dacă
imperiul rus ca un izvor de îmbogă După ce s-a înfăptuit Marea Re vire la dezarmarea generală şi totală participanţii la tratative vor trebui să de dom nul' Lodge la fel ca eroul unui
ţire, după Revoluţia din Octombrie, voluţie Socialistă din Octombrie, bur care n-au putut s-o zdruncine toate în Se înţelege că nu trebuie să ne a trecut un an. Ţiriînd seama de rit pună multe eforturi şi muncă. In cursul basm oriental nu s-a băgat el însuşi
cînd aceste popoare au dobîndit liber ghezia din toată lumea vorbea despre cercările celui de-al doilea război mon aşteptăm că propunerile noastre refe mul actual al vieţii, acest răstimp este acestei activităţi se vor putea ivi di într-un sac care îl împiedică să vadă
tatea deplină, ele şi-au dezvoltat rapid pieirea inevitabilă a puterii sovietelor, relativ mare şi este mai presus de ferite probleme, în a căror rezolvare ceea ce văd şi înţeleg clar toţi ?
economia, cultura şi bunăstarea. dat fiind că Rusia era o ţară semi dial. De pe urma acestor măreţe trans ritoare la lichidarea regimului colonial, orice îndoială că cei ce se ocupă cu va trebui să se dea dovadă de supleţe
analfabetă, iar clasa muncitoare nu formări au avut de cîştigat nu numai care corespund intereselor arzătoare ale producţia de arme, cu perfecţionarea şi să se ţină în mod realist seama de Ne-a uimit şi o altă declaraţie a
Să luăm de pildă republicile sovie avea specialişti în stare să conducă şi inventarea unor noi mijloace adu situaţia internaţională. domnului Lodge care s-a pronunţat
tice din Asia centrală. Astăzi Kazah- aparatul de stat şi economia ţării. minorităţile naţionale, ci şi ruşii, u- omenirii, vor fi primite în mod favo cătoare de moarte, nu şi-au pierdut împotriva prezentării problemei dezar
stanul, Uzbekistanul, Kirghizia, Turk- Viaţa a confirmat justeţea cuvintelor crainenii şi bieloruşii — naţiuni care rabil de către cei care se mai agaţă degeaba vremea în acest răstimp. Dar trebuie să ne dăm seama cu mării spre examinarea actualei sesiuni
menia, Tadjikistanul — toate republi leniniste că revoluţia va trezi iniţia formează majoritatea populaţiei Uniu încă de rînduielile coloniale. Aud de toţii în mod lucid că nici un fel de a Adunării Generale. El a spus tex
cile surori din Asia centrală s-au tiva populară, că puterea sovietică va nii Sovietice. pe acum vocile critice ale apărătorilor Dar în domeniul dezarmării, în anul supleţe nu va contribui la rezolvarea tual următoarele: „Socotim că opinia
transformat din colonii înapoiate ale promova din rîndttrile maselor popu care a trecut lucrurile n-au avansat problemei dezarmării şi că toate efor publică mondială trebuie să fi ascul
Rusiei ţariste în republici socialiste lare conducăfori-org.inizatori, că mun Ne mîndrim cu faptul că, pe baza regimului colonial, însă şi acelora ca nici măcar cu un pas. Gare sînt cau turile şi munca în numele acestui ţel tat toate acestea şi să le asculte în
înaintate, dezvoltate din punct de ve citorul simplu, ţăranul luînd puterea, zele acestei situaţii despre care sîntem vor fi ca şi pînă acum zadarnice dacă tr-un for cum este această,-comisie
dere industrial. In perioada dintre 1913 vor învăţa să conducă statul, vor de experienţei fostelor periferii ale Rusiei, re s-au obişnuit să-şi clădească bunăs nevoiţi să vorbim aici cu mult regret nu toţi participanţii la tratative vor fi care se ocupă exclusiv cu dezarmarea
şi 1960 inclusiv, producţia marii indus veni stăpîni pe toate realizările ştiin şi cu o serioasă îngrijorare ? Gine îm călăuziţi de dorinţa sinceră de a tra şi. nu să asculte pur şi simplu toate
trii a crescut în republicile mai sus- ţei şi tehnicii moderne. a fost demonstrată posibilitatea depli tarea pe seama popoarelor asuprite piedică îndeplinirea rezoluţiei Adună duce în viaţă visul de veacuri al o- acestea în Adunarea Generală unde
amintite de peste 60 de ori. O ţară rii Generale referitoare la dezarmarea menirii cu privire la dezarmare. această chestiune nu va fi decît una
cîndva înapoiată cum este Kazahsta- Guvernul ţarist aplica Ia periferia nă pentru ţările Orientului de a lichi din colonii, le spunem : gindiţi-vă, pri generală şi totală, cea mai importantă din cele peste 80 de probleme".
nul, produce astăzi pe cap de locuitor Rusiei o politică în fond colonială, ca şi mai remarcabilă hofărire din Or, în comitetul celor zece state,
tot atîtea produse industriale ca şi re nu se deosebea prea mult de cele da în cursul vieţii unei singure ge viţi ce se întîmplă în jurul vostru. istoria O.N.U. ? Cine nu permite ca S.U.A. şi partenerii lor din N.A.T.O. II cunosc personal pe dl. Lodge şi
Italia, iar în ceea ce priveşte energia ce se pot observa astăzi în ţările co problema dezarmării să fie urnită din au fost lipsiţi în mod evident de ase mă miră cît de puţin îşi apreciază
electrică, de pildă, în Kazahstan se loniale. Uzbecii, kazahii, tadjicii şi alte neraţii înapoierea, mizeria, bolile, in Dacă nu astăzi, atunci curînd, foarte punctul mort? menea dorinţă. Deocamdată nu se con propria-i muncă — doar timp de mulţi
produce pe cap de locuitor mai mult naţionalităţi neruse erau denumite cu stată ca la ei să fi apărut o aseme ani el a reprezentat interesele State
decît în Italia şi tot atît cît în Ja dispreţ „neam străin“. Ei nu erau so cultura şi de a se ridica pînă la ni curînd se vor nărui definitiv rîndu Faptele demonstrează că lipsa ori nea dorinţă. In legătură cu aceasta nu lor Unite ale Americii la O.N.U. De
cotiţi oameni şi erau exploataţi fără cărui progres în soluţionarea proble se poate trece pe lîngă noile încercări altfel, poate tocmai dc aceea, întrucît
ponia. milă. Intre aceste popoare erau aţîţate velul ţărilor înaintate din punct de ielile coloniale, iar dacă nu vă veţi da mei dezarmării este o urmare a pozi de a îndruma lucrurile pe alt făgaş, dl. Lodge s-a plictisit de chestiunile
dezbinarea naţională, ura, lupte intes ţiei Statelor Unite ale Americii şi ale întreprinse de S.U.A. cu puţin înaintea discutate în Adunarea Generală, el le
Pe teritoriul Asiei centrale şi al Kă- tine şi imperiul ţarist nu se menţinea vedere economic. la o parte din drum la timp, atunci altor state legate de S. U. A. prin începerii Adunării Generale. Pentru scoate cu duzina şi caută să le trans
zahstanului nu se produceau înainte decît cu ajutorul baionetelor şi opri N.A.T.O. cine nu este clar că tocmai acest scop mită cît mai repede într-un organ au
de Revoluţie decît 7.000.000 kWh ener Acum permiteţi-ml să mă refer la oricum veţi fi măturaţi. Nu se poate
alte exemple, care ilustrează felul prelungi viaţa condamnatului regim de In cursul întregii activităţi a Co l-au urmărit S.U.A. atunci cînd au xiliar pentru a le băga într-un sac
gie electrică — de 300 de cri mai pu mării. Gînd popoarelor din Asia Gen cum înfăptuiesc colonialiştii practic administraţie colonială nici prin com mitetului celor zece state pentru dezar obţinut convocarea comisiei O.N.U. ascunzîndu-ie de opinia publică.
ţin decît în întregul imperiu rus, în trală şi din Transcaucazia li s-au a- „misiunea civilizatoare“ în colonii. ploturi, nici chiar prin forţa armelor. mare, puterile occidentale au refuzat pentru dezarmare cu cîteva săptămîni
Toate acestea nu vor face decît să in să treacă la elaborarea Tratatului cu înaintea deschiderii sesiunii Adunării Avem o atitudine de stimă pentru
Pînă în momentul obţinerii inde tensifice şi să facă şi mai înverşu privire la dezarmarea generală şi to Generale ? toate comisiile Organizaţiei Naţiunilor
pendenţei de către fostele colonii, ve nată lupta popoarelor împotriva aces- Unite, dar pentru noi forul suprem,
nitul naţional anual pe cap de locui *«i regim complect putred.
timp ce astăzi acolo producţia anuală cordat libertatea naţională şi drepturi tor era, potrivit datelor oficiale ale tală, s-au eschivat total de la discu După cum a arătat experienţa lu cel mai reprezentativ şi cu depline
O.N.U., în Indonezia doar de 25 do Dar numărul adepţilor regimului co tarea în esenţă a programului sovie crărilor Comitetului celor zece state, puteri al popoarelor este Adunarea Ge-
do energie electrică va fi de 19 mi egale cu celelalte popoare din Rusia, lari americani, în timp ce în Olanda lonial devine tot mai mic în înseşi ţă
era de 20 de ori mai mare. In Bir rile colonialiste şi în ultimă instanţă
liarde k\Vh, adică de nouă ori mai ele şi-au demonstrat capacităţile în mania, acest venit era de 36 dolari, nu lor le revine ultimul cuvînt, De tic de dezarmare generată şi totală in cursul tratativelor din acest comi nerală a Organizaţiei Naţiunilor Uni
mult decît producţia de energie elec dezvoltarea economiei şi culturii naţio în India — de 57 dolari, adică de aceea ne adresăm raţiunii şi clarviziu- remis Comitetului de către Adunarea tet cu privire la problemele practice ale te. Sperăm că reprezentanţii statelor
peste 10 ori mai mic decît în An nii popoarelor din ţările occidentale, Generală în vederea unei examinări de dezarmării s-au ivit dificultăţi din cau de pe toate continentele adunaţi aici
trică din întreaga Rusie prerevoluţio- nale. glia. Pînă în momentul cuceririi inde guvernelor şi reprezentanţilor lor la tailate. In ceea ce le priveşte ele au za lipsei de dorinţă a puterilor occi nu împărtăşesc punctul de vedere dc
pendenţei de către poporul congolez, această înaltă adunare a Organizaţiei prezentat propuneri care nu prevedeau dentale de a rezolva problema dezar care vorbeam mai sus şi nu vor con
nară. Oare dezvoltarea ţării noastre a venitul naţional pe cap de locuitor în Naţiunilor U nite: să ne coordonăm nici dezarmarea generală şi totală, nici mării. Propunerile prezentate de Uniu- sidera problema dezarmării ca a 79-a
Popoarele Uniunii Sovietice sint o avut de suferit de pe urma acordării Belgia era de 13 ori mai mare decît acţiunile îndreptate spre lichidarea re dezarmare în general, ci doar măsuri nea Sovietică spre examinare Comite la număr.
dreptului la independenţă şi autodeter venitul congolezilor. Totodată, în Gon gimului de administraţie colonială şi de control asupra înarmării, adică con tului celor zece sînt bine cunoscute şi
cupate cu munca paşnică creatoare minare popoarelor ? Oare în ţara noas go, ca şi în alte ţări coloniale, partea să accelerăm prin aceasta procesul is trol fără dezarmare. Nu putem să nu ele au fost apreciate de opinia publică Aceasta este problema problemelor
tră multinaţională au loc certuri şi leului din acest venit extrem de re toric logic, să facem totul pentru ca constatăm că instaurarea controlului internaţională ca fiind cît se poate de care frămîntă toată omenirea şi, ciu
pentru a transpune cu succes în viaţă dus era însuşită de colonialişti. popoarele din ţările coloniale şi depen fără dezarmare ar echivala cu crearea clare şi întrutotul realiste. Trebuie su dat, acest lucru nu-I înţelege repre
dente să devină egale în drepturi şi unui sistem internaţional de spionaj bliniat că în aceste propuneri s-a ţi zentantul Statelor Unite ale Americii
sarcinile planului scptenal de dezvol Să luăm un indice atît de impor să-şi poată hotărî singure soarta. şi nu numai că n-ar contribui la întă în Organizaţia Naţiunilor Unite.
tant al dezvoltării economice a ţării rirea păcii, ci, dimpotrivă, ar putea nut seama de unele deziderate şi pro
tare a economiei naţionale a U.R.S.S. duşmănie între popoare, se destramă ca producţia de energie electrică. Pî Salutăm lupta sfîntă de eliberare a In Gomisia O.N.U. pentru dezarma
pe anii 1959—1965.. In urma îndepli statul ? Nu. Nimic dini toate acestea nă în momentul obţinerii independen popoarelor coloniale împotriva colo puneri ale puterilor occidentale. Dar re ş-au întreprins încercări şi mai fă-
ţei, în Birmania se produceau anual nialiştilor. Dacă puterile colonialiste
nirii acestui plan, volumul global al nu are şi nu poate să aibă loc. 4 kWh pe cap de locuitor, în India nu vor asculta de glasul raţiunii şi
producţiei industriale a U.R.S.S. va In conformitate cu Gonstituţia, fie — aproximativ 15 kW h, în Pakistan îşi vor continua vechea lor politică
creşte de aproximativ două ori in — 2 KW h, în Egipt — aproximativ colonială, vor continua să oprime ţările
şapte ani. Producţia de energie elec care din cele 15 republici unionale ale 50 kW h, în timp ce în 1947 în An coloniale, popoarele care se situează
trică din ţară va creşte de peste două noastre are dreptul să facă parte din pe poziţia lichidării regimului colo
ori, iar în Asia centrală de aproape Uniune sau să iasă din ea dacă ar glia s-au produs pe cap de locuitor nial vor trebui să acorde tot ajutorul
dori această; Existenţa ă 19 republici peste 1.100 KW h. posibil luptătorilor pentru independen
trei ori. ţă, împotriva colonialiştilor, împotriva
Golonîaliştii au ţinut popoarele în
robite în ignoranţă şi întuneric. In robiei coloniale. Trebuie acordat aju
1950 numărul ştiutorilor de carte din tor moral, material şi de altă natură
Indonezia' nu depăşea 15—20 la sută. în vederea desăvîrşirii luptei sfinte şi favoriza agresorul potenţial în înfăp domnul Lodge, reprezentantul S.U.A. (CmUnuare in pag. 4-a)
