Page 89 - 1960-09

j Biblioteca Cr-nri-aia j|
Amii XII Mr. 1790
Insllozarea furajelor
trebuie urgentată
In acest an, în întreaga re­
giune se vor însiloza aproape
200.000 tone furaje. In funcţie
de numărul animalelor, cea
mai mare cantitate trebuie în-
silozată în raioanele Sebeş, O-
răştie şi Ilia. Pregătindu-se
din timp şi asigurînd spaţiile
necesare, muncitorii din gospo­
dăriile de stat şi colectiviştii
din raioanele Orăştie şi Sebeş,
au însilozat pînă la 22 septem­
brie 12.810 şi respectiv 9.200
tone furaje. Nu la fel au pro­
cedat însă unităţile agricole so­
cialiste din raionul Ilia'. Deşi
în acest raion trebuie însilozate
peste 30.000 tone furaje, pînă
la data de 22 septembrie au
fost însilozate abia 4.000 tone.
Gospodării agricole colective ca
acele din Burjuc, Bejan, Dobra,
Bîrsău şi altele, din raionul Ilia,
au însilozat pînă în prezent o
cantitate foarte mică de furaje.
Deşi în raionul Hunedoara
proporţia- însilozărilor atinge
19,9 la sută, cele 3.972 tone fu­
raje însilozate din planul de
19.950 tone, nu reflectă posibi­
lităţile existente.
Nesatisfăcătoare este situaţia
îr.silozării furajelor şi în raioa­
E x p l o r a t o r i i IAAAAAAA\ A A A A
Odată cu ivirea zorilor, pe
şantierul de explorări
„Vadul Vobrii — Iazuri“, in-
cepe o nouă si de muncă.
Sosiţi din toate colţurile ţă-
rii, geologi. sondori, mineri,
sudori, tractorişti şi dulgheii,
< uniţi intr-o familie de cerce-
tători neobosiţi, măsoara, son­
dează, fac săpături, pentru a.
scoate la lumină bogăţiile ce
stau ascunse în adîncuri.
Pe zeci de kilometri pătraţi
— acolo unde cu cîţiva ani în
> urm ă domnea„.v-.iaiA; Ml ^ Mi.Vion 7li-inViiişo +teo na in e n -T'VMr-T) -
\ selor păduri de fag, se Intin-
^ de un vast şantier pe care oa- cu mare precizie concentra-
< menii desfăşoară o vie activi- ţiiie.
$ tate.
Popas la sediul
şantierului
Í P e un platou înalt, aşeza­
rea neobosiţilor cercetă­
tori predomină împrejurimile.
Dormitoarele, magaziile, ate­
lierele improvizate, oferă pri-
virilor celor ce le vizitează
o părticică din tumultul mun-
cii de pe aceste meleaguri. soţia sa, inginera Ludmila Pe- Echipa de la puţurile de ex-
Intr-un colţ mai retras al trovskaia, de inginerul Ion piorare, formată din oameni
curţii, utemistui Marin Nan,
cu aparatul de sudura in mi-
nă şi ochelarii pe ochi, repa-
ră o piesă de sondă. Candi-
datul de partid Victor Mur-
âealâ adună în jurul său o e-
chipă de muncitori pentru a
o transporta cu tractorul „Ki-
romj„« îfmmnprrpeuunnăă ccuu aalliimmeenntteelele^
şi materialele aşezate In trei pă lumina zilei,
remorci, la locurile greu ac­
cesibile, acolo unde se duce
intr-adevăr lupta pentru des­
coperirea zăcămintelor de m i­
nereu de fier.
Citeva sfaturi suplimentare
date de inginerul N. Micu, a-
poi puternicul tractor sovie- nicele maşini de
tic îşi aşterne şenilele de oţel
peste colbul drumului d e }
munte.
,y v v .
Noi familii în
gospodăria colecfivă
Muncind gu hărnicie pentru
obţinerea unor producţii sporite
de cereale la hectar şi pentru
dezvoltarea continuă a ramuri­
lor anexe aducătoare de mari
venituri, colectiviştii din Teiuş
fac an de an gospodăria lor tot
mai puternică, tot mai înflori­
toare. Acest lucru constituie un
argument convingător pentru
ţăranii întovărăşiţi din Teiuş ca­
re păşesc cu tot mai multă în­
credere pe calea gospodăriei co­
lective.
Numai în luna aceasta, pînă
la 21 septembrie, celor 480 de
{amilii din Teiuş care muncesc
în gospodăria colectivă li s-au
alăturat încă'35 {amilii cu 20
ha. teren. Printre familiile, noi
înscrise se numără cele ale lui
Vasile Mocanu, Iacob Muntea­
nu, Boirdi Pavel, Simion Popa,
Amalia Stan, Nicolae Vass şi
alţii.- %
A. OŢOIU
corespondent
Regională
Hunfdoara-Deva
PROLETARI DIN TO A T E T A R I L E , U N IT I-V A I DECLARAŢIA
©ii p r i v i i 0© I a a c o f d a f e a
snd©peiisi©ii|©l $®i*fl©r şl p®p®arel®i°
© © Sania!©
prezentată spre examinare celei de-a XV-a sesiuni
Marţi 27 septembrie i960 4 pagini 20 bani a Adunării Generale a O. N. U. de către N. S. Hruşdov
EBaZSEBRXSSBG®? MOSCOVA (Agerpres). — TASS ţia inegalităţii:';şi înrobirii unor naţiuni lui asupra forţelor naturii. A sosit
transmite „Declaraţia .cu privire la şi popoare de către altele, odată cu timpul pentru eliberarea totală şi de­
acordarea independenţei ţărilor fi po­ dispariţia barbariilor şi crimelor fas­ finitivă a popoarelor care se chinuie
poarelor coloniale", prezentată spre e- cismului şi militarismului. Dar nu în robia colonialistă. De aceea, statele-
xaminare celei de-a XV-a sesiuni a toate speranţele popoarelor s-au îm­ membre ale Organizaţiei Naţiunilor
Adunării Generale a O.N.U. de către plinit. N-a fost rezolvată pînă acum Unite îşi proclamă în mod solemn
A'. S. Ilruşciov. convingerile, intenţiile şi cererile de
nele Alba, Haţeg şi Brad. o asemenea problemă vitală a contem­ a se acorda independenţa ţărilor şi
Pînă la 22 septembrie, pe în­ Statele care au creat Organizaţia poraneităţii cum este eliberarea de­ popoarelor coloniale.
Naţiunilor Unite au pus la baza Car­ plină a omenirii de ruşinoasele rîn-
treaga regiune se însilozaseră tei ei idealurile înalte şi umanitare duiell colonialiste — moştenire a tre­ Nu pot fi libere popoarele care a-
doar 35.000 tone furaje. supresc alte popoare. Orice popor li­
ale egalităţii în drepturi şi autodeter­ cutului. ber trebuie să ajute popoarele care
Timpul este destul de înain­ minării naţiunilor şi popoarelor. Epoca noastră este epoca unei reîn­ mai sînt încă asuprite să-şi dobin-
tat. De aceea, sfaturile popu­ dească libertatea şi independenţa.
lare, conducerile G.A.S. şi Născută în perioada încheierii vic­ noiri impetuoase asocietăţii, epoca
G.A.C., cit şi cadrele tehnice a- torioase a' celui de-al doilea război afirmării unor forme de viaţă mai pro­
gricole, trebuie să impulsioneze mondial, Organizaţia Naţiunilor Uni­ gresiste şi mai drepte, a avîntului
ritmul însilozărilor în unităţile te a întruchipat speranţele în dispari­ spre dominaţia nemaiintîlnită a omu­
agricole socialiste, astfel, ca în Măreaţa renaştere a popoarelor înrobite
cel mai scurt timp, ele să se Eliberarea şi dezrobirea rapidă a regiunea Mării Caraibilor şi în alte napalm şl alte mijloace de distrugere
termine. în masă împotriva algerienilor care
ţărilor şi popoarelor reprezintă un fe­ regiuni continuă să se chinuie în ro­ de aproape şase ani luptă cu o vite­ ,
Situaţia tnsilozării furajelor la nomen semnificativ al timpurilor noas­ bie colonială peste 100 de milioane jie plină de abnegaţie pentru liber-
tre. încă în cursul vieţii actualei ge­ de oameni. Popoarele din aceste ţări tatea şi independenţa patriei lor.
22 septem brie: neraţii două treimi din populaţia glo­ au dreptul la o existenţă de sine stă­ Sute de mii de algerieni au fost ex-
bului pămintesc a trăit în condiţiile tătoare şî la independenţa naţională, terminaţi, au fost incendiate şi distru­
Orăştie 36,6% regimului colonialist. La sfîrşitul pri­ şi totuşi ele mai sînt încă lipsite de se multe oraşe şi sate algeriene, o
Sebeş 23.1% mului război mondial într-o serie de drepturi, sînt încătuşate. In aceste cincime din populaţia ţării a fost a-
Hunedoara 19.9% ţări au căzut lanţurile înrobirii colo­ ţări continuă să domnească vio'enţa runcată în lagăre de concentrare.
nialiste şi naţionale. Steagul inde­ şi fărădelegile, aici principala lege Mulţi fii ai Franţei pier în lupta pen­
Alba 14,8% SSSsY..i.V. .• .. _ >«r?>\\:w; pendentei naţionale, înălţat sus deasu­ este îmbogăţirea străinilor, ale căror tru o cauză nedreaptă.
pra lumii, a devenit acum steagul a interese sînt totul, iar drepturile ina­
Ilia 13,3% sute şi sute de milioane de oameni lienabile ale omului şi poporului nu Poate fi oare tolerată în continuare
de pe toate continentele globului pă- sînt nimic. Atitudinea de stăpîni a această situaţie? Nu, nu se poate,
Haţeg 3,6% « § « E *| mîntesc. A sosit timpul eliberării şi administratorilor străini care dispre­ dacă sînt preţuite interesele cauzei
Mmkilmmmte renaşterii naţiunilor, popoarelor, tribu­ ţuiesc şi jefuiesc populaţia locală, îm­ măreţe a păcii, interesele umanităţii
Brad 2,6 V rilor pînă de curîitd oprimate şi stri­ pilarea friburilor, batjocorirea obiceiu­
vite. Zeci de state noi au intrat în rilor naţionale, inegalitatea şi lipsa şi progresului.
familia ţărilor independente. Ideile de drepturi depline a băştinaşilor, dis­ In numele cui duc răz.boaie sînge-
democratice ale egalităţii în drepturi preţuirea ruşinoasă a interselor lor
şi ale autodeterminării naţiunilor de­ vitale, înjosirea demnităţii naţionale roase împotriva popoarelor cei care
vin realitate. şi umane trezesc în fiecare om cin­ nu vor să renunţe la rînduielile co­
stit o profundă indignare. lonialiste? De dragul cui sînt înă-.
Mitul că popoarele coloniale nu ar buşite năzuinţele iubitoare de liber­
fi în stare să se conducă, să creeze, Acolo şuieră gîrbaciul supraveghe­ tate ale popoarelor înrobite ? Uneori
să construiască s:a spulberat. torului, capetele sînt retezate de secu­ se afirmă că aceasfa se face chipu­
rea călăului. Popoarele din colonii nu rile în interesul „civilizării“ ţări­
Acum nimeni nu mai poate afirma vor să trăiască în condiţiile robiei, lor mai 'puţin dezvoltate, pentru a
Teofil Ştefa- că popoarele Asiei, Africii, Americă asupririi. Ele luptă pentru drepturile Ic pregăti în vederea autoguvernării.
nidis este ¦labo­ Latine nu pot să se conducă singure. şi independenta lor, ca să aibă tot ce
Geologii comunistul Gheorghe Grin- Forţe gigantice s-au trezit la con­ au şi celelalte popoare. In calea lor Aceasta este însă o minciună în-
deanu — sondor şef, utemiş- *rant la serviciul struirea unei vieţi noi, de sine stă­ stau însă interesele egoiste ale cercu­ vestmîntată în haina adevărului.
/ | Placat deasupra cutiilor tii Ilarie Rotam — sondor tătoare, şi au prins curaj. Actualmen­ rilor imperialiste din Occident care
in care sînt aşezate pro- şef, Ilia Niţu — motorist, Ion de cercetări si­ te rezolvarea problemelor internaţio­ împiedică înfăptuirea aspiraţiilor jus­ Ge civilizaţie au adus cele cinci
Cocoş — mecanic de revizie, derurgice al C.S. nale este şi ea de neconceput fără te ale popoarelor. Războaiele colonia­ secole de administraţie colonială ti­
bele de rocă, comunistul Flo­ Hunedoara, latâ-l în cli­ participarea Ghinei populare, fără le, expediţiile de pedepsire, jefuirea ranică ţărilor africane Angola, Mo*
rea Baciu, şeful echipei de ori brioazii de la sonda şeu determinînd indicele participarea popoarelor eliberate din făţişă a popoarelor de către mono­ zambic şi Guineea portugheză, a că^
geoiogi} studiază concentraţia de umflare liberă la căr­ India, indonezia, Birmania, Geylon, poluri, tribunalele militare şi secrete, ror suprafaţă este mai mare Heriţ
d’in zaomrif irşi pîmneău,noavpetegaieatizra- bunii indigeni. Republica Arabă Unită, Irak, Gliana, rezervaţiile, barierele de culoare, tem­ jumătate din Europa occidentală şi
minereu ziu lucrul agregatelor. Guineea şi alte state mari şi mici. niţele şi lagărele dc concentrare, iată care au 11 milioane de locuitori? Ele
CĂLAN: le-au adus mizerie şi. lipsă de drep­
— Reconstituirea coloanei Fie că. sînt pe vîrful mun­ Acum nimeni nu mai poate afir­ citeva metode cu ajutorul cărora co­ turi, privarea forţată de pămînturile
telui ori în fundul văii, la ki­ Furnalişfii şi-au stropite cu sudoarea mulior generaţii,
stratigrafice, ne-a spus' el, — lometri depărtare raiul de al­ îndeplinit pianul lunar ma că eliberarea naţiunilor şi popoa- lonialiştii legali şi ilegali încearcă să alungarea agricultorilor în regiuni ner
este un lucru foarte impor- tul, aceşti minunaţi oameni
ţanţ ^ migălos. După fiecare contribuie prin munca lor, la Sîmbâtâ după-amiazâ. La furnalele relor care s-au aflat sub jugul colo- sugrume tot ce este viu, independent roditoare şi secetoase.
decadă, trimitem probe la in- uzinei „Victoria" din Gălan, munca îşi
descoperirea şi valorificat ea urmează cursul, obişnuit. Oamenii, la nialismului ar atrage după sine spo- şi'naţional în ţările coloniale, Acolo nu există nici o instituţie
1 ^^ 1" • ” preţiosului minereu. locul lor, urmăresc mersul agregate­ de învăţămînt superior, înva ţamintul
stltut Psntru a se determina lor, se pregătesc pentru evacuare. Gu rirea zonelor de conflicte şi ciocniri Conferinţa popoarelor Africii de la mediu lipseşte aproape cu desăvîrşi-
toţii aşteapiă evenimentul I Acesta are re. Bîntuie bunul plac, foametea, ig­
m re ţari. Dimpotrivă,^ eliberarea na- Acera a înfierat pe bună dreptate ioa-
M inerii Ioc Ia ora 16, cu prilejul unei des­ ţională a dus Ia lărgirea zonelor pâ- ţe acestea ca fiind fascism colonia- noranţa şi bolile, s-au menţinut de
/Ş lături de geologi şi son- cărcări. Ultimele tone din contul lunii cn, in timp ce înrobirea colonială şi jfs ţ fapt robia şi munca forţată.
curente au fost elaborate.
politica colonială au dus şi duc Ia Gei care sînt pentru menţinerea Gum de poate săvirşi Portugalia
Ab'solvent al Institutului de Succesul s-a datorat muncii entu­ războaie. vechilor rînduieli ale administraţiei în timpurile noastre asemenea fără­
Geologie „Ordjonikidze“ din dori, o contribuţie de ziaste a întregului colectiv în frunte Acum nimeni nu mai poate afir­ coloniale îşi mai pun nădejdile in delegi în colonii ? Pe ce temei ?
cu tovarăşii loan Stăniloiu, loan Su- ma că eliberarea naţiunilor ar duce măsurile bestiale de represiune in, co­ In decursul unei jumătăţi de veac
seamă pentru descoperirea ciu, ionaşcu Munteanu şi alţii. la declinul economiei, comerţului, me­ lonii. Desigur că aceste măsuri în­
de dominaţie colonialistă belgiană, nu­
noilor zăcăminte o aduc m i­
Din carnetul nerii. Lucrînd la întinsele şan­ 5 j&mz-------- o © 0 --------- seriilor sau agriculturii. Dimpotrivă, greunează eliberarea. Dar oare viaţa mărul populaţiei din Congo s-a re­
ţuri de explorări, făcînd să­ experienţa arată că tocmai eliberarea nu-şi urmează cursul ? Oare repre- dus la mai puţip de jumătate din
DE REPORTER pături la puţurile viitoarelor Dl&ra politică a popoarelor coloniale şi crea­ , siunile bestiale la care s-a recurs timp cauza expediţiilor de pedepsire, a foa­
rea de noi state independente des­ de decenii au oprit eliberarea Indo­ metei şi a bolilor. In momentul pro­
'Moscova, inginerul Florea Ba- guri de mină, ori la galerii, Colectivul depoului C. F. R. chid calea spre adevăratul avînt al neziei ? Oare uciderea a zeci şi sute clamării independenţei Republicii Con­
ciu este ajutat în muncă de economiei naţionale. de mii de oameni în Indochina a go, numşi puţini dintre locuitori ştiau
mânerii pregătesc terenurile salvat acolo dominaţia colonialistă ? să citească şi să scrie, nu exista nici
pentru exploatarea minereului Acum nimeni nu se va încumeta Oare crimele săvîrşite în prezent îm­ un medic, inginer, avocat sau ofiţer
să afirme că eliberarea popoarelor de
de fier.
Teiuş luptă pentru a da viaţă sub jugul colonialist ar duce la de­ potriva popoarelor Africii sînt în sta­ congolez.
angajamentelor luate în între­ clinul culturii. Viaţa arată că după re să stăvilească procesul impetuos In celelalte colonii africane situaţia
ţ ^ n e s c u de echipa de co- ce locuiesc in satul Meri a cerea socialistă. Preocupat de eliberare începe renaşterea, avîntul şi al eliberării popoarelor africane ? nu este cu nimic mai bună.
lectori. . .x ^ , • înflorirea culturilor naţionale speci­ Nici un fel de forţe ale asupririi şi
lnre$lstra¦¦ frumoase rezulta­ reducerea continuă a preţului de I fice, extinderea învăţămîntului public, despotismului nu vor menţine peri­ Desigur, într-o regiune sau alta din
Ne-a impresionat sirguinţa cost, el a reuşit să economiseas­ îmbunătăţirea protecţiei sănătăţii, crea­ matele rînduieli colonialiste. Şi des­ colonii s-au construit şosele, aerodro­
te- Planul acestei echipe — că de la începutul anului şi pînă rea de cadre naţionale calificate, cresc pre acei care au fost ucişi pe drumul muri, porturi, exploatări miniere, mine,
de care dă dovadă în muncă in care lucrează Simedru spre libertate, nu se poate spune — un număr redus de şcoli. Dar toate
candidatul de partid Ion Că- la data de 20 septembrie, 925,9 posibilităţile pentru îmbogăţirea cultu­ acestea servesc scopurilor exploatării
Bumbescu, Aron Scorobete si ^
linescu. De la o sondă la alta, tone combustibil convenţional. rii mondiale.
-&¦
de la un puţ la altul, neobo- Ion Bumbescu — a ffoosstt rea7 t De pe urma eliberării naţiunilor în­ ei sînt morţi. Nu, ei trăiesc în amin­ populaţiei băştinaşe şi jefuirii bogă­
^ u l explorator este mereu lizat pe luna august In pro­ La începutul anului, ceferiş­ robite în trecut au dc cîştigat nu nu­ tirea popoarelor, ei vor trăi veşnic ca ţiilor naiurale din colonii.
pcarinbtoregaţmliulencsiutobrsioi hlciaurie săajuvtaă„ porţie de 110 la sută. tii din Coşlariu s-au angajat să mai popoarele Orientului, ci şi popoa­ eroi ai luptei de eliberare naţională.
rele Occidentului. Gauza libertăţii po­ O minciună cu bună ştiinţă este şi
La galeria 3 lazuri, unde Colonialismul este în agonie. Dar şi afirmaţia că rînduielile colonialiste
în ultimul ceas el este în stare să ar fi necesare pentru a preîntîmpina
Sondorii este şef de schimb utemistul realizeze economii de materiale poarelor, a relaţiilor dintre ele, bazate provoace multe suferinţe şi victime, ciocnirile şi războaiele fratricide din­
Petru Munteanu, există o cu- în valoare de 60.000 lei. Lup- pe egalitate în drepturi, a menţinerii să ucidă încă multe vieţi în colonii tre triburile şi popoarele din colonii-
Fjcnîru ca planurile întoc- răţenie exemplară. Disciplina tînd pentru reducerea consumu­ păcii pe pămînt se statorniceşte pe o şi în metropole, să distrugă multe a- Evenimentele din Gongo arată că co­
mite de geologi să prin- minerilor de aici, calitatea lu­ rilor specifice de materiale şi bază mai trainică. Vuţii create prin munca multor ge­ lonialismul se menţine prin fol.osirea
crărilor, ii situează la locuri lubrifianţi, ei au realizat pînă neraţii. vrajbei şi aţîţării artificiale a disen­
dă viaţă, îşi aduc aportul e- Ia 20 septembrie (după calcu­ Dar lichidarea regimului colonialist siunilor dintre triburi şi popoare. El
chipele de sondori, de frunte pe întreaga secţie. n-a fost încă desăvîrşită. Organizaţia Naţiunilor Unite face caută să slăbească lupta lor comună
apel la toţi oamenii de pe pămînt şi de eliberare. Deviza colonialiştilor con­
Urmărind cu atenţie puter- Statele membre ale Organizaţiei la toate guvernele — să nu rămînă
Naţiunilor Unite nu pot rămîne in­
extracţie, A. DAVID lele operative), economii în va­ diferente faţă de faptul că pe pămîn- spectatori impasibili la suferinţele po­ tinuă să rămînă — „dezbină şi stăpî-
loare de 51.300 lei. turile străvechi ale Africii şi Asiei, în poarelor coloniale. Putem oare rămîne neşte 1“.
insulele Oceaniei, pe pămînturile din surzi la gemetele poporului K.epyei,
unde continuă de opt ani extermina­ Ce scrie însă pe steagurile popoa­
relor Asiei şi Africii care luptă pen­
5
rea dc către autorităţile coloniale a tru libertatea naţională şi indepen­
populaţiei locale aruncată în rezerva­ denţă ? Pe aceste steaguri sînt scrise
ţii, temniţe, lagăre de concentrare, lozincile păcii şi unităţii de la Ban-
la suferinţele poporului din Oman îm­ dung şi Acera.
potriva căruia este dus un război de Indiferenţi la glasul dreptăţii, co­
cotropire? Gine poate rămîne liniştit, lonialiştii caută să menţină frontie­
văzînd represiunile necontenite împo­ re stabilite în mod arbitrar care
triva populaţiei din Nyassaland, An­ despart popoare, triburi, precum şi re­
gola, Mozambic, Rodezia, Ruanda- giuni economice din Africa avînd a-
Urundi, Africa de sud-vest, Tangani- finităţi între ele, să încalce unitatea
ca, Uganda ? şi integritatea teritoriilor multor ţări.
In timpurile noastre, în secolul pro­ Numai în condiţiile rinduielilor colo­
gresului şi al celor mai mari desco­ nialiste puteau să apară alături trei
periri ale geniului ştiinţific, al ex­ Somalii, două Gamerunuri, două Togo,
tinderii nemărginite a puterii omului trei Guinee, putea exista o asemenea
asupra forţelor naturii este inadmi­ dezbinare a popoarelor şi triburilor ca­
sibilă situaţia în cure Franţa duce un re este doar în avantajul celor cărora
război colonial în Algeria, folosind Ie sînt străine interesele naţionale şi
aviaţia, artileria, tancurile, bombele cu aspiraţiile popoarelor africane.
Independenţa ţărilor
şi popoarelor coloniale -
un imperativ al vremii
Organizaţia Naţiunilor Unite chea­ dependente din Europa sau America
mă popoarele şi guvernele oriunde dc Nord şi dezvoltarea ţărilor colo­
ar fi patria lor — în răsărit sau în niale din Africa pentru ca să devină
iPe şm tiefele 'din 'Călan al LC.S. Hunedoara, lucrează şi brigada de 'dulgheri condusă de 'comunistul Ioan Vlădulescu. apus, Ia miază-noapte sau la miază-zi limpede că drumul colonialismului este
In clişeu: Membrii brigăzii, care lună de lună îşi depăşesc planul cu 30—40 la sută. — să pună întrebarea ridicată astăzi drumul regresului, drumul pieirii len­
chiar de v ia ţă : oare rînduielile colo­ te, al distrugerii şl degradării ţărilor
nialiste putrede corespund idealurilor înrobite cu forţa.
popoarelor şi posibilităţilor secolului
actual ? In timp ce în ţările dezvoltate din
punct de vedere economic, industria,
Este îndeajuns să se compare dez*
voltarea în secolul trecut a ţărilor in­ (Continuare în pag. i-pt