Page 9 - 1960-09
P. 9

1 ----------- "‘rj'vrri

                                         I N uncio ^ - D e v ,

                                                                                              PROLETARI DIN TOATE ŢĂRI LE, UNIŢI-VĂÎ                                                                            Oamenii muncii aprobă cu căldură

                                                                                                                                                                                                                K>ooooo<x>oO'.><''>'Cv.x>ooooooo<Kioo<'o/>o<:x>oo<xx^/o oooocoooo-oooooo oooooooooooooooovOO

                                                                                                                                                                                                                   politica externă a statului nostru

                                                                                                                                                                                                                           - OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOvOOOOOOOOOOoo*. XXX OOOOOC OOOOOOOOOOOO0O

                                                                                                                                                                                                                    Cuvîntul                               H e i a p i M a r e a —-
                                                                                                                                                                                                                                ;0r
                                                                                                                                                                                                                                                           la ord in ea zilei
                                                                                                                                                                                                                  Joi dimineaţa, la laminorul bluming
Anuí Xíü Mr. »770 |                      Sîm bătă 3 septem brie 1960                                                                                                                                            de la C. S. Hunedoara s-au adunat In          împreună cu ortacii mei Gheorghe        vilizaţiei, el pustieşte tot ceea ce a
____ __                              r.                                                                                                                                                                         cadrul unui miting peste 460 de mun­       Ardeleanu, Petru Deac, Ştefan Fabian,      creat mai valoros mina şi gîndirea
AUxiaxsnKams^.nrşsiz’jisxvKmn-jxxzm.-zmzBmEXB&ssBSSBSirassxi zasxEc&tt&.'xiMmíxmma<nKJmF*™n^                                                                                                                    citori, ingineri, tehnicieni şi funcţio­   Loghin Mateş, loan Tanislav, am citit      omului. Avem în faţă un viitor minu­
                                                                                                                                                                                                                nari. Ca acest prilej ei şirau exprimat    cu viu interes Raportul tovarăşului        nat. Gît de clară este politica externă
iei s m io Airocerea *«,                                                                                                                                                        I, P. R. Ia                     adeziunea deplină !aţă de Raportul pre­    Gheorghe Gheorghiu-Dej la sesiunea         a partidului şi guvernului nostru I
O -O a O O C O 0 0 -0 0 - 0 0 O O O O 0 0 0 0 -0 0 OO O O O O OC O O O O 0 0 OO-OO-OO OO CO OO CO C O OO C O C O OO o o OO 0 0 CO CO OO OO OO OO OO OO OO OO OO C                                               zentat de tovarăşul Gheorghe Gheor­        extraordinară a Marii Adunări Na­          Sîntem mîndri de faptul că partidul
                                                                                                                                                                   sasiunea XV-& a Adunării                     ghiu-Dej la sesiunea extraordinară a       ţionale. Amplul şi importantul docu­       şi guvernul ţării noastre, exprimînd pe
     Pentru furnal işt                  Toate exploatările miniere, ou                        sectorul de prelucrarea lemnului                                                                                  Marii Adunări Naţionale a R.P.R. cu        ment care se referă la situaţia inter­     de-a-ntregu! dorinţa fiecăruia dintre
                                     excepţia minei Lupeni, au reu­                           care şi-a realizat planul de pro­                                    fegraSe a Organizaţiei                       privire la situaţia internaţională şi po­  naţională şi politica externă a Repu­      noi, luptă din răsputeri pentru înde­
   Luptînd cu multă hotărîre         şit să extragă însemnate canti­                          ducţie în proporţie de 128 la                                                                                     litica externă, a Republicii Populare      blicii Populare Romîne ne-a emoţionat      plinirea propunerilor Uniunii Sovietice
pentru îndeplinirea sarcinilor de    tăţi de cărbune în afara sarcini­                        sută. Rezultate frumoase în mun­                                     . ffăţiunifor Unite                          Romîne.                                    profund. Citindu-1, inima ni s-a um­       privind dezarmarea generală şi totală.
plan, minerii din Ghelar au reu­     lor de plan. Gele mai frumoase                           că au obţinut şi sectoarele me­                                                                                                                              plut de mîndrie şi bucurie. Am simţit
şit să încheie luna august cu        realizări au fost înregistrate de                        talurgic şi ceramic Sîntimbru,                                          In conformitate cu hofărîrea                 — „Noi — a spus iov. ioachim A-         acelaşi sentiment pe care l-au simţit         In lupta măreaţă pe care o desfă­
un plus de producţie de 1.080        colectivul minei Vulcan. La a-                           care şi-au îndeplinit sarcinile de                                   Marii Adunări Naţionale a R.P.               limpescu, maneorant la laminorul blu­      toţi oamenii muncii din patria noas­       şurăm pentru ca pacea lumii să
tone minereuri de fier. Succesul     ceastă exploatare s-au eviden­                           plan în proporţie de 119,02 la                                       Romîne. delegaţia R.P.R. ia se­                                                         tră. Raportul tovarăşului Gh. Gheor­
se datorează în mare măsură          ţiat În mod deosebit colective­                          sută şi respectiv, 107 la sută.                                      siunea XV-a a Adunării Gene-                 ming, desfăşurăm o muncă paşnică.          ghiu-Dej se bucură de aprobarea una­       triumfe, nu sîntem singuri. Frontul
sporirii randamentelor, bunei or­    le sectoarelor II şi I care au                                                                                                raie a Organizaţiei Naţiunilor               Cu toţii muncim pentru a traduce in        nimă a întregului nostru popor pentru că
ganizări a locurilor de muncă,       extras 3.106 şi respectiv 878                               Colectivul întreprinderii „Ho-                                    Unite va îi condusă de tovarăşul                                                        el exprimă năzuinţa noastră fierbinte, ca  păcii e constituit din familia multor
precum şi aprovizionării la timp     tone de cărbune cocsificabil în                          ria“ a raportat că şi-a îndepli­                                     Gheorghe Gheorghiu-Dej.                      viaţă măreţele Directive ale celui de-al   pacea omenirii să fie apărată, pentru
a minerilor cu cele necesare.        afara sarcinilor de plan. Gu a-                          nit încă de pe acum sarcina de                                                                                                                                                                          sute de milioane de oameni cinstiţi
                                     ceste succese minerii din Vulcan                         reducere a preţului de cost pla­                                        Ca membri, ai delegaţiei au               Ul-lea Congres al P.M.R., pentru fău­      că, coexistenţa paşnică între cele două
   Fruntaşi în întrecere s-au si­    se situează în fruntea celorlalte                        nificat pe întregul an. In pri­                                      fost numiţi tovarăşii : Ştefan                                                                                                     dt- pe toate continentele. Problema de­
tuat minerii din orizontul IV şi     colective miniere din Valea fiu­                         mele 7 luni ale anului, au fost                                      Voitec, Leonte Răutu, Eduard.                rirea unui viitor luminos şi fericit. Dar  sisteme cu orînduin sociale diferite,
corpul nou, care au reuşit să        lui.                                                     realizate economii în valoare de                                     Mezincescu, Silviu Brucan.                   pentru aceasta avem nevoie de pace.                                                   zarmării, este cea mai arzătoare pro­
trimită furnaiiştilor în afara sar­                                                           1.045.000 lei.                                                                                                                                               este o necesitate pentru întreaga o-
cinilor de plan 400 şi respectiv         Le sfîrşif d e lună                                                                                                          Au fost numiţi de asemenea                Pacea o dorim nu numai noi ci şi                                                      blemă la ordinea zilei. Ea trebuie re­
360 tone minereuri de fier.                                                                                                                                        membrii supleanţi, consilierii şi                                                       menire.
                                                                                                                                                                   experţii delegaţiei.                         milioanele de oameni cinstiţi din lu­                                                 zolvată cît mai grabnic. Ne punem .nă­
                                                                                                                                                                                                                mea întreagă".                                Urăsc din suflet războiul. Urăsc
                                                                                                                                                                                                                                                                                                      dejdea în lucrările apropiatei sesiuni
                                                                                                                                                                                                                   in cuvîntul lor, tor. Vasile Zăvălaş,   imperialiştii care-şi zăngănesc armele
                                                                                                                                                                                                                                                                                                      a O.N.U. cu convingerea că glasul ra­
                                                                                                                                                                                                                manevraţii, şi Gheorghe Pădureanu, şef     ameninţînd pacea omenirii. Războiul        ţiunii, al adevărului, al partizanilor
                                                                                                                                                                                                                de echipă, au arătat că laminatoni ku-     este duşmanul fericirii noastre, al ci­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                      năcii va triumfa.
                                                                                                                                                                                                                nedarehi, alături de toţi oamenii mun­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                FERD1NAND SCHM1DT
                                                                                                                                                                                                                cii ¦din ţara noastră, sprijină cu fermi­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      artificier la I. M. Deva
                                                                                                                                                                                                                tate politica externă a partidului şi
                                                                                                                                                                                                                guvernului nostru.

  Minerii din Vulcan                    Colectivul de muncitori, tehni­                                                                                                                                                                                    PACEA — năzuinţa noastră
                                     cieni şi ingineri al Întreprinderii                                                                                                                                                                                              fierbinte
          în frunfe                  de industrie locală „Horea" din
                                     Alba Iulia, au încheiat luna au­                                                                                                                                                                                         Inimile noastre, ale tuturor               Mulţi dintre noi am cunoscut
   Desfăşurînd larg întrecerea       gust cu noi succese în muncă.                                                                                                                                                                                         colectiviştilor din Simeria Ve­            urgia războiului şi nu mai vrem
socialistă şi extinzînd metodele     Planul global pe întreprindere                                                                                                                                                                                        che s-au umplut de bucurie, a-             un nou măcel. De aceea, ne afir­
înaintate de lucru minerii Văii      a fost îndeplinit în proporţie de                                                                                                                                                                                     flînd că de la înalta tribună a            măm satisfacţia faţă de politica
Jiului au obţinut în luna august                                                                                                                                                                                                                           Marii Adunări Naţionale, tova­             fermă de pace şi înţelegere în­
succese frumoase în creşterea        110,50 la sută. Cele mai bune                                                                                                                                                                                         răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej,              tre popoare pe care o promovea­
producţiei şi productivităţii mun­                                                                                                                                                                                                                         a exprimat încă odată năzuinţa             ză statul nostru democrat-popu-
cii.                                 rezultate au fost obţinute in                                                                                                                                                                                         noastră cea mai scumpă de a                4ar.
                                                                                                                                                                                                                                                           trăi în pace cu toate popoarele,
         =5 « =                                                                                                                                                                                                                                            pc baza principiilor coexistenţei             Sînt convins că această poli­
                                                                                                                                                                                                                                                           paşnice, fundamentate de ma­
|                                                                                                                                                                                                                                                          rele Lenin.                                tică este cea mai justă, că în

                                         i m w «WMn i BW          «•-                                                                                                                                                                                         Noi colectiviştii din Simeria           zilele noastre există posibilita­
                                                                                                                                                                                                                                                           Veche, alături de întregul po­
     Au trecut abia două luni de cind s-a pus prima cărămidă                                                                                                                                                                                               por, dorim pace pentru a putea             tea preîn tîmpinării războaielor
la temelia noului cvartal de locuinţe muncitoreşti din oraşul                                                                                                                                                                                              contribui din plin la înfăptuirea
Brad. Timpul scurt nu a împiedicat insă pe constructorii de                                                                                                                                                                                                sarcinilor trasate de către Con­           şi că dezarmarea şi coexistenţa
aici să obţină pină acum unele rezultate cu care pe bună drep­                                                                                                                                                                                             gresul al îll-lea al partidului
                                                                                                                                                                                                                                                           nostru, în privinţa creşterii con­         paşnică sînt cele mai de preţ
tate se pot minări.                                                                                                                                                                                                                                        tinue a producţiei agricole şi,
                                                                                                                                                                                                                                                           concomitent, a nivelului de trai           cerinţe ale oamenilor cinstiţi din
            !şs d e p ă ş e s c      dari conduse de loan Benedec                                                                                                                                                                                          ai celor ce muncesc.
                                     şi Imre Lodany.                                                                                                                                                                                                                                                  întreaga lume.
   propriul angajament
                                     Fo '» sind iMtiScios w îijsjele                                                                                                                                                                                                                                                 IORDACHE IOAN
   Colectivul de constructori de
pe şantierul noului cvartal din         Ir: mare parle, lucrările pe a-                                                                                                                                                                                                                                              preşedintele gospodăriei a-
oraşul Brad este hotărît ca pînă     cest şantier sînt mecanizate,                                                                                                                                                                                                                                                     gricote colective „Ogor
la sfîrşitul anului' să dea în fo­   principalele utilaje care deser­
losinţă oamenilor muncii un nu­      vesc pe constructori fiind maca­                                                                                                                                                                                                                                                   nou“ — Simeria Veche
măr de 15 blocuri cu un total        ralele. Pentru a scurta terme­
de peste 300 apartamente. În­        nele de execuţie ale construcţii­                                                                                                                                                                                     INTERVENŢIA «WW/'V'.i
trecerea socialistă care se des­     lor, mecanicii de pe şantier se
făşoară aici a permis construc­      străduiesc ca aceste macarale                                                                                                                                                                                         Era la miezul nopţii, planului de producţie, la nul cu aer comprimai,
torilor din Brad ca pînă în pre­     să fie în permanenţă în bună
zent să-şi depăeşască propriul       stare de funcţionare. In acelaşi                                                                                                                                                                                      cind aparatul de înre­ diminuarea realizărilor apoi cu toate că ier-
angajament. Astfel, pînă acum,       timp ei, dau bătălia şi pentru
au fost atacate toate cele 15        scurtarea termenelor de demon-                                                                                                                                                                                        gistrare a debitului de obţinute pină atunci.        mometrul arăta că tem­
blocuri iar, la multe din ele s-a    1are şi montare a acestor maca­
ajuns cu lucrările de zidărie la                                                                                                                                                                                                                           apă de pe unul din Acest lucru îl cunoş- peratura din cazan era
etajele doi şi trei.                 rale.
                                        .Macaraua turn „23 August"                                                                                                 ¦m=                                                                                     panourile de comandă tea fiecare lucrător al de plus 60 grade C e l-ţ
   In cadrul acestei întreceri, pe
primul loc se situează construc      de pildă, a trebuit să fie mon­                                                                                                                                                   In luna august, colectivul oţe-     de la termocentrala Pa- termocentralei, dar mai sius, a intrat in focarul L
torii lotului I care la o mare       tată pentru deservirea lucrărilor                                                                                                                                              lăriei Martin nr. 1 de la Combi­
parte din blocuri au început lu      la blocul A. Prin strădania e-                           Elevii secţie! serale                                                                                                 natul siderurgic Hunedoara şi-a        roşeni a începui să in­ ales comuniştii. De a- cazanului, unde cu m ul-,
crările de zidărie la ultimul e      chipei de mecanici condusă de                            au începui cursor                                                                                                     depăşit planul cu peste 1.600
taj. Astfel, la blocul A-2 cu trei   utemistuj Emilian Dărău, timpul                                                                                                                                                tone oţel. La această realizare        dice variaţia bruscă a ceea, o dată cu apari­ tă siguranţă şi rapidita­
etaje şi 32 apartamente, lucră       de demontare al acesteia a fost                                                                                                                                                au contribuit şi oţelarii ce de­
rile de zidărie au fost terminate    scurtat cu cinci zile şi jumătate,                                                                                                                                                                                    nivelului de apă.           ţia avariei, ei au cău­ te a început lucrările de ]
cu doă zile mai devreme faţă de      iar timpul de montare a fost                                                                                                                                                   servesc cuptorul nr. 5.
angajament. In mod deosebit          scurtat cu şase zile. De aseme­                                                                                                                                                                                       Plusul de apă si zgo­ tat să organizeze munca intervenţie,
s-au evidenţiat echipele de zi­      nea, la blocul C, timpul de de­                                                                                                                                                   IN CLIŞEU : Prim-topitorul
                                     montare şi montare al unei alte                                                                                                                                                Dumitru Şerban şi ajutorul său         motul produs de jetul în aşa fel incit fiecare Porţiunea fisurată
                                     macarale a fost scurtat cu circa                                                                                                                                               Gheorghe Stingă, urmărind pro­
                                     două zile. Datorită acestui lu­                            In ziua de 1 septembrie a.c.                                       tează studiile — se numără mi­                   cesul de topire.                       de abur, indicau că la­ minut să fie folosit din conductei supraîncăizito-ţ
                                     cru, cu acelaşi timp a fost scur­                        peste 200 elevi ai secţiei serale                                    nerul Gheorghe Palade, membru
                                     tat şi termenul de execuţie al                           de pe lingă Şcoala medie „De­                                                                                      Misiei patriotică                         tina din sutele de ţevi plin. Toate lucrările pre- rului din serpentina nr. >
                                     lucrărilor de zidărie la blocurile                       cedai“ din Deva au luat parte                                        de partid, lăcătuşul loan Hog-
                                     amintite.                                                la deschiderea oficială a cursu­                                     man, mecanicul auto Ilie Năstă-                 La construdţia căminului cultural din   din care se compune gătiioare în vederea in- 8 a fost înlăturată de ¦
                                                                                              rilor.                                                               sciu şi lăcătuşul de mină Tra-               comuna Vinerea au participat peste
                                                                                                                                                                   ian Doda, candidaţi de partid.-              540 cetăţeni care au prestat peste 6.100   cazanul, s-a produs o tervenţiei au fost exe- flacăra oxi-acetilenică, a-
                                                                                                In sala de festivităţi, deveni­                                                                                 ore muncă patriotică în valoare de
                                                                                              tă neîncăpătoare, elevi şi pro­                                          La odihnă                                14.400 lei. Pe lîngă munca depusă la       spărtură. Cu ajutorul cutate în timp record, poi după executarea \
                                                                                              fesori au ascultat cuvîntul tov.                                                                                  noul cămin, locuitorii din Vinerea au
                                                                                              Angbel Nistor, directorul cursu­                                       şi tra ta m e n t                          efectuat în cadrul gospodăriei agrico­     lămpilor electrice (după Pină la răcirea cam- şamfrenului a fosi su-
                                                                                                                                                                                                                le colective peste 8.500 ore muncă
                                                                                              rilor, care a vorbit despre dez­                                       In fiecare lună, la casa de                patriotică în valoare de 19.000 lei.       stingerea focurilor), s-a pleciă a cazanului, mai dat un tub de aceeaşi ]
                                                                                                                                                                   odihnă şi tratament din Bră-
                                                                                              voltarea învăţăm! ntului în ul­                                      nişca, raionul Ilia, vin sute de                                                        determinat locul exact erau de aşteptai cinci dimensiune,
                                                                                                                                                                   oameni ai muncii din regiunea
                                                                                              timii ani. despre drepturile şi                                      noastră. Aici sînt create toate                                                         al spâriurii. Fisura s-a ore. Tăcerea şi frămîn- Deficienţele au fo s t,
                                                                                                                                                                   condiţiile pentru ca aceştia să-şi
                                                                                              îndatoririle elevilor.                                               petreacă un concediu plăcut şi                                                          produs în treapta I-a a tarea celor de faţă pen- remediate in timp scurt.*
                                                                                                                                                                   reconfortant. Astfel, în acest an,
                                                                                                S-a făcut după aceea repar­                                        de la începutul sezonului şi                                                            supraincălzilorului in tru găsirea unei soluţii Pe feţele celor prezenţi >
                                                                                                                                                                   pînă acum, aproape 800 oameni
                                                                                              tizarea pe clase.                                                    ai muncii, şi-au petrecut conce­                                                        serpentina tu. 8.           în vederea schimbării se putea ,c"ivti'' bucuria cş'i ş-
                                                                                                                                                                   diul aici.
                                                                                                Printre elevii clasei a VUI-a                                                                                                                              / înlăturarea unei ava­     conductei defectate in   mulţumirea. Sistemul e- >
                                                                                                                                                                     Printre cei care îşi petrec aici.                                                       rii de acest fel necesi-  timp cît mai scurt a     ncrgetic naţional, prin ş
                                                                                              — muncitori care îşi complec-                                        concediul de odihnă în aceste                                                             iă de obicei cel puţin                             executarea lucrărilor de ?
                                                                                                                                                                   zile se numără minerul loan                                                                                         fost întreruptă de tov.  reparaţii înainte de ier- 4
                                                                                                                                                                   Mănăilă, din Lupeni, Victor Po­                                                         < 35-36 de ore. Dar opri­   Petru Sava, secretarul
                                                                                                                                                                   pa, muncitor la preparaţia. Lu­
                                                                                                                                                                   peni, minerul Roman Dud de                                                                rea unui grup, duce Ia comitetului de partid. El menul stabilit, a pri- Ş
                                                                                                                                                                   la l M. Barza, jurnalistul Vic­                                                           livrarea unor cantităţi a reverificat maşina au­ mit mai bipe de 35.000 ^
                                                                                                                                                                   tor Acatincăi de la C. S. Hu­                                                           j mai mici de energie e- togenă de sudai, a in­ k\Vh. energie electrică. >
                                                                                                                                                                   nedoara şi alţii.
                                                                                                                                                                                                                                                           > lectrică, ia nerealizarea trodus în cazan furia-   1. GUDASZ i

                                                                                                                                                                                                                Pentru o producţie spori

                                                                                                                                                                                                                          de                               grîu la hectar

                                                                                                                                                                                                                  Una din sarcinile importan­              Cx
                                                                                                                                                                                                                te pe care Congresul al îll-lea
        Fchina de zidari condusă, de tinărul Ştefan Semciuc de pe şantierul „26 August din                                                                          Biianf în întrecere                         al P.M.R. le pune în faţa oame­            productivitate care este consi­            foarte bună panificabilitatp.
Deva isi depăşeşte planul de producţie lună de lună. Prin fo losirea raţională a cărămizilor,                                                                                                                   nilor muncii din agricultură               derat ca fiind cel mai corespun­           Este rezistent şi la tăciune, ru­
                                                                                                                                                                      In ziua de 30 august a.c. la Sebeş,       este sporirea continuă şi sim­             zător pentru toate regiunile ţă ­          gina brună şi musca Hessilor.
membrii echipei au reuşit să economisească cîte 8 cărămizi la m.c. zidărie.                                                                                        a avut loc şedinţa plenară a Consi­          ţitoare a producţiei de cereale            rii este Concho. Acest soi s-a             La cădere are o rezistenţă mai
       IN CLIŞEU: Membrii echipei condusă de ştefan Semciuc la locul de munca.                                                                                     liului loca! al sindicatelor, unde s-au      şi mai ales a producţiei de grîu           remarcat printr-o productivita­            bună decît soiul Wichita.
                                                                                                                                                                   analizat rezultatele întrecerii în cin­      şi porumb. Directivele celui               te mare şi constantă in diferiţi
                                                                                                                                                                   stea zilei de 23 August.                     de-al îll-lea Congres prevăd că            ani de cultură şi în zone pedo­                Soiul V/icliita a dat o produc­
                                                                                                                                                                                                                în condiţiile unui an >agricol             climatice destui de variate. El            ţie de 3.725 kg. griu la ha., la
                                                                                                                                                                      Cu această ocazie, s-a înmînat dra­       normal, producţia de griu să a-            a dovedit o mare plasticitate şi           acelaşi centru experimental. A-
                                                                                                                                                                   pelul de fruntaş pe oraş în întrece­         jungă la 5—5,4 milioane tone               o mare capacitate de valori­               cest soi, pe lingă o mare rezis­
                                                                                                                                                                   rea socialistă în mişcarea de inovaţii       realizîndu-se o recoltă medie de           ficare a condiţiilor de fertilita­         tenţă la ger, o bună panificabi­
                                                                                                                                                                   Întreprinderii forestiere, care a înre­      circa 1.800 kg. griu la ha. pe în­         te sporită. Soiul Concho are şi            litate, este şi un soi precoce. El
                                                                                                                                                                   gistrat un număr de 3t inovaţii din          treaga agricultură şi de circa             însuşirea că posedă o bună re­             s-a clasificat al doilea, după
                                                                                                                                                                   care 18 au fost aplicate, realizîndu-se      2.500 kg. la ha. in gospodării­            zistenţă la ger, la scuturare,             Concho, în ce priveşte princi­
                                                                                                                                                                   o economie antecalculatâ în valoare          le de stat.                                la rugina neagră şi brumă, are             palele însuşiri agrotehnice.
                                                                                                                                                                   de 00.687 lei.
                                                                                                                                                                                                                  Directivele prevăd de aseme­             o bună panificabilitate. Şi în                Soiuri cu o mare productivi­
                                                                                                                                                                      Drapelul de fruntaşă în realizarea        nea, că pentru a se realiza a-             regiunea noastră s-au dovedit a            tate, rezistente la ger şi cădere
                                                                                                                                                                   de economii a fost decernat întreprin­       semenea producţii, este necesar            fi la înălţime aceste calităţi.            precum şi la diferite boli, soiuri
                                                                                                                                                                   derii „Sitnion Bărnuţiu“, care a rea­        să fie extinse şi generalizate             Cultivat de către centrul expe­            recomandate de Ministerul Agri­
                                                                                                                                                                   lizat peste plan o economie de 435.000       soiuri de griu de înaltă produc­           rimental din Gurasada, raionul             culturii pentru a fi cultivate în
                                                                                                                                                                   tei.                                         tivitate şi de calitate superioa­          Ilia, el a dat o producţie de              toamna aceasta şi care au fost
                                                                                                                                                                                                                ră, mai timpurii, rezistente la            3.426 kg. la ha                            experimentate în regiunea noa­
                                                                                                                                                                                    CLEMENT BODEA               ger şi secetă, la boli şi dăună­                                                      stră la centrul din Gurasada,
                                                                                                                                                                                                                tori, la cădere. Recentele reco­             Un alt soi de Înaltă producti­           mai s în t: Harrach, care a dat
                                                                                                                                                                                                  corespondent  mandări ale Ministerului Agri­             vitate, care in condiţiile regiu­          o producţie de 3.703 kg. la ha.,
                                                                                                                                                                                                                culturii precizează care anume             nii noastre a dat rezul­                   San Pastore, care a dat 3.014 kg
                                                                                                                                                                                                                sînt aceste soiuri, care sînt ca­          tate foarte bune, este Pon-                la ha. şi altele.
                                                                                                                                                                                                                lităţile lor deosebite şi în ce            ca. La centrul experimen­
                                                                                                                                                                                                                condiţii pot fi cultivate pentru'          tal din Gurasada, s-au ob­                   Faptul că la centrul experi­
                                                                                                                                                                                                                a da cele mai bune rezultate.              ţinut 3.584 kg. grîu la ha. pe             mental din Gurasada s-au ob­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                      ţinut producţii mari prin culti­
                                                                                                                                                                                                                  Unul din soiurile de înaltă              terenul cultivat cu acest soi. So­         varea soiurilor amintite, este o
                                                                                                                                                                                                                                                                                                      dovadă grăitoare a marilor re-
                                                                                                                                                                                                                                                           iul Ponca posedă de asemenea
                                                                                                                                                                                                                                                           o mare rezistenţă la ger şi o                       (Continuare în pag. 3-a)
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14