Page 90 - 1960-09
P. 90
P3?. 2 ORUMUL SÖ C tm iSM VbU i Nr. !791
ags* ^ ; ^ a swogwga«
în raionul Alba cyro Cu sprijinul cetăţenilor
Baze trainice viitoarei încă de la începutul acestui an, prin să mobilizăm un mare număr de oa
discuţiile pe care le-am avut cu cetă meni Ia transportul materialelor de
recolte de gnu La gospodăria ţenii, am hotârît să întreprindem o se construcţii. In fruntea acestei acţiuni
colectivă din Sebeş, rie de acţiuni pentru înfrumuseţarea au fost deputaţii Gheorghe Crişan şi
una din ramurile comunei. .La chemarea Comitetului e- losefina Crăinicescu, precum şi ţăra
In raionul Alba, ca şi in alţi ani, sămînţarea griului. Avînd sprijinul per zootehnice care a xecutiv al sfatului popular şi a deputa nii muncitori Aron lienţ, Ocoş Aro-
recordul privind obţinerea de produc manent al staţiunii de maşini şi trac adus colectiviştilor
ţii mari de griu la heciar il deţin şi toare, unităţile socialist-cooperatiste din însemnate venituri ţilor, cetăţenii din Sîntandrei au răs nim, Miluş Munteanu şi mulţi alţii.
anul acesta, gospodăriile de stat şi raionul Alba aii 'pornit să execute pe băneşti este creşte
gospodăriile agricole colective. Gospo scară largă această lucrare de bază a rea oilor. Dezvoi- puns cu entuziasm. Prin muncă patrio Acum, au început lucrările de zidă
dăria agricolă colectivă din Miceşti, soiului, astfel ca nici un petec de pă- tînd această ramu
bunăoară, a realizat în medie la ha. mînt destinat culturii griului să nu ră- ră, colectiviştii au tică, au fost aliniate gardurile, văruite rie şi vrem ca în acest an să ridi
2.150 kg. grîu, cea din satul Ţelna mînă nearat din timp la adincimea co obţinut mari canti
peste 2.000 kg., iar cea din Mesentea respunzătoare. tăţi de brînză şi casele, curăţate şanţurile şi rigolele. căm îri roşu clădirea căminului cultu
2.000 kg. Producţii deosebit de bune lînă în valoare de
s-au obţinut şi la gospodăriile agri Drept rezultat, pînă la 21 septem peste 30.000 lei. Prin legătura permanentă pe care am ral. Cetăţenii participă cu entuziasm
cole colective din lghiu şi Mihalţ, brie, în gospodăriile colective şi înto
unde de pe suprafeţe destul de mari, vărăşirile agricole din raion s-au exe In clişeu: Bri ţinut-o cu comitetele de cetăţeni, am la lucru. Numai din luna mai şi pînă
s-a realizat în medie 3.100-3.200 kg. cutat arături pentru insămînţări pe în gadiera zootehni-
la ha. treaga suprafaţă (5.139 ha.) care, în stă Elisabeta Benţa reuşit să mobilizăm locuitorii la repa acum ei au prestat peste 7.800 ore
anul trecut fusese cultivată cu trifoi, şî ciobanul Nicolae
Aceste rezultate se datoresc şi folo borceag, lucerna etc, Pe restul de su Simion, selecţia nînd rarea a două podeţe şi împreună cu muncă patriotică, economisind astfel
sirii unei seiminţe din soiurile de mare prafaţă (diferenţa pînă la 15.248 ha.), oi'e după vîrstăîn
productivitate şi aplicării corecte a re arăturile pentru însămînţări se vor face vederea montei ar cetăţenii din cele peste 34.000 lei. Tre
gulilor agrotehnice cerute de cultura imediat ce porumbul va fi recoltat, a- tificiale.
grîului, de la însămînţare şi pînă la vînd în vedere că după această plantă lalte circumscripţii, ' Cuvmiul buie să amintesc
recoltare. s-a stabilit a se •însămîpţa griul. •AV am construit o pun- că o îndrumare pre
In timp ce gospodăriile colective mai Gu planul arăturilor pentru însămîn- te peste rîul Cerna. DEPUTATULUI ţioasă am primit
sus amintite au obţinut producţii mari, ţâri, terminat sau avansate în această Un ajutor preţios în permanenţă din
întovărăşirile agricole din satele Vin- privinţă sînt gospodăriile colective din
l-am primit din par- BEQEÎsK^iSSSKDi^snjsaKSîSKsaaaraBCBjnoBfl pariea organiza
tea tov. Alexandru Marian, care a e- ţiei de partid din comună şi a Co
xeculat lucrările de dulgherie. mitetul executiv ai Sfatului po
In timpul campaniei agricole de vară, pular comunal. Tovarăşul Dumitru
în colaborare cu ceilalţi. deputaţi, am Dejan, preşedintele Comitetului exe
reuşit să mobilizăm cetăţenii din co cutiv, precum şi Tovarăşii Tetra So-
mună la strînsul recoltei şi ia execu iomon, Haida Dragomir şi Liviu Jurj,
tarea la timp şi în cele mai bune con- au sprijinit acţiunile noastre şi au
diţiuni a tuturor lucrărilor. Tot dato fost ei înşişi un bun exemplu pentru
:sisas î rită muncii prestate de cetăţeni, am cetăţeni.
ţul de Jos, Stremţ, Sîntimbru, Berghin satele Găpud, Mihalţ, Ciugud, cea din M ica mecanizare îşi spune cuvînfui putut termina reparaţiile la baia popu Acum, comuna noastră şi-a schim
şi altele au obţinut producţii care nu oraşul Alba lulia ş.a. Dar, în acest lară care a şi fost de curînd dată în bat înfăţişarea. Fiecare cetăţean sd
întrec 1.000 kg. grîu la ha. La cea din raion mai sînt încă unele comune unde folosinţă. Dar lucrarea cea mai mare îngrijeşte ca în faţa casei lui să fie
Sîntimbru s-a realizat 970 kg,, la executarea arăturilor pentru în'sălmîn- Datorită slabei preocupări rezultat, planul pe luna august sistem de lucru aduce mari e- pe care o executăm cu sprijinul cetă curat, gardul şi casa să fie frumos
Stremţ S20, Berghin 930, iar la Vie ţări bate pasul pe loc. La Teiuş, de pentru bunul mers al întreprin conomii întreprinderii. Astfel, ţenilor este construcţia căminului cul văruite. Toate aceste realizări se da
ţui de Jos 890 kg. la ha. exemplu, s-au executat arături pentru s-a realizat în proporţie de 180 înainte, pentru coacerea unei tural. Toate lucrările, în afară de cele toresc muncii însufleţite depuse de
însămînţări pe numai 27 la sută din derii pe care a manifestat-o la sută, înlocuindu-se totodată tone de pline se consumau 150 la care este nevoie de oameni califi cetăţeni, pentru înfrumuseţarea comu
De unde provine această diferenţă ? suprafaţa planificată, la Berghin pe a- nei noastre.
Ea provine din nerespectarea regulilor vechea conducere, în luna apri şi munca manuală a 10 oameni, kg. lemne care costau 60 lei. caţi, sînt executate de cetăţeni prin
lie, întreprinderea de industrie iar lucrul executat cu această
agrotehnice cerute de cultura griului. bia 9 la sută, la Stremţ pe mai puţin locală „Economica“ din Sebeş, maşină este de o calitate mult Acum, prin instalarea injectoa- muncă voluntară. Cu toate că am fost GH. SINCRĂ1ANU
In vreme ce la gospodăriile colective de 35 !a sută ş.a.m.d. înregistrase o pierdere la pre superioară. în plină campanie de vară, sprijiniţi
din Miceşti, Mesentea, Ţelna, lghiu şi ţul de cost în valoare de 333.000 relor şi folosirea motorinei, la de comitetele de cetăţeni, am reuşit deputat în sfatul popular comunal
Mihalţ însămînţarea griului s-a făcut Demne de remarcat sînt rezultatele iei. Au trecut de atunci abia 4 Preocupare pentru introdu fiecare tonă de pline se face Sîntandrei
în terenuri arate adînc în timpul verii, obţinute în raionul Alba în ceea ce luni şi iată că astăzi între cerea micii mecanizări există o economie de combustibil în Despre m ineri
bine întreţinute pînă la însămînţare şi priveşte pregătirea seminţelor. Toate prinderea esie pe punctul de a şi la secţia mezeluri, secţie cu valoare de 45 lei. In prezent, şi siderurgsşti
s-a folosit săimînţă de calitate, ţăranii gospodăriile colective şi cea mal mare recupera întreaga rămânere în o mare pondere în planul eco colectivul de conducere al în
întovărăşiţi din satele amintite au în- parte din întovărăşirile agricole au urmă în ceea ce priveşte redu nomic al întreprinderii. Cu treprinderii „Economica“ se o-
sămînţat grîu! în terenuri neasolate, deja asigurată întreaga cantitate de să- cerea preţului de cost şi a cîtva timp în urmă, aici opera cupă de modernizarea eubilou-
în terenuri îri care n-au fost adminis mînţă pe care au selecţionat-o şi tra realiza totodată însemnate eco ţiunea de tocat şi umplut a lui de la turnătorie. Prin mo
trate îngrăşăminte naturale sau chimi tat cu substanţe antimălurice. In plus, nomii. mezelurilor se făcea numai ma dificările ce i se aduc, acest
ce, cu toate că se ştia destul de bine prin baza de recepţie, colectiviştilor şi nual de către 15 oameni. Dato cubilou va putea fi încărcat au
că ele sînt secătuite. întovărăşiţilor li s-au pus la îndeimî- Factorul principal care a rită strădaniei întregului co tomat ceea ce va duce la creş
contribuit la înlăturarea lipsu lectiv, s-a pus de curînd in terea productivităţii muncii cu
nă, contra schimb, 4-1.000 kg. sămînţă rilor, este ridicarea nivelului funcţiune o maşină de tocat şi
circa 15 la sută.
Trăgînd învăţămintele necesare, or din soiul Ponca şi 13.009 kg. din so tehnic ai producţiei prin intro alta de umplut. Acum, aceste Acestea sînt numai cîteva din In fiecare zi sosesc pe adresa dépâsit cu 185.000 lei". De aseme
ganele de partid şi de stat au dat în iul Genad 117, recunoscut. Prin folosi maşini care înlocuiesc munca a măsurile luate în cadrul între redacţiei zeci de scrisori, din Va nea, in scrisoare se arată că tur
vara aceasta o atenţie mult mai mare rea acestor seminţe colectiviştii şi în- ducerea pe scară largă a micii prinderii „.Economica“ pentru lea Jiului sau Hunedoara, Alba Iu- nătorii au dat in 8 luni aiitea pie
decît în trecut intensificării ritmului a- tovărăşiţii vor putea obţine însemnate mecanizări. întregul colectiv în 15 oameni, au un randament de ridicarea nivelului tehnic al lia sau Brad, din toate colţurile se peste plan cit a r fi necesar pen
răturilor adînci şi a celor pentru în- sporuri de recoltă. frunte cu comuniştii, a fost 450-500 kg. mezeluri pe oră. producţiei. Sint măsuri din ca regiunii. iru amenajarea a 150 de aparta
antrenat pentru a-şi aduce con De asemenea, tot la această
tribuţia ia rezolvarea celor mai re se poate trage concluzia că
secţie, prin instalarea unor in-
complicate probleme ale proce jectoare. încălzirea cu lemne a extinderea pe o scară cit mai Am folosit citeoa din scrisorile mente, dacă evaluăm această pro
sului de producţie. Numeroşi fost înlocuită prin încălzirea cu largă a micii mecanizări dă po sosite recent, pentru alcătuirea ar ducţie in radiatoare şi băi.
La îndemnul deputatului muncitori au făcut preţioase păcură. De menţionat că în sibilitatea colectivului de aici ticolului de faţă. Le-am ales pe Intr-una din scrisori ni se comu
propuneri pentru ridicarea ni treaga instalaţie s-a făcut nu să sporească necontenit produc cele care tratează despre munca nică cine a ciştigai întrecerea din
Cetăţenii circumscripţiei electorale noască dorinţele. Acum, îndrumaţi de velului tehnic al agregatelor e- mai din resurse proprii. ţia şi productivitatea muncii şi siderurgişlilor din Călan şi a mi tre turnătorii de la sortimentul piese
nr. 52 din oraşul Petroşani se îngri deputatul lor, cetăţenii circumscripţiei xistente cit şi pentru punerea să devină astfel o întreprinde nerilor din Vulcan. mecanice de la uzina ,.Victoria" din
jesc ca străzile pe care locuiesc să nr. 52 muncesc cu însufleţire Ia ame în funcţiune a unor maşini — Şi în sectorul de panificaţie re de mare rentabilitate. Călan. Ne intilnim astfel cu un cu
fie curate şi frumoase. Răspunzînd najarea de bănci pe care ie vor aşeza încălzirea tuturor cuptoarelor „Im uzina „Victoria" din Călan noscut fruntaş în producţie, cu tur
chemării deputatului Ioan Radu, ei au la marginea străzii. multe din ele executate cu po I. MANEA a intrat in fabricaţie un nou pro nătorul Adolf Stçmpel, despre care
sădit pomi pe marginea drumului, au sibilităţi locale. se face în prezent numai cu dus : cilindrii pentru laminorul de
curăţit strada Vasile Roaită de pă- Pentru succesele obţinute în munca injeetoare. Introducerea acestui 650 mm. al C.S. Hunedoara...". Ua scris de mai multe ori cores¦
mîntul adus de ploi, au amenajat tro obştească, deputatului Ioan Radu i s-a Atenţia principală a fost în Aşa işi începe scrisoarea trimisă re
tuarele şi au făcut ronduri de flori. înmînat de curînd, in cadrul sesiunii dreptată în primul rînd spre : 5q: dacţiei, tovarăşul Gheorghe Spe- pondeniul nostru, Constantin Chi
Sfatului popular orăşenesc, drapelul de rios, unul dintre cei mai activi co riac.
Vizitele dese pe care le face depu deputat fruntaş pe oraş. sectoarele principale ale între Fruntaşa pe oraş respondenţi ai ziarului nostru. A-
tatul Ioan Radu la domiciliul cetăţe prinderii. Mai ales după apari poi, tovarăşul Sperios ne dă amă întrecerea pe profesii este o te
nilor, l-au ajutat să-i cunoască mai M. IORDACHE DUMITRESCU ţia Hotăririi partidului şi gu Melexima Donţiu este deputată în putatei Melexima Donţiu, toţi cetăţe mă abordată şi de tovarăşul Du
bine, să se apropie de ei, să le cu vernului eu privire la ridica sfatul popular al oraşului Haţeg. Ea nii din circumscripţie şi-au spoit fa nunte in legătură cu noul pro mitru Luca de la mina Vulcan. Ti
corespondentă rea nivelului tehnic al produc a fost şî continuă să fie mereu .in ţadele caselor, au curăţat şanţurile şi dus,. rod al muncii siderurgişlilor tlul de miner fruntaş in întrece
ţiei, iniţiativa şi spiritul crea mijlocul oamenilor, ascultîndu-le pă rigolele etc. Toate aceste realizări au din Călan. Astfel, cilindrii vor fi rea pe profesii — aflăm din arti
Audiţie colectivă îa radio tor al întregului colectiv au cu şurile şi bucuriile, mobilizîndu-i la o fost arătate de curînd cu ocazia unei turnaţi din fontă nodulară, pentru colul său — se atribuie aceluia
noscut un nou avînt. La ateiie- seamă de acţiuni gospodăreşti. şedinţe de analiză a muncii deputa a avea o durabilitate mai mare. care a obţinut cea mat mare de
In ziua de 21 septembrie, la orele rilor socialiste. Vorbitorul a subliniat M'ul de tîmplărie, de pildă, co ţilor. Cu acest prilej, circumscripţia păşire de plan, cele mai multe e-
13, 43 de salariaţi ai Sfatului popular muniştii Cornel Medreasa şi Ca Astfel, la amenajarea parcului din unde este deputată tovarăşa Melexima Despre munca siderurgişlilor din conomii de materiale, cel care n-a
raional Haţeg, au participat la o faptul că prin partidpareţi celor mai centrul oraşului, au participat pe rînd Donţiu a primit pe bună dreptate dra Călan ne-a scris şi lăcătuşui losif avut abateri de la disciplină etc.
audiţie colectivă la radio. 'Ei au de seamă reprezentanţi ai ţărilor so ro! Zaidel au conceput, con toţi cetăţenii din circumscripţia sa, pelul de circumscripţie fruntaşă pe Craşca. Ei ne informează despre La Vulcan insă, şi mai ales la sec
ascultat ştiri cu privire la desfăşurarea cialiste şi ai unor ţări iubitoare de fecţionat şi instalat, numai cu după cum toţi au participat şi la plan oraş în acţiunile gospodăreşti. toarele I şi II, găsim mulţi mi
lucrărilor Adunăp'i Generale a Orga pace, actuala sesiune ca pa Iii o mijloace proprii o maşină de tarea a 34.000 puieţi în pădurea Ha realizările obţinute de colectivul u- neri care răspund acestor condiţii.
însemnătate istorică. ţegului. De asemenea, la îndemnul de : zinei în care lucrează privind re Brigăzile conduse de minerii Vasile
şlefuit. Noua maşină, este for ducerea preţului de cost. „Asigura Negreseu, Traian Păcurar şi Şte
mată dintr-un sistem de şaibe rea furnalelor cu un volum sporit fan Ganiz au realizat pînă acum
din lemn pe care se aplică de aer insuflat, îmbunătăţirea ca cile 5-6 tone cărbune pe post şi
şmirghel şi este acţionată de un
motor electric prin intermediul
nizaţiei Naţiunilor Unite. După ter Cei de faţă şi-au manifestat încre unor curele de transmisie. Prin §riECF/1 ,C«lî. SU% B 1 A » lităţii materiilor prime şi materia un salariu de 100 lei pe post. Re
minarea emisiunii, toy. Alexandru derea deplină în justeţea politicii punerea ei în funcţiune s-a în lelor folosite peniru elaborarea fon zultate asemănătoare au obţinut
externe a statului noslru şi au urat suc locuit munca manuală a trei In ;eara zilei de 2,3 septembrie a.c., Marga, pe eîntăreţii 6e muzică popu tei, turnarea de calitate şi folosirea insă şi echipele conduse de Con
Moise, şeful secţiei de învăţămînt şi ces delegaţiei R.P. Romîne in eforturile oameni, productivitatea muncii cu chibzuială a foniei lichide la stantin Zaharia, Ioan Gagyi şi
cultură, a vorbit despre importanţa ce le va depune pentru apărarea a avut loc în sala cinematografului lară Ana Bălăci şi Ştefan Lăzârescu turnătorie — scrie lovarăşul Craş- Gheorghe Bogdan. Care-i cel mai
actualei sesiuni a Adunării Generale nobilei cauze a păcii şi prieteniei a crescut cu circa 10 la sută, ca — au făcut ca numai in 8 luni, bun miner ? E greu de apreciat in
între popoare. „7 Noiembrie“ din Brad, un spectacol şi pe artiştii Alexandru Giugaru şi angajamentul anual de a econo aceste condiţii.
a O.N.U., şi aportul pe care îl va a- iar şlefuirea pieselor se face misi 2.170.000 lei, pe care şi l-a
duce delegaţia' ţării noastre în frunte SîDONîA RUSAN prezentat de formaţia Teatrului sati Bimbo Mărculescu, care au interpretat luat coieciivul uzinei noastre, să fie Totodată, tovarăşul Luca se a-
cu tovarăşul -Gheorghe Gheorghiu-Dej, mult mai uniform. O asemenea rată necruţător in articolele sale,
ric muzical „C. Tánase" din Bucureşti. fragmente din opereta „Silvia" de
maşină a fost instalată şi la a-
Spectatorii au aplaudat cu căldură Kalinan. M. GOLCEA
precum .şi celelalte delegaţii ale ţă- corespondentă atelie.rul de mobilă nr. 2. Drept pc interpreta de muzică uşoară Gigi corespondent cu acei care nu-şi îngrijesc uti
loo-.-.cAZHWuMoos; Tru*-»TrmiMiinr ru mim iiiirrmi i r iiBif _ lajele. Astfel, in articolul „Grija
faţă de utilaje, ia poziţie faţă de
neglijenţa minerului Ioan Vitcă de
Teatrul de stat „Valea Jiu- Vlaicu si feciorii luiíáde Luda Demetrius luţia lor a evidenţiat conflic la sectorul VIII al minei Vulcan,
ii“ din Petroşani şi-ş, început tele din familia lui Vlaicu, tran
99 sformările petrecute în sinul care a lăsat să ruginească irei per
ctivitatea în stagiunea 1960- foratoare şi un ciocan de abataj.
961 eu prezentarea piesei ei, unitatea de aspiraţii ale ce Utilajele acestea, în valoare de pes
Vlaicu şi feciorii lui“, de Lu- lor trei feciori. In jocul lui Va te 6.200 Iei, din această cauză, nu
stinct al proprietăţii private a- majoritate a ţăranilor, munci evidenţiază faptul că singura apărut într-o lumină de veri ier Donca necesită a fi relie mai pot fi întrebuinţate.
ia Demetrius. supra pământului. Dar anii trec tori din sat făuresc gospodăria cale care duce Ia o viaţă îm dicitate, contribuind în bună fată căldura interpretării, sin
Plinind în scenă această pie- şi Vlaicu are ocazia să vadă a- colectivă, îşi croiesc fericirea, belşugată pentru ţărănimea măsură la elucidarea probleme De la mina Vulcan ne mai scrie
i deosebit de valoroasă, tea- devărul: gospodăria colectivă a iar alţii, foarte puţini Ia nu muncitoare este calea colecti ceritatea. Gheorghe Miclea a şi tovarăşul Aurel Hozu. In arti
înflorit, membrii săi au devenit măr, încearcă să ţină. lucruri vizării. Dat fiind aceste elemen lor puse de piesă. înfăţişat eu succes tipul omu colul său, corespondentul critică sla
rul minerilor aduce în faţa oameni fericiţi, care-şi văd pe le pe loc, nu înţeleg chemarea te de analiză, se poate afirma lui supus, căruia i-a ajuns însă ba activitate a celor de la lămpă-
pectatorilor una din proble- deplin roadele muncii. Şi-apoi, timpurilor noi. Figuri ca cele cu certitudine că piesa capătă In rolul lui Vlaicu a apărut cuţitul la os şi vrea s-o rupă rie printre care Eleonora Butaş,
ale lui Mitru, Ilirrca, Fira, Ţin un caracter de generalizare. Ea actorul Cristian Niculescu. Aşa de starea de dependenţă în care Ioan Uritu, Maria Ursan şi alţii.
lele importante ale construc- Vlaicu îşi mai dă seama de ce ea lui Bălnţă vin să sublinieze este străbătută de un bogat cum era de aşteptat, el a iz- se află. A dat dovadă de mult Aceştia, pe Ungă că nu pregătesc
va : atitudinea lui hrăpăreaţă, încrederea ţărănimii noastre conţinut educativ, de încrede buit să creeze mai ales în pri simţ al umorului în darea re cu grijă lămpile minerilor, aU şl o
ei socialiste. Urmează, ca în avară, l-a izolat chiar şi de co muncitoare în viitorul luminos re neţărmurită în forţele pro ma parte a spectacolului, un plicilor, a fost convingător. Pe atitudine necorespunzătoare faţă de
idrul unor turnee, acest spec- piii săi. El, oare la început a- arătat de partid. Cei ce au în gresului, în viitorul luminos pe portret interesant, complex. aceeaşi linie se situează şi jo muncitori.
icol să fie prezentat în în- pare în ipostaza unui tiran pen ţeles această chemare nu 'se care şi-i făureşte întregul po Prin jocul său a înfăţişat ve cul lui Dumitru Drăcea, care a
tru familia sa, încetul cu în mulţumesc doar cu atît. Ei por. ridic caracterul personajului, Dar cité veşti mi conţiti scri
•eaga regiune, contribuind la cetul cedează. Copiii săi înţeleg luptă cu perseverentă împotri subliniind transformările prin interiorizat puternic drama per sorile corespondenţilor noştri ? Via
’aducerea în viaţă a sareini- îndemnurile timpurilor noi şi le va concepţiilor învechite pentru Regia (Marcel Şoma) a izbu- care trece, nuanţindu-şi jocul sonajului interpretat.
urmează. Astfel, feciorul său tic în bună măsură să valori- în raport cu situaţiile din sce ţa nouă de azi, pulsul viu al so
ir trasate de partid agricultu- Mitru, care de la bun început Cronică Interpreta rolului Ilinca (Va cietăţii socialiste, sînt un vast cî.mp
i noastre, pe drumul conti- nu se lasă intimidat, păşeşte cu teatrală nă. in actul III însă, jocul său leria Nanei) a adus în scenă de activitate de pe care ei culeg
uei salo înfloriri. hotărîre în gospodăria colecti a atrage in marea lor familie a manifestat o simţitoare scă o notă de poezie. Exceptind a- minunate fapte cu care îşi împo
pe toţi ţăranii muncitori. Da fice textul atît de bogat al Lu dere, care s-a accentuat în fi numite stîngăcii, interpreta s-a dobesc scrisorile. Despre munca
Piesa „Vlaiou şi feciorii lui“, vă ; el depune eforturi spre a torită lor, treptat-treptat, nu ciei Demetrius, creînd un spec nal, cînd interpretul a fost tea mişcat bine în scenă, a împru harnicilor constructori ai socialis
cărei acţiune (primul act) se le deschide ochii atît părinţi mărul celor ce sini in afara tacol destul de omogen (excep- tral, lipsind1 personjaul de a- m utat personajului o pronunţa- ( mului s-au scris şi se vor scrie în
etrece în anul 1955. vine să lor cit şi fraţilor săi. gospodăriei colective scade. In tînd prima parte a actului I cele sentimente care-1 însufle tă notă de umanism. A fost ] că mii de scrisori.
final ei trăiesc bucuria intrării şi cea de a doua din actul III), ţesc cu prilejul luării hotăririi conformă cu cerinţele rolului. S
narelieze uriaşii paşi făcuţi pe Andrei, feciorul cave la în lui Viaicu în gospodăria colec din care s-au desprins ideile de a intra în gospodăria co Din păcate, nu acelaşi lucru L N. ANDRONACHE
rlea transformării socialiste a ceput rabdă despotismul ta tă tivă, care pe deplin convins în majore ale piesei, făcindu-i-se lectivă.
griculturil pe de o parte, iar lui său, înţelegînd orizontul în ţelege că locul său este acolo. înţeles mesajul. S-a studiat se poate afirma despre jocul
e de altă parte — transformă^ gust al acestuia, precum şi fap caracterul fiecărui personaj, Pe linia unei interpretări me
tul că singurul drum luminos După cum se vede autoarea a lucru ce a determinat ca tipu ritorii a fost evoluţia Anei Ni Stelei Popescu, în rolul Firei.
ile care au avut şi continuă este cel al colectivizării, se localizat acţiunea piesei într-o rile prezentate să fie bine con culescu în rolul soţiei lui Vlai
i aibă loc în conştiinţa ţărăni- desprinde de lanţurile ce-i le singură familie. Face o anali turate, autentice. Atmosfera a cu. Cu vioiciune în darea repli A apărut mult prea m atu ră;
rii noastre muncitoare. Atitudi- gau de decenii pe strămoşii săi ză atentă, aprofundată asupra fost în general cea cerută, în cilor şi în mişcări, a evidenţiat
ea nouă a ţărănimii muncitoare, de o palmă de pămînt şi pă psihologiei ţăranului mijlocaş, afară de unele scăderi din ac line ar fi daca...jocul său, pe alocuri a fost
oncepţiile noi eliberate de a- şeşte ferm pe o cale nouă. Tca- remarcă oscilaţiile sale şi, in tul III, scăderi accentuate în trăsăturile esenţiale ale perso
ăsările, de frînele instinctului der. cel de-a.1 treilea fecior a fine, în mod firesc înfăţişează final. Se pare că pe alocuri nu najului. A folosit cu iscusinţă excesiv de stilizat (mai ales în
e proprietate sînt subliniate lui Vlaicu, care a argăţit 18 ani intrarea ţăranului mijlocaş în s-a acordat atenţia cuvenită replica, a creat cu adevărat, actul II, în tabloul cu Andrei)
e prezenţa ţăranilor colecti- marea familie a colectiviştilor, integrării organice a fiecărui sub toate aspectele sale, tipul
la unchiul său în speranţa că-i ca o concluzie a timpurilor noi personaj în spectacol ceea ce a femieii reprezentată de soţia privind personajul de farmecul ...Sfatul popular al comunei Liva-
isti care, muncind pe drumul pe care le trăim. Din analiza dus la unele scene neeonvingă- lui Vlaicu. caracteristic vîrstei. Maria Du- dia, raionul Haţeg, ar lua măsuri ca
r’ătat de partid, au lichidat va moşteni, este înşelat, dez piesei se desprind limpede ori ţoare. griul întovărăşirii ce este depozitat iu
entru totdeauna cu mizeria, orientat în viaţă. Dar Mitru, ginea, natura instinctului de In privinţa jocului interpre mitrescu, interpretînd rolul una din sălile căminului cultural, să
i, încrezători în viitor, păşesc fratele său, îi redă încrederea proprietate al ţăranului mijlo S-a muncit cu multă grijă la ţilor celor trei feciori ai lui Tincăi a creat un personaj au fie transportat în încăperi corespunză
în viaţă, aducîndu-i în marea caş, instinct căruia i se sub diferenţierea fiziologică a celor Vlaicu, Mitru (Vaier Donca),
zi cu fermitate mereu înainte. familie a colectiviştilor. ordonează. In acelaşi timp, se trei feciori ai iui Vlaicu care, Andrei (Gheorghe Miclea) şi tentic. In rolul lui Zamfir, Ioan
datorită acestei orientări, au Toader (Dumitru Drăcea) trebu Cristescu a fost rece, neconvin
In centrul acţiunii se găseş- Ana. soţia lui Vlaicu, mani ie subliniat faptul că toţi trei au gător. Jocul său trebuia să fie toare, eliberîndu-se astfel sala desti
festă aceleaşi mentalităţi în creat personaje autentice, izbu
3 ţăranul mijlocaş Vlaicu, om guste ca şi soţul ei. E mereu tind să înfăţişeze conformaţia pătruns de căldură, sinceritate. nată activităţii cultural-artistice (PA-
e 'formaţie veche, pentru ca- psihică diferită a celor trei
'pasă pe ceartă. feciori, care, in ultima instan Decorurile (Lidia Pincus),sînt VEL CIUCORA — corespondent).
3 unicul scop în viaţă este a- Conflictul se desfăşoară pe ţă, au unul şi aceiaşi ţel. Evo-
deosebit de sugestive (mai ales ...In Călan s-ar lua măsuri sâ func
ela de a-şi vedea mereu mă- un plan bine d efin it: marea în actul III), servind pe deplin ţioneze nai multe unităţi de desfacere
it avutul cu cîte un petec de a legumelor şi zarzavaturilor, ţinînd
ămînt. Deşi munceşte în con- spectacolului. Costumele (cu cont de faptul că toamna este afluenţă
excepţia costumului >lui Toader mare de cumpărători, iar la Găian nu
iţii grele, el, la început nici
u vrea să audă despre intra- care a fost ostentativ şi cel al
lui Zamfir — simplist) au co
ea în gospodăria colectivă,
iind oprit să facă acest pas respuns. există decît o< singură unitate de acest
;e acel egoism, de acei in- VICTOR FÜLESI fel. (A. TUZA — corespondent).
