Page 92 - 1960-09

?s6. 4
cu privire la acordarea independenţei ţărilor
şi popoarelor coloniale
prezentată spre examinare celei de-a XV-a sesiuni
a Adunării Generale a O. N. U. de către N. S. Hruşciov
(Urmare '?in pag. l-a)
transporturile, agricultura, ştiinţa şi
cultura au atins un înalt nivel, au
apărut nave maritime acţionate de e-
nergia atomului, iar în spaţiul cosmic
au fost lansate corpuri cereşti arti­
ficiale, Africa, ţară a unor bogăţii fa­
buloase, a rămas în urmă şi s-a
transformat într-un continent al foa­
mei, în agricultura ei, ca şi acum
1.000 de ani, principalele unelte de
muncă sînt săpa liga, plugul de lemn
şi parii ascuţiţi, domneşte un sistem
de agricultură primitiv care duce la
secătuirea şi eroziunea solului.
Intre statele independente cu o in­
dustrie bine dezvoltată şi ţările colo­
niale, s-a creat o adevărată prăpastie,
deşi odinioară Asia şi Africa au fost
leagănul marilor civilizaţii care au
îmbogăţit cultura şi civilizaţia altor
popoare.
Intr-adevăr, scopul principal al re­
gimului colonialist este realizarea de
profituri uriaşe pentru marile mono­
poluri străine care au acaparat po­
ziţiile economice cheie din colonii,
stoarcerea prin toate căile şi mijloace­
le a avuţiilor şi valorilor- De aceea,
întreaga economie a coloniilor este o
economie a exploatării. Fiind subor­
donată în primul rînd intereselor şi
necesităţilor înguste ale pieţei unor
ţâri mai dezvoltate din punct de ve­
dere industrial, ea se dezvoltă lent în-
tr-o direcţie monstruoasă, unilaterală.
Numai după eliberarea Ghanei s-a
recunoscut că viitorul ei nu constă nu­
mai în producţia de cacao, ci în crea­
rea unei industrii moderne cu folosi­
rea largă a surselor importante exis­
tente de hidroenergie şi a extrem de
bogatelor zăcăminte de bauxită şi că
In primul rînd în aceasta constă va­
loarea ei din punctul de vedere al
economiei mondiale.
In condiţiile rînduielilor colonialiste
nu şi-au putut găsi folosirea nici uria­
şele resurse hidroenergetice ale Re­
publicii Congo, care se apropie prin
puterea lor de volumul actualei pro­
ducţii de energie electrică din toate
ţările Europei occidentale luate la un
Icci Or, numai folosirea acestor re­
surse ar fi permis să se realizeze
pe deplin nu nunsai exploatarea uria­
şelor bogăţii minerale şi să se ridi­
ce nivelul agriculturii în Republica
Congo, dar şi să se transforme în-
tr o măsură însemnată întreaga fizio­
nomie economică a ţărilor Africii Sen-
irale, să se ridice mult bunăstarea
populaţiei lor.
S-a dovedit în mod ştiinţific că toa­
te ţările de pe continentul african, ea
şi de pe celelalte continente, dispun
de avuţii uriaşe şi variate, într-o mă­
sură considerabilă încă neexplorafe.
Ele ar putea fi puse în slujba popoa­
relor acestor ţări şi astfel în slujba
întregii omeniri.
Dar regimul colonialist menţine în
mod intenţionat, artificial, înapoierea
economică a coloniilor, împiedică in­
dustrializarea lor şi folosirea raţiona­
lă a resurselor existente. De acest
lucru sînt legate risipa nemaiîntâlnită
a valorilor sociale, pierderile uriaşe
de muncă, predominarea metodei pa­
razitare a monoculturii în economia
ţărilor coloniale adaptată la satisfa­
cerea nevoilor egoiste ale metropo­
lelor.
Nivelul actual al dezvoltării fehnico-
indusfrîale, cele mai noi realizări ale
ştiinţei, agriculturii şi culturii permit
ca într-un timp relativ scurt toate
aceste avuţii uriaşe să tie puse în.
slujba popoarelor. Dar pentru a le fo­
losi, în primul rînd trebuie să li sc
acoide popoarelor dreptul la o exis­
tenţă independentă, trebuie să se li­
chideze regimul colonialist, trebuie să*
se acorde ajutor economic pentru va­
lorificarea acestor avuţii. Aceasta va
permite să se ridice bunăstarea popu­
laţiei locale, să se lărgească capaci­
tatea pieţei interne, să se pună capăt
actualei neştiinţe de carte, lipsei de
cadre naţionale, dominaţiei monocul­
turii în economia coloniilor. Formele
colonialiste sînt incompatibile c.u re­
zolvarea acestor sarcini, ca şi cu ma­
rile realizări ale tşhnicii care sînt
o parte inseparabilă a civilizaţiei con­
temporane.
Foloasele de pe urma exploatării
coloniilor nu le trag cîtuşi de pu­
ţin popoarele, ci în special marile
monopoluri miliardare străine. Po­
poarele, atît cele din Orient, cît şi
cele din Occident, sînt nevoite să plă-
teaseă un mare tribut colonialismului.
Petrolul şi cafeaua, cauciucul şi bum­
bacul. cuprul şi bananele, diferitele ma­
terii prime şi produse alimentare aduse
din colonii, se vînd la un preţ de zeci
de ori mai scump decît cel cu care
sînt cumpărate la faţa locului. Mono­
polurile jefuiesc pe oameni de două
ori — în Orient, cînd cumpără, şi în
Occident e n d vJlpd mărfurile şi ma­
teriile prime din ttlsnH.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nir. 9. Telefon: 188} 189} 75. Taxa plătită în numerar conlorm aprobării Direcţiunii Gerîcraic FT.T R. nr, 263 320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Polijjralică „1 Mai“ — Deva.
OKU MU L SOCIALISMULUI i\r, iV9.y
rrc'?rztjpi*!rrmu !lgg^M?<fcag5SgSgS3i
DECLARAŢIA Lucrările spsimma
A dunării Cesserai© a
N. U.
^ NEW YORK 26 (Agerpres). — La Canadei a afirmat că „Organizaţia Na­
ora 10,50 (ora New Yorkului), pre­ ţiunilor Unite trece printr-un stadiu
,f«v şedintele Adunării Generale a O.N.U., critic al dezvoltării sale“ şi că „însăşi
a declarat şedinţa de dimineaţă des-, existenţa ei este ameninţată“.
cbtisă. Pe ordinea de zi se prevede con­
tinuarea dezbaterii politice generale. Mergînd pe linia atacurilor ostile ale
cercurilor guvernante americane îm-
La începutul şedinţei plenare secre­ !jatriva cuvîntării rostite de şeful gu­
Mai mult decît atît, ele constrîng Lichidarea colonialismului ar li una Statele care exercită „tutela", ne­ siderâ de datoria sa să ceară stărui­ tarul general al O.N.U., D. Hannrvars- vernului sovietic la sesiunea Adună­
popoarele din colonii să întreţină pe din cele mai importante măsuri în do­ socotind principiile Organizaţiei Na­ tor statelor, care au posesiuni colonia­ kjoeld, a făcut o declaraţie ca răs­ rii Generale, Diefenbacker a declara*,
timp de pace trupele şi administraţia meniul destinderii încordării interna­ ţiunilor Unite, menţin de fapt regimu­ le, să înceapă tratative bazate pe ega­ puns la critica aspră adusă activită­ că Hruşciov ar fi „pornit o mare
străine, adică să plătească preţul lan­ ţionale. Conflictele armate şi războa­ rile coloniale, exploatând fără milă litate în drepturi cu reprezentanţii po­ ţii sale in legătură cu Gongo. ofensivă în cadrul războiului rece".
ţurilor cu care sînt încătuşate. Tot­ iele din perioada postbelică de felul populaţia şi jefuind resursele naturale, poarelor coloniilor şi să cadă de acord Diefenbacker a calificat propunerea
odată monopolurile impun contribuabi­ războaielor din Indonezia, Indochina, recurgînd la represalii împotriva ace­ cu privire la instaurarea libertăţii şi S-a dat apoi cuvîntul şefului dele­ constructivă a Uniunii Sovietice cu
lilor din metropole impozite ridicate Algeria, al agresiunii împotriva Egip­ lora care adresează petiţii Organizaţiei independenţei ţărilor coloniale. gaţiei cehoslovace Antonin Novoiny, privire la înlocuirea postului de se­
pentru desfăşurarea expediţiilor de pe­ tului, al intervenţiei străine în Li­ Naţiunilor Unite, frînînd dezvoltarea preşedintele R.S. Cehoslovace. Apariţia cretar general al O.N.U. cu un se­
depsire şi a războaielor colonialiste, ban şi Iordania, al comploturilor îm­ economică şi politică a teritoriilor a- Trebuie fixate termene precise şi sa la tribună a fost întâmpinată cu cretariat din trei persoane, drept o
silind popoarele din metropole să plă­ potriva Siriei, Irakului şi a!' altora au (latc sub tutelă. apropiate pentru tratative, trebuie ex­ aplauze prelungite. încercare de a „distruge“ O.N.U.
tească de asemena cătuşele cu care izbucnit tocmai în legătură cu tendinţa clusă posibilitatea presiunilor şi agre­
monopoliştii colonialişti subjugă alte de a împiedica eliberarea şi dezvoltarea Sistemul tutelei nu a justificat ni­ siunii din partea puterilor colonialiste. A luat apoi cuvîntul D. Taboada, Diefenbacker a vorbit cu multă iri­
popoare. De fapt ele îngroapă pe ogoa­ statelor tinere din Asia, Africa, Ame­ căieri aşteptările şi trebuie îmtiormîn- ministrul Afacerilor Externe al Argen­ tare despre declaraţia cu privire la
rele pustiite libertatea propriului lor po. rica Latină. Dar chiar şi in cursul ul­ tat împreună cu întregul sistem colo­ Dacă aceste puteri nu vor da însă tinei. acordarea independenţei ţărilor şi po­
por împreună cu independenţa altor timului secol, majoritatea războaielor nial perimat. ascultare acestei chemări, vor tărăgăna poarelor coloniale prezentată sesiunii
naţiuni. Această situaţie este ea în­ şi conflictelor militare au fost legate eliberarea coloniilor, vor înăbuşi miş­ Primul ministru al Canadei, Diefen- spre examinare de N. S. Hruşciov.
săşi un act de acuzare grav la adresa într-un fel sau altul de colonialism, Regimul asupririi coloniale a lăsat carea de eliberare a popoarelor colo­ backer, care a luat apoi cuvîntul, a
orînduirii colonialiste. de lupta marilor puteri pentru împăr­ omului ca o moştenire grea numeroa­ niale, popoarele iubitoare de pace vor subliniat că cea de-a 15-a sesiune a După declaraţia primului ministru
ţirea şi reîmpărţirea coloniilor. se probleme dificile. Dramele tragice trebui să acorde ajutor moral şi ma­ Adunării Generale a O.N.U. consti­ al Canadei, la ora 13,15 (ora New
Dacă statele membre ale Organiza­ din Congo, ca şi dintr-o serie de alte terial multilateral popoarelor care lup­ tuie „cea mai reprezentativă întrunire York) şedinţa de dimineaţă a Adună­
ţiei Naţiunilor Unite şi, fireşte, în pri­ Popoarele au resimţit nu odată pe­ regiuni ale lumii unde popoarele duc tă pentru independenţa lor. din istorie a liderilor mondiali şi na­ rii Generale a luat sfîrşit.
mul rînd acelea dintre ele care la ricolul ameninţător al transfor,mării o luptă justă pentru drepturile lor, ţionali". Totodată primul ministru al
timpul lor au pus cătuşe coloniale războaielor coloniale într-un nou răz­ reclamă rezolvarea rezonabilă a pro­ Statele membre ale Organizaţiei Na­
multor popoare, ar manifesta măcar boi mondial. Şi acum, intervenţia îm­ blemei relaţiilor dintre populaţia băşti­ ţiunilor Unite, consideră că fiecare ţară Declaraţiile făcute ziariştilor
un minim de înţelegere faţă de nevoile potriva Republicii Congo a avut ca naşă şi locuitorii veniţi de pe alte şi fiecare popor au un drept inalienabil
arzătoare ale acestor popoare, aceste urmare încordarea situaţiei internaţio­ continente. Împărţirea popoarelor şi na­ şi deplin la existenţă independentă. Ele de N.S. Hruşciov la Glen Cove
state ar găsi posibilitatea de a le sa­ nale, a pus în pericol cauza păcii în ţiunilor în privilegiate şi „inferioare“ sînt convinse de faptul că lichidarea
tisface. Unul din principalele izvoare Africa, dar nu numai în Africa. Se — înseamnă rasism, înseamnă justifi­ regimului colonial nu va însemna că NEW YORK (Agerpres). — zaţiei Naţiunilor Unite. Pre­
rezidă îri rezolvarea problemei dezar­ poate oare uita că în condiţiile ac­ carea unui genocid criminal, constituie ţările Africii sau Europei se vor în­ TASS tran sm ite: In după- mierul sovietic a arătat că
mării şi restrîngerea cheltuielilor mi­ tuale ale existenţei armei nucleare şi calea către îngrămădirea de noi fără­ străina unele de altele. Dimpotrivă, ea amiaza zilei de 24 septembrie, această apreciere a cuvîntării
litare ale statelor. a armei rachetă, focul războiului aprins delegi pesie cele vechi, de noi crime va duce la o colaborare şi mai mare N. S. Hruşciov, preşedintele sale nu corespunde realităţii.
pe unul din continente poate cuprinde după cele anterioare, calea instigării între ele. Dar această unificare şi co­
Se ştie r : numai statele care fac imediat întregul glob ? urii reciproce, calea conflictelor sîn- laborare a popoarelor poate constitui Consiliului de Miniştri al Am propus Adunării Generale
geroase neîntrerupte între ţări şi po­ numai un dar oferit de bună voie şi
parte din blocul militar-colonialist al Multe noduri din cele mai impor­ poare. reciproc. U.R.S.S. şi şeful delegaţiei so­ să modifice structura secreta­
tante ale încordării internaţionale ac­ vietice Ia cea de-a XV-a se­ riatului O.N.U., a spus el. Cu­
Atlanticului de Nord cheltuiesc anual tuale — în Orientul Apropiat şi înde­ Culoarea pielii popoarelor este dife­ Su cît vor fi înfăptuite cu mai multă siune a Adunării Generale a vîntarea mea n-a fost îndrep­
părtat, în Africa şi în America Latină rită, dar sîngele lor este de o sin­ consecvenţă şi mai direct măreţele O. N.U., s-a intîlnit la Glen tată împotriva lui Hamrr.ars-
pentru cursa înarmărilor 62 miliarde — sînt generate de asemenea în con­ gură culoare. Şi nici un popor nu Cove cu Gama] Abdel Nasser, kjoeld personal, deşi el simpa­
siderabilă măsură de politica colo­ poate pretinde dominaţia asupra ^ce­ principii ale colaborării internaţionale
de dolari. Dacă s-ar cheltui pentru nială. Coloniile şi alte teritorii aşa- lorlalte popoare. — principiile egalităţii în drepturi, su­ preşedintele Republicii Arabe tizează cu Statele Unite şi ex­
numite „care nu se bucură de auto- Unite.
dezvoltarea şi avîntul, de pildă, al ţă­ administrare" sînt folosite adesea ca Legăturile şi relaţiile dintre popoare, veranităţii şi integrităţii teritoriale, ne­ primă, interesele ţărilor blocu­
baze militare ale unor puteri străine, create în timpul colonialismului, trebuie amestecului în treburile interne ale
rilor din Africa măcar jumătate din ca poligoane pentru experienţele ato­ înlocuite cu relaţii noi, bazate pe prin­ Intre N. S. Hruşciov şi G. A. lui american. Dar în afara ţă ­
mice. Oare, o asemenea situaţie poate cipiile egalităţii în drepturi, prieteniei altor state, avantajului reciproc, co­
această sumă cheltuită în fiecare an şi respectului reciproc, indiferent de existenţei paşnice şi colaborării eco­ Nasser a avut loc un schimb rilor imperialiste, a subliniat
orînduirea socială şi politică a state­ nomice, cu atît mai trainică va li în­
în scopuri neproductive şi periculoase lor, de concepţiile despre lume şi po­ ţelegerea reciprocă între statele libere general de păreri asupra unor N. S. Hruşciov, există ţările so­
litice ale oamenilor sau de culoarea şi egale în drepturi din toată lumea.
pentru pace, ar putea fi înfăptuite pro-. pielii lor. Popoarele coloniilor trebuie importante probleme interna­ cialiste şi ţările neutre. Actua­
să obţină o independenţă adevărată, Numai pe această cale ţările din
iecte tehnico-inginereşti grandioase, in­ nu una fictivă în condiţiile căreia ele Vest şi Est, din Nord şi Sud, folosind ţionale, îndeosebi asupra pro­ lul secretar general al O.N.U.
sînt menţinute de fapt în cadrul re­ marile realizări ale ştiinţei şi culturii blemelor dezarmării şi luptei reprezintă doar grupul ţă ri­
clusiv planurile privind Inghi, Kon- gimului colonial sub altă înfăţişare. contemporane, vor înainta spre pro­
gres, spre adevărata colaborare între pentru întărirea păcii. ’ lor blocului imperialist. In în ­
Ele nu mai cer pur şi simplu liber­ naţiuni. Numai astfel pot fi transpuse
tăţi mai mari în sînul orînduirii colo­ în viaţă înaltele principii ale Cartei La ora 18,30 (ora New Yor­ făptuirea hotărîrilor Consiliu­
niale, ci lichidarea categorică a acestei Naţiunilor Unite cu privire la dreptul kului) Nasser şi-a luat rămas lui de Securitate el acţionează
orînduiri, libertatea pentru progres, naţiunilor şi al popoarelor la autode­
terminare. bun de la N. S. Hruşciov şi a în interesul ţărilor capitalului
dreptul de a dispune de soarta pro­
prie, de a folosi bogăţiile şi roadele însufleţite de dorinţa înflăcărată părăsit Glen Cove. monopolist, iar aceasta aduce
muncii lor. Orice formă de înrobire,
kure, Zanzib'ar şi Volta — planuri' de să dea un sentiment de linişte oame­ orice aspect de „tutelă" sau de „filan­ pentru o cît mai grabnică instaurare Un mare grup de corespon­ prejudicii ţărilor socialismului
tropie“ faţă de popoare lezează pro­
fund demnitatea lor. a bunăvoinţei şi înţelegerii reciproce denţi l-a înconjurat pe şeful şi ţărilor neutre. Structura se­
între state şi popoare, la fel ca şi în­ guvernului sovietic. Ei i-au pus
Viaţa ridică în prezent problema tre populaţia băştinaşă din teritoriile întrebări în legătură cu con­ cretariatului O.N.U., a conti­
alegerii între stagnare şi progres, în­ nuat N. S. Hruşciov, trebuie să
tre robie şi libertate, între scindarea care în prezent nu se autoadminis­ vorbirea avută cu preşedinte­
popoarelor şi unitatea lor, între răz­ trează şi cei care s-au stabilit pe a- le R.A.U. N. S. Hruşciov a reflecte faptul că în lume exis­
boi şi pace. tă trei grupări fundamentale.
ceste teritorii şi care doresc să tră­
construcţie a unor mari hidrocentrale nilor, să-i elibereze de frica de răz­ Organizaţia Naţiunilor Unite con- iască acolo pe baza egalităţii cu toţi spus că Nasser este un vechi Dacă nu se va realiza un a-
cetăţenii acestor ţări, statele membre
şi sisteme de irigaţie, întreprinderi in­ boi, să le asigure o ieşire din mizeria, ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, care cunoscut al său şi că ei între­ eord în această problemă, a spus
dustriale, planurî de transformare a a- foametea şi bolile în care se zbat încă au semnat această declaraţie, se adre­ ţin bune relaţii personale. Prin­ el, nu va putea fi rezolvată nici
sează tuturor oamenilor fără deose­ cipala temă a convorbirii noas­ problema dezarmării. In mo­
bire de limbă şi culoarea pielii, religie
gric.ulturii. Popoarele eliberate din A- popoarele ţărilor rămase în situaţia de şi, convingeri politice: tre, a spus N. S. Hruşciov, au mentul de faţă, a arătat N. S.
frica ar putea să creeze pretutindeni colonii şi de teritorii sub tutelă ? constituit-o problemele dezar­ Hruşciov, toate părţile sînt de
şcoli, universităţi, spitale, drumuri şi Paralel cu marile colonei şi cu te­ mării şi păcii. părere că după realizarea u-
să înfăptuiască alte măsuri care ar ritoriile aflate sub tutelă, unele state Unu) din corespondenţi i-a nui acord asupra dezarmării
spus lui N. S. Hruşciov că pre­ vor fi create forţe armate u-
permite ridicarea agriculturii la un ni­ îşi mai menţin de asemenea puncte sa engleză anunţă că Macmillan nite sub controlui O.N.U. Cine
va pleca la New York pentru
vel modern mai înalt. de sprijin în diferite regiuni ale lu­ a realiza o conciliere între va comanda aceste forţe ? —
S.U.A. şi U.R.S.S. Preşedintele
Totodată, dacă ar fi scoase cătu­ mii, ca de pildă, Irianul de Vest, Oki- Consiliului de Miniştri al a întrebat N. S. Hruşciov. Da­
U.R.S.S. a spus că conciliere că forţele armate ale O.N.U. vor
şele colonialismului coloniilor din A- nava, Goa, Porto Rico şi altele, fără este un cuvint mult prea tare, fi folosite tot aşa ca şi pînă
dar că Uniunea Sovietică este
frîca şi celorlalte colonii, aceasta ar a mai vorbi de Taivan, faţă de care gata să salute eforturile lui în prezent, dacă ele vor fi
Macmillan de a obţine o îmbu­ conduse numai de Hammars-
înlesni folosirea bogăţiilor lor naturale, S.U.A. au săvîrşit o agresiune ocu- nătăţire a relaţiilor dintre kjoeld, din aceasta nu va ieşi
U.R.S.S. şi S.U.A. nimic bun. Exemplul Congoului
ar mări acolo cererea de maşini euro­ pind acest teritoriu al Republicii Popu­ este grăitor. N. S. Hruşciov a
Referindu-se la declaraţia arătat că încă de pe acum tru ­
pene şi americane şi de alte produse lare Chineze. De ce statele dezvoltate făcută la New York de fostul pele O.N.U. din Congo sprijină
general nazist, Speidel, că a-
industriale, ar spori exportul de ma­ din punct de vedere industrial au ne­ părarea Occidentului trebuie să marionetele puterilor colonia­
fie m utată spre răsărit, la
terii prime şi materiale pentru indus­ voie de aceste baze de sprijin şi „po­ frontierele Uniunii Sovietice, le. El a comparat rolul tră d ă ­
N. S. Hruşciov a subliniat că torilor Mobutu şi Chombe cu
tria Europei şi Americii, ar tace să sesiuni“ pe teritorii străine ? Oare a- Speidel n-a spus nimic nou şi rolul pe care l-au jucat contra­
că n-a făcut decît să repete
crească procentul folosirii braţelor de ceasta nu este o rămăşiţă directă a ideile lui Hitler. Speidel ştie revoluţionarii Petliura, Vran-
prea bine ce soartă a avut ghel şi Kclceak, în timpul răz­
muncă şi al folosirii capacităţilor de epocii fostei stăpâniri coloniale ? Ce Hitler, a adăugat el. Aceeaşi boiului civil din Rusia.
soartă o vor avea şi toţi spei-
producţie, ar asigura ridicarea nive­ ar spune europenii şi americanii dacă delii. Amintind că trupele O.N.IJ.
invitate în Congo de guvernul
lului de trai al popoarelor din ţările una sau alta din ţările asiatice şi a- Şeful guvernului sovietic a
arătat că una din contradic­ legal Lumumba au privat acest,
dezvoltate din punct de vedere indus­ fricane ar pretinde puncte de sprijin ţiile puterilor occidentale este guvern de posibilitatea de a
aceea că ele vorbesc despre se folosi de aeroporturi, de
trial. în ţările Europei occidentale sau în controlul asupra dezarmării şi posturile de radio şi de m ij­
în acelaşi timp înarmează cea loacele de comunicaţii, şeful
Fiecare om Cinstit şi fiecare guvern America de Nord ? mai agresivă ţară — Germa­ guvernului sovietic a subliniat
nia occidentală. rolul nedemn al lui Hammars-
care se pronunţă pentru egalitatea în Aceste baze de sprijin sînt menţi­ kjoeld în aceste acţiuni.
N. S. Hruşciov a fost între­
drepturi a popoarelor, pentru tradu­ nute spre a se crea o ameninţare ia Cuvîntul nostru să îie auzit bat ce impresie i-au lăsat pri­ N. S. Hruşciov a relevat din
de toţi oamenii de pe părnînt! mele zile de şedere în inima
cerea în viaţă a măreţelor ţeluri şi adresa independenţei naţionale şi se­ capitalismului — New York. Ne nou că secretariatul O.N.U. tre ­
aflăm în inima capitalismului buie să fie alcătuit din repre­
principii proclamate în Carta Naţiuni­ curităţii popoarelor din regiunile în­ cu comunismul în inimile noas­ zentanţi ai statelor socialiste,
tre, a răspuns şeful guvernului ai statelor participante la
lor Unite nu pot să nu vadă că colo­ vecinate. Aşa cum în zorile colonialis­ sovietic, şi ne simţim admi­ blocuri militare ale puterilor
rabil.
nialismul este un fenomen perimat şi mului factoriile comerciale au servit Noi cu toţii sîntem locuitorii ace­ torlce ridică în prezent problema li­ occidentale şi ai ţărilor neutre.
leiaşi planete. Pe ea ne naştem, mun­ chidării depline şi definitive a regi­ Corespondenţii au pus şefu­
ruşinos in viaţa omenirii contemporane. drept bază pentru extinderea ulterioară cim, ne creştem copiii, le predăm ceea mului colonial sub toate formele şi lui guvernului sovietic nume­ El a demascat afirmaţiile că
ce am realizat în' viaţă. Şi cu toate roase întrebări referitoare la delegaţia sovietică s-ar situa
Lichidarea totală şi definitivă a colo­ a regimului colonial de oprimare în că pe părnînt există diferite state, toţi manifestările lui. Şi nu cîndva mai
oamenii se nasc cetăţeni egali în dem­ târziu, ci imediat şi necondiţionat. pe poziţia declarării unui răz­
nialismului ar constitui prologul nu Africa, Asia şi America, tot aşa în nitatea lor. boi Organizaţiei Naţiunilor U-
In conformitate cu aceasta, statele- nite. Noi căutăm noi forme
numai al progresului social, ci şi al prezent, în epoca destrămării colonia­ întreaga desfăşurare a evoluţiei is- membre ale Organizaţiei Naţiunilor
Unite proclamă în mod solemn urmă­ organizatorice pentru O.N.U., a
unui avînt tehnic impetuos în industrie lismului, imperialiştii încearcă să folo­ toarele revendicări: declarat N. s. Hruşciov, pentru
asigurarea coexistenţei paşnice
.şi agricultură, aşa cum încetarea co­ sească bazele de sprijin şi coloniale şi stabilirea unor relaţii de a-
devărată bună vecinătate între
merţului de sclavi a dat un puternic rămase pentru a exercita o presiune toate ţările.
impuls dezvoltării forţelor de producţie brutală asupra ţărilor independente din 1. Să se acorde imediat tuturor ţărilor coloniale, teritoriilor de
sub tutelă şi celorlalte teritorii care nu se bucură de autoadministrare.
ala societăţii. Asia, Africa, şi America Latină. independenţă şi libertate totală în construirea statelor naţionale pro­
Ruşinosul regim colonial trebuie prii pe baza liberei exprimări a voinţei şi dorinţei popoarelor lor. Re­ cuvîntarea lui Ia Adunarea Ge­ Corespondenţii i-au mulţu­
să fie înmormîntat nerală a O.N.U. El a fost rugat mit. călduros lui N. S. Hruşciov
gimul colonial şi administraţia colonială, sub toate formele sale, trebuie în special să comenteze decla­
raţia Iui Herter că Hruşciov pentru răspunsurile amănunţi­
Setatele membre ale Organizaţiei Împreună cu întregul sistem -ruşinos să fie desfiinţate pe deplin pentru a da posibilitate popoarelor din aceste te la toate întrebările care i-au
Naţiunilor Unite — care prezintă al colonialismului s-a perimat şi o a- teritorii să-şi hotărască singure soarta şi formele conducerii de stat. ar fi declarat război Organi- interesat.
această declaraţie — consideră că fie­ semenea formă a regimului colonial
care guvern, care nu în vorbe ci în cum este sistemul de tutelă. Fiind o 2. Să fie lichidate toate punctele de sprijin ale colonialismului
fapt se pronunţă pentra pace şi pro­ rămăşiţă directă a sistemului (manda­ — posesiuni şi regiuni arendate _ pe teritorii străine.
gres, trebuie să respecte drepturile le­ tar al Ligii Naţiunilor, actualul sistem
gitime ale tuturor popoarelor fără de tutelă, potrivit Cartei Naţiunilor 3. Guvernele tuturor ţărilor sînt chemate ca în relaţiile între state SITUAŢIA D IN CONGO
excepţie, privind revendicările acestora Unite, trebuia să contribuie la dezvol­
de egalitate, dreptate şi independenţă. tarea teritoriilor aflate sub tutelă în să respecte cu stricteţe şi neabătut prevederile Cartei O.N.U. şi ale pre­
Sau aceste revendicări vor fi recunos­ direcţia i autodeterminării şi indepen­
cute de toate statele, sau popoarele denţei. Au trecut însă 15 ani de la zentei Declaraţii privitoare la egalitate şi la respectarea drepturilor suve­ LEOPOLDVILLE 26 (Ager­ spre instaurarea legalităţii şi
oprimate, cu sprijinul numeroşilor lor adoptarea Cartei şi din 11 teritorii a- rane şi integrităţii teritoriale ale tuturor statelor fără nici o excepţie,
prieteni din întreaga lume, îşi vor lua fiate sub' tutelă numai 4 au căpătat neîngăduind nici un fel de manifestări ale colonialismului, nici un fel pres). — Corespondentul agen­ •ordinei. Lumumba este ajutat in
independenţă. Pînă acum nu au fost
soarta în propriile mîini şi vor obţine stabilite !termene fixe penfru acorda­ ţiei France Presse anunţă că la mod activ în această acţiune de
rea independenţei unor teritorii aflate
libertatea şi independenţa, înăturind sub tutelă, inclusiv celor mai mari de drepturi sau avantaje excepţionale pentru unele state în detrimen­ 25 septembrie populaţia din ca­ reprezentanţii celor două came­
dintre ele — Tanganica, Ruanda U-
obstacolele artificiale ridicate în calea rundi, Noua Guinee, tul altora. i pitala Congoului a salutai în re ale parlamentului congolez.
lor de colonialişti. Toate popoarele au mod entuziast pe primul minis­ Reprezentanţii ţărilor africane
datoria primordială de a da o mină ? '? tru Lumumba care, în după-a- — Ghana, Guineea, R.A.U., A'la-
de ajutor în lupta sfîntă pentru inde­ Statele membre ale Organizaţiei Na­ cu adevărat prieteneşti între toate sta­ miaza zilei a făcut o vizită în roc — contribuie de asemenea
ţiunilor Unite, urmînd principiile no­ tele şi între toate popoarele şi tot­
pendenţă, împotriva jugului colonia­ bile ale .Cartei acestei organizaţii, nu odată şi pentru înfăptuirea măreţei sar­ cartierele africane. la reglementarea divergenţelor.
pot să nu considere lichidarea rînduie- cini — asigurarea unei păci trainice
liştilor. lilor coloniale ca o etapă extrem de şi îndelungate pe părnînt. Din ştirile parvenite din Leo­ Agenţiile de informaţii rela­
importantă în viaţa internaţională. A-
ceastă acţiune prin însăşi caracterul Datoria sfîntă a fiecărui stat şi a poldville rezultă că în viaţa po­ tează că Lumumba se bucură de
ei va deveni una din temeliile impor­ fiecărui guvern este de a contribui la
tante penfru dezvoltarea unor relaţii o cît mai grabnică şi deplină traducere litică din Gongo elementul esen­ sprijinul parlamentului, de în­
în viaţă a acestei Declaraţii.
ţial sînt în prezent tratativele crederea maselor populare largi
în vederea lichidării „crizei“. şi a unei părţi considerabile din
Opinia publică din ţară se pro­ armată. In acelaşi timp, poziţia
nunţă în sprijinul eforturilor colonelului rebel Mobutu a slă­
primului ministru îndreptate bit considerabil în ultimele zile.