Page 94 - 1960-09
P. 94
Pagina 2 DRUMUL SOCIALISMULUI hr. m i
stSBBaai&GzxzssaBaBaia
întrecerea Intre gospodăriile colective Acolo unde exista preocupare
$ e p & t © bfSm e r e z u l t a t e ALuptînd pentru traducerea în viaţă prezent depăşesc suma de 500.000
m ai bune a prevederilor celui de-al 111-lea Con
Descrierea pârli gres al partidului, colectivul sectoru Pe turnătorii acestui sector, calita
lor componente ?•
a funcţionării utila lui turnătorii de la G.S. Hunedoara tea pieselor turnate i-a preocupat mai
jelor miniere, este
Tn scopul creşterii şepteluiui gospo tru că — aşa spun tovarăşii din con urmărită cu muţi desfăşoară pe scară largă întrecerea mult ca orice. Pentru aceasţa au cerut
dăriei, colectiviştii din Mărtineşti au siliul de conducere — colectiviştii ca interes de cuire e-
cumpărat cu credite de Ia stat, 34 vaci re vin de obicei cu regularitate la levii şcolii de cali socialistă conducerii sectorului să le pună Ia dis
de rasă şi 63 oi, în valoare de 133.605 muncă, fac în prezent lucrări de în- ficare din Lupeui
lei. Concomitent, colectiviştii au vîndut silozări. Dar, îri G.A.G. sînt peste 180 Astfel, planul de producţie pe seotor poziţie din timp cele necesare şi în
4 vaci cu o productivitate scăzută şi de colectivişti. O parte din ei ar partea In foto: Ton.
au reţinut junincile de rasă din pro fi folosiţi efectiv la lucrările de con ing. Adalbcrt Ba a fost îndeplinit în perioada de la 1 special să le asigure nisip de bună
ducţie proprie. Aşa se face că numă strucţie a grajdului. In această pri tiu, arăţind in fala
rul bovinelor, proprietate obştească, a vinţă o vină o poartă şi organizaţia elevilor părţile com august şi pînă în prezent, în proporţie calitate. Astfel, au reuşit să reducă'
ajuns de la 54 cîte erau la începutul de partid, şi consiliul de conducere al ponente ale picha- de peste 110 la sută, iar rebutul a rebutul Ia 0,27 la sută, faţă de 3 Ia
anului, la 119 din care 56 vaci de gospodăriei, care nu s-au preocupat merului. fost redus cu mult sub procentul ad sută cit este admis.
lapte. A crescut de asemenea, nu decît în mică măsură de mobiliza
mis. De la începutul anului şi pînă Şi colectivul turnătoriei de oţel a
la sfîrşitul lunii august, sectorul tur obţinut succese frumoase în muncă.
nătorii a obţinut o economie la pre Desfâşurind larg întrecerea socialistă
ţul de cost de peste 926.000 lei, din între echipe, organizînd bine tocurile
care, numai in luna august s-au rea de muncă, el a reuşit să realizeze pla
mărul oilor şi porcilor. Gospodăria are rea colectiviştilor la muncă în scopul lizat 150.000 lei. nul de producţie în proporţie de 101
acum 346 ovine şi 46 porcine, din care terminării acestei construcţii. Sector fruntaş este turnătoria de la sută. Totodată a fost redus pre
i 1 scroafe. Nici celelalte construcţii prevăzute :sa&c'i tuburi care a realizat planul de pro ţul de cost, iar calitatea pieselor tur
în planul de producţie nu se pot rea ducţie în proporţie de 119 la sută, nate s-a îmbunătăţit cu mult faţă de
Unele realizări s-au obţinut şi în liza tot din cauza slabei participări Din activitatea Crucii roşii Recoltează sporind totodată productivitatea mun lunile trecute.
ceea ce priveşte asigurarea hranei şi la lucru a colectiviştilor. De altfel, lu cii cu 116,30 kg. piese turnate pe
adăposturilor pentru animale. Recol crările de construcţie a păţulului, ma Caravane sanitare Zlaşti, Ştefan Variaş., construc sfecla de zahăr cap de muncitor. Pentru a crea condiţii optime de lu
tele de pe întreaga suprafaţă (72 ha) ternităţii, coteţelor, nici măcar n-au tor, toţi donatori de sînge. cru şi a da turnătoriilor posibilitatea
cu fineţe naturale şi de pe suprafe fost începute. Aşa stînd lucrurile, ne In aproape toate raioanele re Zilele trecute, la gospodăria colec Turnătorii acestui sector au dat o de a-şi realiza şi depăşi lunar planul
ţele cultivate cu diferite nutreţuri c a : punem întrebarea: îşi vor putea oare giunii s-au organizat caravane Concurs tivă „23 August“ din Rapoltul Mare atenţie deosebită şi calităţii pieselor de producţie, colectivul de inovatori
trifoi, lucernă etc., au depăşit îndeplini colectiviştii din Mărtineşti sanitare cu medici specialişti şi s-a început recoltatul sfeclei de za turnate. In acest sens, ei au făcut al sectorului turnătorii şi-a propus să
în acest an prevederile planului de angajamentul care prevede ca toate „Sanitarii pricepuţi“ hăr. propuneri conducerii sectorului de a studieze şi să rezolve în cel mai scurt
producţie ele fiind strînse la timp şi construcţiile planificate să fie termi asigura din timp locurile de muncă timp cîteva probleme printre c a re :
depozitate în bune condiţii. Acum, co nate cu 30 de zile înainte de înche cu materialele necesare şi a Ie pune „Mecanizarea evacuării murdăriei din
lectiviştii lucrează de zor la însilozat. ierea anului în curs ? la dispoziţie formele de turnare, creîn- hală“, „Mecanizarea introducerii nisi
Pînă la 21 septembrie a-c., ei au în du-Ie astfel front de lucru deschis. pului nou în hală", „Mecanizarea tran
silozat peste 400 tone de diferite nu In sectorul zootehnic sînt Avînd condiţii optime de lucru, ei sportului fontei brute la cubilpuri pen
treţuri suculente, cea mai mare par au redus rebutul cu 2,50 la sută faţă tru topire“ etc- Astfel, se vor evita
te porumb-siloz. de admis. In ceea ce priveşte obţine accidentele şi se va reduce mult mun
In urmă cu puţin timp, colectiviştii încă multe de făcut personal medico-sanitar şi echi La Petroşani şi Lupeni s-au Recolta medie de pe cele 20 ha. rea de economii şi îmbunătăţirea ca ca fizică.
din Mărtineşti au început ş i' lucrările piere sanitare. .Ele au vizitat di organizat de ourînd două con cultivate cu această plantă, depăşeşte lităţii, pe primul ioc s-a clasat turnă
de construcţie a unui grajd cu capa Nimeni nu poate nega succesele ferite localităţi, au dat consul cursuri „Sanitarii pricepuţi“, în prevederile planului de producţie al toria de fontă. Datorită preocupării In fruntea întrecerii, la turnătoria de
citatea de 100 capete bovine. In scopul obţinute la G.A.G. „9 Mai“ din Măr taţii şi indicaţii sanitare. genul concursurilor „Drumeţii gospodăriei cu peste 2.000 kg. la fie permanente a întregului colectiv pri tuburi, s-a situat echipa condusă de
realizării lui la un preţ cît mai scă tineşti în ceea ce priveşte dezvoltarea veseli“. La Petroşani, la concurs care ha. vind aprovizionarea cu cele necesare comunistul loan Harapciuc. De la tur
zut, colectiviştii au efectuat pîriă acum şepteluiui. Dar, faţă de cele 471 ha. De pildă, în raionul Petroşani, au participat 14 reprezentante nătoria de oţel se evidenţiază echipele
peste 500 ore de muncă voluntară, e- teren agricol pe care le posedă gos 3 caravane formate din 10 me ale grupelor sanitare din Petri- Cefe mai mari producţii de sfeclă şi organizarea locurilor de muncă, pla conduse de comuniştii Mihai Spătaru
conomisind astfel mari sume de bani podăria, numărul bovinelor ar trebui dici, 29 echipieri sanitari, 14 su la, Lonea, Aninoasa, Iscroni şi de zahăr s-au obţinut de pe parcelele nul de producţie pe perioada de la t şi Siinion Armie, iar de la turnăto
din fondurile gospodăriei. să fie, potrivit angajamentului, de rori şi 13 activişti voluntari sa Petroşani, iar la Lupeni, 9 repre întreţinute de către colectivistele Silvia august şi pînă la jumătatea lunii sep ria de fontă echipa condusă de Petre
169—170 din care 84—85 vaci de nitari, s-au deplasat în sectoa zentante din Lupeni, Uricani, Urs, Mărioara lancu, Savina Oană şi tembrie a fost îndeplinit în proporţie Herban.
Pe baza obiectivelor întrecerii, co lapte. rele forestiere Jieţ, Voevodu şi Vulcan şi Paroşeoi. Concursurile Maria Orban,
lectiviştii din Mărtineşti au încheiat Auşeiu. Gu acest prilej, au fost au scos în evidenţă buna pregă de 108 la sută, iar economiile rea I. DUMITRU
contracte pentru a vinde statului în Grijă deosebită trebuie avută apoi acordate consultaţii Ia 630 dc tire teoretică a unor echipiere sa SOFIA BOZERO lizate de la începutul anului şi pînă
treaga cantitate de lină, lapte de vacă şi faţă de întreţinerea animalelor. Din nitare. La Lupeni, cele mai bune
şi 60 la sută din laptele de oaie. Pînă cauza spaţiului insuficient de adăpos- corespondentă ÎN iNTÎyPINAREA
în prezent, ei au livrat lîna obţinută tire a animalelor, acestora nu li se
de la toate oile, precum şi cele 500 poate asigura o îngrijire şi o hrănire Colectează fructe
de pădure
muncitori forestieri, s-au făcut
kg. de brînză contractată iar de la corespunzătoare. 119 tratamente şi altele. răspunsuri le-a dat tov. Lucia In bina august a.c., în comuna SEZONULUI DE IARNĂ
vaci s-a livrat toată producţia de Arghile, de la Termocentrala din Vaţa de Jos, raionul- Brad, a luat
lapte (peste 28.300 litri). Numărul prevăzut — cel puţin 100 O asemenea caravană s-a or Paroşerti, iar la Petroşani tov. fiinţă un centru de colectare a pro Preocuparea principală a co Acest stoc va fi complectat Ia
ovine la suta de hectare, — respectiv ganizat şi în punctele forestiere Angelica Huzum de la C.C.V..T. duselor de pădure. Pînă în prezent, lectivului întreprinderii comer începutul trimestrului IV cu încă
Urmărindu-se vînzarea către stat a 471 capete, se poate realiza pînă Ia Şugag şi Tău din raionul Se lucrătorii care muncesc în cadrul a- ţului cu ridicata pentru textile 4.000 de paltoane.
cel puţin 5.000 kg. carne la 100 de sfîrşitul anului. Consiliul de condu beş. Aici a participat şi grupa Un asemenea concurs s-a or cestui centru, au colectat 120 tone şi încălţăminte din Petroşani,
ha. teren agricol, colectiviştii au con cere al gospodăriei trebuie să ţină sanitară a întreprinderii fores ganizat şi cu elevele şcolii de mure din care s-au produs circa 15 este buna aprovizionare a oa Mult căutate în sezonul de
tractat 9 bovine, 2 porci şi 20 viţei. seama însă şi de calitatea lor. Să nu tiere Sebeş. surori din Petroşani şi surorile tone sirop, iar cele 100 tone zmeură menilor muncii din regiune cu iarnă sînt tricotajele. De acest
Pînă în prezent s-au livrat statului procure numai oi din rasa ţurcană, cu medicale din spitalele raionului. colectată, a luat calea exportului. fapt conducerea întreprinderii a
toate cele 9 bovine şi porcii, în greu lină grosieră şi cu o slabă producti Concursul a fost cîştigat de sora
I. PÎRVA
vitate, ci, conform angajamentului, să
tate vie de 5.880 şi respectiv 440 kg. tindă spre ţigaizarea întregii turme. Tot în ultimul timp, o altă ca Tinra Corogea. corespondent articole de sezon cît mai va ţinut cont atunci cînd a făcut
Rezultatele bune obţinute în G.A.G. Pînă în prezent, doar 40 la sută din ravană sanitară s-a deplasat în riate. Pentru ca în sezonul de comanda pentru 260.000 jersee
oile gospodăriei sînt cu lină semifină, comuna Daia, raionul Sebeş, O iarnă care se apropie unităţile pentru bărbaţi, femei şi copii,
„9 Mai" Mărtineşti au permis colec iar producţia de lînă pe cap de oaie S-au acordat astfel 135 de con comerciale să fie aprovizionate fulare de lînă ş. a., din care
tiviştilor să repartizeze anul acesta la a fost în acest an de numai 2,1 kg. sultaţii. C u o <2 d r e p t s -a ra i ita t din abundenţă cu îmbrăcăminte 160.000 se află deja depozitate.
fondul de bază încă 96.400 lei. în lo c a lu l g ră d in iţe i? groasă şi încălţăminte de iarnă, Unităţile comerciale din regiune
Trebuie dusă muncă de lămurire şi In locurile unde s-au deplas-at conducerea I.C.R.T.T. Petroşani vor primi în aceste luni peste
Construcţiilor — pentru înlăturarea concepţiilor greşite caravanele, au fost împărţite şi Procesul instructiv-educa schimbarea survenită, profe a întocmit încă din timp nece 160.000 m. finet, diftin şi alte
mai multă atenţie ale unor colectivişti care susţin că un mare număr de broşuri de e- tiv la şcoala de 7 ani. din sorul Alexandru Şerbănescu sarul pe baza căruia s-au efec ţesături asemănătoare.
creşterea păsărilor, ar fi nerentabilâ. ducaţie sanitară. Petros, raionul Haţeg, a a- tuat comenzile de mărfuri. Acest
Pe lingă grajdul aflat în construc Gospodăria nu posedă decît 22 de vut mult de suferit in anul a fost obligat să cedeze şi lo necesar depăşeşte cu mult volu Şi magazinele de încălţăminte
ţie, colectiviştii din Mărtineşti au pre găini faţă de 500 cît prevede planul Consfătuire şcolar 1959— 1960. Despre cuinţa directorului, aflată în mul mărfurilor desfăcute în vor primi în acest an un număr
văzut în planul de producţie să con anual de producţie. cu donatorii de sînge incinta şcolii. Fără a judeca cursul anului trecut. sporit de mărfuri pentru iarnă.
struiască pînă la sfîrşitul anului în deficienţele de la această In depozitele I.C.R.T.I. Petroşani
curs, o maternitate pentru 24 scroafe, ? Zilele trecute, la clubul mun şcoală s-a amintit şi în re dacă periclitează sau nu des In timp ce în magazine se se afiă 30.000 perechi bocanci,
coteţe pentru păsări şi un pătul pentru citoresc din Hunedoara a avut centa consfătuire a cadrelor chiderea grădiniţei de copii vindeau mătăsuri şi încălţămin 30.000 perechi ghete pentru co
porumb cu o capacitate de 15 vagoane. Gospodăria cole:tivâ din Mărtineşti, loc o consfătuire cu donatorii din Baru Mare, cu de la sine te uşoară de vară, în depozite piii de toate vîrstele şi 10.000
are posibilităţi multilaterale pentru a de sînge din oraşul Hunedoara. didactice din raionul Haţeg. putere, profesorul Alexandru au început să sosească mărfurile perechi bocanci cu talpă de pie
Lucrările de construcţie se desfă se dezvolta şi întări. Pentru aceasta Au luat parte circa 100 de oa Referatul prezentat, cît şi pentru sezonul de toamnă şi le pentru copii. Pe lingă aceste
şoară însă anevoios. La grajd, bună trebuie muncit însă mai mult, trebuie meni ai muncii. Cu acest prilej, Şerbănescu s-a mutat în lo iarnă. De la fabricile de confec cantităţi, în trimestrul IV, sto
oară, s-a început turnarea centurii su sprijinită şi îndrumaţi mai îndeaproa s-a ţinut o expunere despre im cei care au luat cuvîntul, a- calul acesteia. Aşa se face ţii au sosit 7.000 de paltoane cul se va mări cu aproximativ
perioare de beton şi s-a făcut ciopli pe de către organele de partid şi de portanţa donărilor de sînge. In minteau. printre altele şi că grădiniţa de copii nu şi-a 60.000 perechi de încălţăminte-.
rea grinzilor pentru acoperire. Acum stat comunale şi raionale. despre anumite „frecuşuri“ bărbăteşti confecţionate din sto Un loc important în aprovizio
însă, lucrările stagnează. De ce ? Pen început activitatea pe ziua
E. BERGHIAN ce au existat între cadrele de 15 septembrie, că educa fe groase, în culori variate şi de
-m - cadrul consfătuirii, au luat cu- didactice şi directorul şcolii toarea de aici nu-şi poate dimensiuni diferite, iar în tri narea de iarnă cu încălţăminte
vîntul mai mulţi donatori şi pri — prof. Alexandru Şerbă desfăşura programul. mestrul IV vor mai sosi încă îl ocupă produsele de cauciuc.
Prin m u n c ă v o lu n ta ră mitori de sînge. 4.000 de bucăţi. In depozite se Tn acest an prin unităţile comer
nescu. Cu ce drept s-a mutat în află de asemenea şi un bogat ciale vor fi puse în vînzare noi
Mobilizaţi de biroul organizaţiei de In această acţiune s-au evidenţiat De pildă, tov. Dumitru ITera, După aprecierea secţiei, de loco,Iul grădiniţei de copii, sortiment de paltoane pentru fe sortimente de cismuliţe şî şo
bază U.T.M., tinerii din brigada U.T.M. utemiştii : Letiţia Borza, Dragoş Aga muncitor la C. S. Hunedoara, profesorul Alexandru Şerbă şoni de diferite culori şi mărimi
care are pînă acum peste 30 do Invăţămînt şi cultură a ra nescu ? Această întrebare
ionului Haţeg, o bună parte
şi-o pun părinţii copiilor din
din vină i-a revenit direc
de muncă patriotică de la G.A.G. Şi- pe, Aurelia Jivanov, Maria Păhescu nări de sînge, a povestii în ce torului de şcoală. Ca atare, Baru Mare. Ei aşteaptă răs mei. Cele 5.000 de paltoane, pentru femei şi copii, precum si
bot, raionul Orăştie, au efectuat în şi alţii. împrejurare a devenit donator s-a luat măsura de scliim- punsul secţiei raionale de prin coloritul şi calitatea lor su o mare cantitate de încălţăminte
ziua de 23 septembrie a. c. 136 ore de de sînge. Au mai vorbit tov. barea acestuia din funcţia a- invăţămînt şi cultură din perioară, prin varietatea mode de cauciuc pentru bărbaţi. In to
muncă voluntară la săparea şi ame AUREL PURI)! Cornel Lazăr, brutar, Dumitru vută. şi numirea la Petros a Haţeg. lelor, sînt în măsură să satis tal, articolele de cauciuc depă
najarea gropilor de siloz din cadrul Pal, muncitor la fabrica de talc- unui nou director. facă exigenţele cumpărătoarelor. şesc cantitatea de 60.000 perechi.
gospodăriei colective. corespondent GH. LUPAN
Cum era şi normal, după In vederea sezonului de iarnă,
întreprinderea s-a aprovizionat
Nu odată la consfătuirile or Planificarea activităţii — laturi importantă exista activitate cultural-educa- de pe acum cu numeroase arti
ganizate cu activiştii culturali, cole de blănărie. 50.000 de pe
Te pe plan regional, fie pe plan tivă. De exemplu, Casa raio rechi de mănuşi de piele căptu
aionai, s-a stăruit îndeaproia- nală de cultură a organizat se-
3e asupra planificării muncii în minariile cu directorii de că şite cu tricotaje şî blană. 20.000
inităţile culturale. Acest lucru a muncii în unităţile culturale
iu s-a făcut întîmplător, deoa- mine culturale, şi-a adus con de căciuli de toate sortimentele,
:ece planificarea acţiunilor şi tribuţia la pregătirea sărbă
i manifestărilor de masă, este revine în acest gens o grijă tru înfăptuirea obiectivelor ce-i şi în celelalte două, sarcini care spre exemplu una din Sarcinile toririi a 10 ani de la înfiinţa haine din foi de cort îmblănite,
!na din laturile cele mai im deosebită. nu au fost rezolvate nici pînă prevăzute a fi realizate la obi rea primelor gospodării agrico gulere de blană si alte articole,
portante ale activităţii în uni- stau în faţă. vor lua în curînd drumul spre
:ăţile culturale. Datorită faptului că ele au ca le colective din raion, în primul
sarcină să organizeze activita Pentru a vedea în ce măsu tn prezent, avind astfel şanse ectivul „Transformarea socia trimestru au fost aduse pe sce magazine.
Pentru ca activitatea pe care tea cultural-educativă atît Ia ră conducerea casei raionale de să fie trecute şi în planurile de listă a agriculturii şi întărirea
) desfăşurăm să servească u- centrul de raion cît şi în unită cultură s-a ocupat de planifi muncă alo trimestrului urmă sectorului socialist“ : „Vom a- na Casei raionale de cultură şi în acest an, produsele textile
iui scop bine conturat, să aibă ţile de pe raza raionului, să carea muncii, de sarcinile ce-i au prezentat spectacole, brigăzi
îficacitate, în planificarea mun- popularizeze şi să extindă ex revin, n-ar fi lipsit de interes tor. juta colectivul de muncă al col artistice de agitaţie, echipele şi încălţămintea care stau la dis
îii trebuie să ţinem seama în să menţionăm că toate cele trei Un singur exemplu ne poate ţului roşu din G.A.C. Sebeş la
primul rînd de sarcinile izvo- perienţa bună a unităţilor cul planuri aflate la dosar şi care confirma în acest sens stilul Întocmirea planului de muncă de teatru fruntaşe la festiva poziţia oamenilor muncii din
Ite din hotârîrile partidului şi cuprind fiecare cîte o perioadă lul de teatru etc. Aceasta este
îuvernului, de sarcinile de pro- turale fruntaşe, planificarea de trei luni, nu se deosebesc de muncă defectuos al condu pe trimestrul 1“, sarcină care îpsă puţin faţă de ceea ce ar regiune, depăşesc cu 132 mili
iucţie imediate ce stau în faţa aproape cu nimic unul de celă
!amenilor muncii unde clubul, muncii se impune să fie făcută lalt. Pentru conducerea casei cerii casei raionale de cultură. este apoi trecută şi în trim es tiebui să facă o casă raională oane lei valoarea produselor
:asa. de cultură, biblioteca sau Se ştie, de exemplu, că la Sebeş trele următoare • li şi III. Oare
!aminul cultural îşi desfăşoară cit mai judicios, cit mai con raionale de cultură din Sebeş, cercul literar este ca şi inexis activitatea în general a colţu de cultură. Una din îndatoririle desfăcute de către unităţile co
!.ctivitatea ; de cerinţele şi ne- n-a mai intervenit, astfel a- tent, că în acest an el a făcut rilor roşii din gospodăriile agri merciale în cursul anului 1959.
cret. proape nimic nou în viaţa ora ei, spre exemplu, este de a or
roiie spirituale ale muncitori- şului şi a raionului, în viaţa prea puţin în direcţia valorifi cole colective din întreg raio ganiza activitatea cultural-ar-
cr sau ţăranilor muncitori. Ce se petrece oamenilor muncii începînd din
luna ianuarie, cînd a fost întoc cării creaţiilor literare, în di nul, nu trebuie să stea în aten tistică la centrul de raion. Fa S. POR V
Oonsiderînd planificarea ca o cu planificarea muncii mit primul plan de muncă tri
nuncă extrem de importantă, mestrial şi acela la general in recţia sprijinirii muncii cultu ţia casei raionale de cultură ? ce oare aceasta Casa raională
!a nu trebuie făcută de unui fa Casa raională de cuifură cit se poate potrivi pentru ori
lingur, ci de un larg colectiv ce casă raională de cultură din ral-educative în general şi a Dar îndrumarea metodică a u- de cultură din Sebeş? Caietul
:are să cunoască bine impor- din Sebeş? ţară.
antele probleme ce se pun în brigăzilor artistice de agitaţie nităţilor culturale, care este o de evidenţă al activităţii cul
aţa oamenilor muncii dintr-o La Casa raională de cultură Din comoditatea de a gîndi
mumită unitate de producţie. din Sebeş problema planificării asupra sarcinilor noi ce revin în mod special. Ou toate aces sarcină directă a casei raio turale o spune singur. Competiţii sportive
muncii şi a organizării acesteia unităţii culturale respective, tea în fiecare plan trimestrial nale de cultură (şi despre care Conducerea casei raionale de
Multe unităţi culturale din este privită ca o chestiune mă multe din obiectivele primului
¦egiunea noastră acordă pla- runtă, ca un lucru ce trebuie plan de muncă au fost pur şi din acest an figurează ia obiec nu se aminteşte nimic), nu cultură din Sebeş va trebui să Consiliul regional U.C.F.S. în cola
îificării muncii atenţia cuve- făcut, nu dintr-o necesitate o- simplu, trecute în cel de al tivul „Activitatea artistică“ : trebuie să stea de asemenea reflecte mai adine asupra sti borare cu consiliul regional A.R.L.U.S.
!ită şi ea se reflectă în primul tiectivă, ci doar aşa ca şă exis doilea şi apoi în al treilea plan. „cercul literar va trece la or în preocuparea casei de cul lului său de muncă în domeniul şi Comitetul regional U.T.M., organi
•înd în planurile trimestriale te o hîrţie la dosar. Aşa se explică de exmplu fap ganizarea acţiunilor de masă, tură ? planificării activităţii cultura zează în „Luna prieteniei roinîno-so-
•au lunare, judicios întocmite, tul că, in planul trimestrului ac va atrage noi creatori ama Dat fiind faptul că planurile le. iar secţia de invăţămînt şi vietice“ o seamă de competiţii sporti
n programele de activitate afi- Răsfoind planurile de muncă tual nu se aminteşte nimic de tori“, ...că „va ţine regulat şe de muncă trimestriale sînt fă cultură a sfatului popular ra ve dotate cu cupa „7 Noiembrie", la
;ate la loc vizibil, în aşa fel pe cele trei trimestre ale anu sarcinile pe care cel de-al l u dinţele de lucru iar membrii a- cute în fugă şi de un singur ional şi secţia de învăţămînţ următoarele discipline: baschet, box,
neît oamenii munpii să poată lui în curs, capeţi cu uşurinţă lea Congres al P.M.R. le pune eestui cerc vor fi îndrumaţi să om, ele nu pot constitui pentru şi cultură a sfatului popular rel handbal, tir şi tenis de masă. La te
ua cunoştinţă cît mai uşor de imaginea clară a adevărului în faţa oamenilor muncii şi de scrie despre realizările statu activiştii casei raionale de cul g.'onal să efectueze o îndrum a nis de masă, competiţia se va desfă
icţiunile ce se întreprind în u- menţionat mai sus. Pară a avea contribuţia Casei raionale de lui nostru“. re mai competentă şi un con şura în oraşul Alba lulia şi va avea
litatea culturală respectivă. la bază sarcinile cele mai im cultură la mobilizarea acestora tură din Sebeş punctul de ple trol mai eficace asupra felului un caracter interregional deoarece par
portante pe care partidul şi Fără a avea o orientare de care în organizarea activităţii. cum se munceşte îq privinţa ticipă şi patru echipe din a|te re
Caselor raionale de cultură, guvernul le pun muncii cultu pentru îndeplinirea lor. ansamblu a problemelor, fără De asemenea el nu poate con .planificării activităţii culturale giuni.
:are trebuie să constituie mo rale de masă în perioada ac a urmări fenomenele cele mai stitui sursa din care să se în şi cum se îndeplinesc sarcinile
tuală, fără ogîndire colectivă şi o Din lipsa unui riguros control caracteristice dintr-un anumit tocmească programul săptămî- stabilite in planurile de muncă De asemenea, consiliile U.C.F.S.
tel de planificare şi organiza- analiză ştiinţifică a obiectivelor privind îndeplinirea sarcinilor domeniu al activităţii producti nal. De aceea, la Sebeş nici nu ale unităţilor culturale. raionale şi orăşeneşti au luat iniţiativa
pe care trebuie să le urmărească planificate, conducerea casei ve şi pe baza acestora casa ra există un program al activită de a organiza competiţii pe plan local
•e a muncii pentru celelalte u- casa raională de cultură în ac raionale de cultură nu s-a je ională de cultură să intervină ţii culturale pe săptămînă ca Numai pe baza unei planificări h următoarele discipline: tir, popice,
tivitatea sa, planurile de muncă nat să treacă atît in planul de cu folosirea celor mai adecva re ar trebui să fie afişat pen judicios întocmite, care să aibă volei şi tenis de masă. La fel s-au
lităţi culturale din raion, le ale acesteia nu reflectă pici pe muncă pe primul trimestru cil te şi mai eficace forme ale tru ca oamenii muncii din oraş ca puncte de plecare principa luat măsuri de a se confecţiona în
departe preocuparea conducerii muncii culturale de masă. în să cunoască ce anume acţiuni lele sarcini izvorite din hotărî- toate raioanele regiunii fotomontaje
Casei raionale de cultură pen scopul formării unei înalte con se organizează la casa raiona rile partidului şi guvernului se care să ilustreze dezvoltarea sportului
ştiinţe socialiste a oamenilor lă de cultură. poate organiza şi desfăşura o sovietic şi în special marile succese
muncii, în scopul generalizării Nu se poate spune că la Ca activitate culturală eficace, mo obţinute de sportivii sovietici ia cea
a tot ceea ce este bun şi a în sa raională de cultură dim Sebeş bilizatoare, care să contribuie de-a 17-a ediţie a Jocurilor Olimpice
lăturării negativului, conduce nu se desfăşoară nici un fel de la succesul nostru în opera mă de la Roma.
rea casei raionale de cultură se activitate, că activiştii acesteia reaţă pe care o făurim.
pierefe în lucruri mărunte. Tată nu muncesc, că în raion nu ar N. SBUCHEA
I, CiOBOTĂ
corespondent
