Page 95 - 1960-09
P. 95
Nr. 17ül DRUMUL SOCIALISMULUI Pagina 3
(Urmare din pag. l-a) nerea samavolnică a numeroase state 1776, document în care se declara Delegaţia romînă consideră că Adu prezent conducerea Bundeswehrului, rea relaţiilor bilaterale, pentru care tria siderurgică, industria constructoa
în afara vieţii internaţionale, crearea
Este evident că nu acesta a fost ur.or primejdioase focare de tulburări lichidarea stării coloniale, elibera nării Generale a O.N.U, îi revine sar cu girul şi aprobarea deschisă a gu există azi posibilităţi mult sporite faţă re de maşini, industria energetică, chi
sensul rezoluţiei unanime privind de şi conflicte pe plan mondial. mică şi a petrolului- Producem azi ma-
zarmarea generală şi completă, votată rea de sub jugul britanic şi transfor cina imperioasă de a examina cu cea vernului federal, revendică înzestrarea de trecut. şini-unelte felurite, tractoare, combai-
U sesiunea trecută de Adunarea Ge Războiul sîngeros din Algeria, ex marea Statelor Unite ale Americü în mai înaltă răspundere problema situa Republicii Federale Germane cu arme ne şi alte maşini agricole, mijloace
nerală. pediţiile de pedepsire din Kenya, crun stat liber şi independent. ţiei din Congo, pentru a crea, înstîr- nucleare, iar cercurile conducătoare ale Am putut constata cu satisfacţie că de transport, utilaj electric. Asigurăm
tul regim de teroare şi violenţă din N.A.T.O. nu lac un secret din inten propunerile guvernului romîn sînt spri în întregime echipamentul necesar
Puterile occidentale, care au făcut Angola şi Mozainbic, răpirea celor mai Este oare prea mult ca astăzi, du şit, poporului congolez acele condiţii ţia lor de a satisface această reven jinite de o serie de state din regiu extracţiei şi prelucrării complexe a
din control subiectul celor mai varia elementare drepturi umane populaţiei pă 184 de ani de la această decla la care îi dau deplin drept lupta sâ nea balcanică şi se bucură de interes
te speculaţii, s-au eschivat în realita autohtone din Africa de sud, bombar raţie să se ceară ca popoarele ce se şi de simpatie în opinia publică din
te de la prezentarea unor propu darea din avioane a populaţiei din
neri serioase în acest domeniu, pe Oman — toate acestea ilustrează me mai află sub jug colonial să se eroică pentru independenţă naţională, dicare primejdioasă pentru cauza păcii. toate ţările acestei regiuni. petrolului şi două treimi din echipa
cînd U-R.S.S. a prezentat propuneri todele la care recurg colonialiştii pen
concrete şi ample privind organiza tru înăbuşirea luptei drepte de elibe bucure de libertatea şi independenţa libertate şi viaţă mai bună. Toate acestea transformă Germania Cu convingerea profundă că reali mentul industrial necesar noilor în
rea amănunţită şi sistematică a u- rare, plină de vitejie şi eroism, a po pe care poporul american a dobîndit-o Domnilor delegaţi, occidentală în principalul focar al în zarea înţelegerii balcanice corespunde treprinderi, precum şi dezvoltării ce
nui control internaţional efectiv al poarelor care aspiră la libertate. atunci ? Promovarea principiilor coexistenţei cordării şi primejdiei de război în Eu pe de-a întregul intereselor funda lor existente, răminind şi disponibili
măsurilor de dezarmare, din prima ropa şi în lumea întreagă. mentale ale popoarelor acestei regiuni, tăţi însemnate pentru export.
zi, pe fiecare fază şi pînă la capătul Colonialiştii s-au dovedit deosebit de Oare cité sute de ani trebuie să paşnice şi a dezvoltării relaţiilor de precum şi interesului general al men
dezarmării generale şi complete. iscusiţi în jefuirea ţărilor coloniale. treacă .pentru ca guvernul S-U-A. să colaborare multilaterală între state în Interesele păcii cer impetuos reali ţinerii şi consolidării păcii în lumea Agricultura noastră a lost înzes
Este ştiut că solul şi subsolul Africii fie de acord că şi alte popoare au vederea menţinerii şi consolidării păcii întreagă, guvernul romîn reînnoieşte trată cu peste 60.000 de tractoare, iar
Propunerile sovietice pentru organi dispun de avuţii nemăsurate — de la acelaşi drept de a fi eliberate de sub reprezintă însăşi raţiunea de a fi a zarea propunerilor Uniunii Sovietice şi propunerea cu privire la încheierea u- pînă la şfîrşitul anului 1965 ea va
zarea controlului internaţional efectiv uriaşele zăcăminte de diamante, ura dominaţia colonială ? Organizaţiei Naţiunilor Unite. nui tratat de înţelegere şi securitate fi complet mecanizată, dispunind de
al dezarmării generale şi complete de niu şi alte minerale de tot felul, pînă ale Republicii Democrate Germane pri colectivă avînd drept scop să conso circa 150.000 tractoare, precum şi
monstrează cu prisosinţă că U.R.S.S. la vastele întinderi de pămînt propice Stimaţi delegaţi, Numai cu doi-trei ani in urmă pu vind lichidarea urmărilor celui de-al lideze pacea în regiunea balcano-a- de toate celelalte maşini necesare a-
şi celelalte state socialiste, interesate celor mai variate culturi. Dar toate însăşi realizarea sarcinii fundamen team asista la încercări de a exclude driaţică şi s-o transforme într-o zonă griculturii moderne.
în cel mai înalt grad să se asigure aceste avuţii se află în mîînile marilor tale de a apăra pacea şl securitatea însuşi termenul de coexistenţă paşni doilea război mondial şi încheierea
.că măsurile de dezarmare silit corporaţii străine care storc beneficii internaţională cere ca O.N.U. să ia că din vocabularul Naţiunilor Unite, tratatului de pace cu Germania. Ga urmare a dezvoltării economiei,
scrupulos respectate, fac eforturi pen fabuloase din exploatarea lor şi a mun hotărît în tnîini problema lichidării venitul naţional este in prezent de
tru a muta discuţia despre control de citorilor africani. Chiar statistica oii- Noi considerăm că hotărîri Ie pe care 2,7 ori mai mare decît în 1938 : pînă
pe terenul speculaţiilor abstracte pe te cială arată că rata profitului din in sistemului colonial-
renul discuţiei practice şi rodnice — vestiţiile directe ale S.U.A. în Africa 1?. va lua actuala sesiune a Adunării
singura metodă care poate scoate o în perioada 1947-1954 se cifra anual Generale a O.N.U. trebuie să contri
problemă controversată din impas. la 33 Ia sută faţă de capitalul inves
tit, ceea ce înseamnă că intr-un timp Robia colonială este nu numai ru în timp ce astăzi constatăm cu satis buie la înlăturarea pericolelor grave din care să fie eliminate bazele mili în anul 1965 va creşte de aproxima
Delegaţia romînă apreciază că do record de numai trei ani capitalul in şinea secolului nostru, nu numai for
cumentul sovietic „Prevederi funda vestit este amortizat. ma cea mai crudă de opresiune po facţie că, de ia tribuna O.N.U., nu ce ameninţă pacea, să pună capăt în tare străine, rampele de lansare a ra tiv patru ori şi jumătate în compa
mentale pentru un tratat de dezarma litică şi de jefuire economică a po meroşi reprezentanţi ai statelor mem chetelor şi armelor nucleare. Ne expri raţie cu acelaşi an.
re generală şi completă" oferă Adunării Ga urmare statisticile O.N.U. arată poarelor, dar şi una din cele mai bre recunosc în coexistenţa paşnică o călcării normelor îndeobşte recunoscu măm speranţa că atît guvernul grec
Generale o bază serioasă pentru dis că venitul pe cap de locuitor al unor primejdioase surse de conflicte mili necesitate vitală, decurgînd din com te. ale relaţiilor dintre state şi neso cit şi noul guvern turc vor primi in S-a ridicat continuu nivelul de
cutarea fructuoasă şi constructivă a ţări ca Kenya, Uganda, Tanganica, tare. plexul realităţilor contemporane. mod favorabil propunerea npastră de trai al întregii populaţii. Puterea ei
problemei dezarmării Ia actuala sesiu este respectiv de 24,32 şi 40 ori mai cotirii drepturilor suverane ale altor dezvoltare a colaborării şi înţelegerii, de cumpărare s-a dublat, iar consu
ne şi îşi exprimă speranţa că acea mic decît în S.U.A. şi de aproximativ In această ordine de idei, trebuie Cu deplină justificare observa în in popoare. de întărire a securităţii popoarelor din mul a crescut de 2-3 ori faţă de a-
sta va permite să se ia hotărîri cores 14 şi 16 ori mai scăzut decît în An notat că intr-un mare număr de ţări • tervenţia sa reprezentantul Braziliei că această regiune. nul 1938.
punzătoare pentru a promova cauza glia sau Franţa. africane există baze militare, navale si o premisă a relaţiilor paşnice în tre , încercarea făcută la sesiunea noas
dezarmării. aen'ene aparţinînd Statelor Unite sau .state este luarea în considerare a e- tră de reprezentantul S.U.A. la O.N.U-, Domnule Preşedinte, Cheltuielile social-culturale s-au mă
Nici un fel de poveşti despre „mi altor state membre ale pactului mili xislenfei unor slate cu regimuri so de a absolvi de păcate pe promoto Oricare ar fi concepţiile noastre po rit în ultimii ani de 4,5 ori, ajungînd
Aş vrea să mă asociez mai multor siunea civilizatoare" a colonialiştilor tar N'.A.T.O. Asemenea baze militare ciale diferite, fie că acest lucru place rii războiului rece şi pe partizanii re litice sau filozofice, dacă milităm pen să reprezinte în 1959 un sfert din bu
antevorbitori, insistind asupra încă u- nu pot să ascundă faptul zguduitor că străine există nu numai în ţările de pe sau nu, şi că, mtrucît soluţia războiu gimului colonialist, dovedeşte, că cercu tru pace, dacă ne este scumpă viaţa getul total al statului. însemnate mij
nui aspect al problemei dezarmării şi după mai bine de un secol de aseme- ţărmul nordic ci şi în adîncitl con lui se demonstrează ca inadmisibilă, rile pe care le reprezintă nu apreciază şi munca creatoare a oameni tor, nu loace materiale au fost îndreptate spre
anume aspectul ei economic legaţ de mea „misiune" întreprinsă de colo tinentului african. Nu de mult. primul singura cale care poate fi urinată pen Ia justa ei valoare maturitatea opiniei ne poate fi indiferent modul in care dezvoltarea învăţămîntului elementar,
problema ajutorării ţărilor slab dez nialiştii belgieni în Congo, nu au exis ministru al Belgiei a declarat cs tru a ajunge la soluţionarea probleme publice internaţionale. Iritarea este un sînt îndrumate şi pregătite pentru via mediu şi superior, pentru crearea unor
voltate. tat la proclamarea independenţei de bazele militare belgiene din Congo, lor erei noastre este aceea a tratati prost sfetnic iar expresiile injurioase ţă vlăstarele tinere ale omenirii, dacă condiţii tot mai bune de educaţie a
cît 14 congolezi cu studii superioare, care au costat Belgia cea 70 de milioane velor, nu pot constitui argumente împotriva ele sînt învăţate să preţuiască omul şi copiilor şi tineretului, de ridicare con
Grava rămînere în urmă economică, nici un medic, nici un ofiţer şi nici mior propuneri concrete şi construc tinuă a nivelului cultural al întregului
socială şi culturală a multor ţări din cadre administrative cu experienţă. dolari, au fost create „la insistenţa tive pentru rezolvarea problemelor vi popor.
Aşi;, ^frica şi America Latină face N.A.T.O.“, iar grosul trupelor belgiene tale ale relaţiilor internaţionale şi ale
parte din contradicţiile cele mai acute Poporul romîn se pronunţă cu ho- evoluţiei istorice a umanităţii. Gratuitatea învăţămîntului, dezvol
ale lumii contemporane. Ea este, re tărîre pentru abolirea definitivă şi ne-
zultatul dominaţiei imperialiste, a pu întîrziată a acestui sistem btesiemat retrase de la aceste baze a fost mu Este incontestabil câ principiile Punctele înscrise de statele socia realizările sale materiale şi spirituale tarea reţelei şcolare, fac îuvăţâmîn-
terii monopolurilor, a regimului robiei care face să se cutremure de ruşine
coloniale, care au apăsat vreme înde pe oricine se simte om. tat în !mediata apropiere. în Ruanda coexistenţei paşnice .cuceresc o adezi liste şi de alte ţări iubitoare de pace sau, dimpotrivă, sînt crescute în spi tul de toate gradele accesibil tuturor
lungată asupra acestor ţări. ritul negării creaţiilor umane, a! •urii: copiilor şi întregului tineret.
Guvernul Republicii Populare Roniî- Urundi. De asemenea, r.iare dip Afri une tot mai largă în întreaga lume pe ordinea de zi a acestei sesiuni is rasiale şi naţionale, ai militarismului O deosebită atenţie se acordă for
Deşi în ultimii ani problema ajuto ne salută şi sprijină declaraţia cu privi ca de sud au anunţat ci în Rodezia torice, ca şi propunerile cu care ele şi războiului.
rării economice a ţărilor slab dezvol re la acordarea independenţei ţărilor şi a fost amenajat un teren o» care se am face însă un prost serviciu cau au venit în faţa Adunării Generale mării cadrelor naţionale de tehnicieni
tate este mult discutată, situaţia con popoarelor coloniale, propusă de U.R.S.S. instalează principala bază N.AT.O. zei păcii dacă am trece cu vederea urmăresc rezolvarea problemelor fun Fapte recente arată că cercuri in şi alţi specialişti, pentru nevoile in
tinuă să rămînă critică. Mai mult, prin care se cere să se acorde ime menită să fie folosită de avioane reac . faptul că aceste principii au şi ad damentale ale epocii noastre — întă fluente din anumite ţări iac eforturi dustriei, agriculturii şi transportului,
statisticile Organizaţiei Naţiunilor U- diat tuturor ţărilor coloniale, terito toare de vînătoare şi bombardiere pur versari înverşunaţi. rirea păcii şi securităţii generale, a- ştiinţei şi culturii. Numărul ingineri
nite arată că venitul pe cap de locui riilor sub tutelă şi altor teritorii fără
tor al acestor ţări în loc să crească a guverne proprii, independenţă comple tătoare de arme tiţicleare. Revista a- Aşa cum s-a mai arătat de la a- sigiirarea dreptului tuturor popoare pentru a inocula tineretului veninul lor a crescut în ţara noastră de la
continuat să scadă. Comisia economică tă şi libertate în construirea statelor
a O.N.U. pentru America Latină con naţionale, în conformitate cu voinţa mericană „Time“ a descris un aero ceastă tribună, în lumea contemporană lor de a se bucura de independenţă intoleranţei faţă de oameni, îndeo 9.000 cîţi erau în 1938 ia 60.090 In a-
stata recent că în 1959 economia ţări liber exprimată şi dorinţa popoarelor drom din apropiere de Tripoli, ca pe se înfruntă două linii, două orientări şi suveranitatea naţională. sebi faţă de cei de altă rasă, al revan- nul 1960.
lor din acest continent a fost lovită — şi de a se elimina toate poziţiile
de o nouă scădere a comerţului şi de coloniale sub forma posesiunilor sau un „aerodrom-cheio in încercuirea în materie de relaţii internaţionale: o Pornind de la cortvingerea că fie şismului şi ai agresiunii, in scopul de Populaţiei ii este asigurată o largă
un declin în producţia agricolă pe cap regiunilor închiriate pe teritoriile al Moscovei de către aviatic strategică care sfat membru al O.N.U., fie el a-l adapta proiectelor aventuriste ale deservire medicală gratuită. Romînia
de locuitor, menţionînd că tendinţa de tor state. a S.U.A.". orientare bazată pe principiile coexis mare sau mic, are îndatorirea să a- adversarilor destinderii şi păcii. se numără astăzi printre primele zece
declin este dominantă din 1956 în tenţei paşnice, care urmăreşte întări ducâ o contribuţie proprie, activă, la ţări din lume în ceşa ce priveşte nu
coace. Noi considerăm că aderarea la prin Dacă ţinem seama de faptul că rea şi dezvoltarea continuă a bunelor afirmarea concretă a principiului co Pornind de ia ideea că tînăra gene mărul medicilor |a mia de locuitori-
cipiile Cartei O.N.U, a devenit incom majoritatea statelor oare fac parte din existenţei paşnice în relaţiile. inter raţie poale şi trebuie să joace un rol
Soluţia eficace pentru înlăturarea a- patibilă cu oprimarea colonială săvîr- N.A.Ţ.O. sînt state colonialiste, devine relaţii între state, eliminarea încordă naţionale, guvernul romîn a propus important, un rol activ în favorizarea Aceste progrese considerabile au
cestor stări de lucruri constă în alo şită de către state-inembre ale O.N.U. clar că toate bazele militare, trupele, rii internaţionale şi rezolvarea la ma înscrierea pe ordinea de zi a actua ţelurilor păcii şi coexistenţei paşnice, devenit posibile numai după ce po
carea resurselor imense ce s-ar eli şi că a sosit timpul ca O.N.U. să che unităţile, de aviaţie şi flotele aparţi- lei sesiuni a Adunării Generale a guvernul romîn a propus înscrierea pe porul nostru a pus capăt dependen
bera, ca efect al dezarmării, pentru a me toate guvernele să respecte cu nînd N.A.T.O. sînt îndreptate nu nu sa tratativelor a litigiilor dintre state; ţei sale politice şi economice faţă de
stimula dezvoltarea industrială a ţări stricteţe principiile Cartei privind ega o altă orientare — cea a promotori
lor slab dezvoltate din Asia, Africa şi litatea şi respectul pentru drepturile
America Latină, a moderniza agricul suverane şi pentru integritatea terito mai împotriva ţărilor socialiste şi al lor războiului rece şi ai cursei înar punctului intitulat: „Acţiuni pe plan ordinea de zi a actualei sesiuni a puterile imperialiste. Rezultatele obţi
tura lor şi a spori producţia agricolă, rială a tuturor statelor fără excepţie, punctului intitulat: „Măsuri pentru nute sînt efectul unei politici dictate
a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale nepermiţînd nici o manifestare a colo tor ţări iubitoare de pace, ci şi îm mărilor duce la organizarea de acţi regional în vederea îmbunătăţirii re promovarea în rîndurile tineretului a de interesele fundamentale ale ţării
populaţiei, a da extindere învăţămîn- nialismului, nici un drept exclusiv sau potriva mişcării de eliberare din A- laţiilor de bună vecinătate între sta ideilor păcii, respectului reciproc şi în şi de necesităţile dezvoltării ei pe ca
ului public şi ocrotirii sănătăţii. privilegiu pentru anumite state, în dau frica şi pentru menţinerea prin te uni agresive şi la imixtiuni grosolane te europene aparţinînd unor sisteme ţelegerii între popoare". lea progresului.
na altora. Poziţia faţă de sistemul de roarea armelor a poziţiilor politice şi în treburile interne ale altor ţări, Ia social-politice diferite".
Desigur; o condiţie imperios nece înrobire colonială a devenit piatra de economico alo imperialiştilor in A- crearea şi întreţinerea focarelor de ne Considerăm că Adunarea Generală In dobîndirea rezultatelor schiţate
sară a unei astfel de ajutorări este încercare pentru guvernele statelor frica. linişte, periclltînd grav pacea lumii. Guvernul romîn consideră că dez sumar aici un rol însemnat I-a avut
ca ea să nu implice nici un fel de con membre ale O.N.U.: sînt ele pentru voltarea şi îmbunătăţirea continuă a a O.N U. ar aduce un real serviciu
diţii de natură politică, nici un fel de sau contra principiului nobil înscris
imixtiuni în treburile interne ale ţă în Cartă privind egalitatea şi respec Popoarele africane, guvernele lor şi Este drept că în zilele noastre se relaţiilor dintre statele situate în cauze: păcii dacă ar recomanda gu- strînsa colaborare şi într-ajutorare din
rilor ce urmează să beneficieze de a- tul pentru drepturile suverane ale tu
jutor. El trebuie atribuit în condiţii turor popoarelor? Doar nu poţi să fii liderii lor politici care reprezintă as veritatea cu care opinia publică judecă regiuni în care cele două sisteme so- vernelor şi organizaţiilor specializate tre ţările socialiste şi sprijinul per
care să ducă la consolidarea indepen pe de o parte pentru libertate, iar pe piraţiile de eliberare de sub jugul pe adversarii principiilor coexistenţei cial-economice vin în contact imediat să acorde o atenţie sporită probleme- manent şi multilateral de care se bucu
denţei politice si economice a acestor de altă parte să sprijini colonialismul, colonial şi de consolidare a indepen ră ţara noastră din partea Uniunii So
ţări, la avintul forţelor lor de produc care se află într-o opoziţie ireconci denţei, acolo unde ea a fost cuce paşnice îi face chiar pe acei care sub sau apropiat capătă o însemnătate deo Vr legale de promovarea in rîndu-
ţie, la satisfacerea în măsură crescîn- liabilă cu ideea libertăţii popoarelor. rită, nu pot să nu vadă primejdia ex minează şi împiedică aplicarea lor în rile tineretului a ideilor păcii, respec vietice. In mod deosebit poporul nos
dă a cerinţelor materiale şi culturale tremă la care le expune existenţa şi viaţa internaţională să invoce aceste sebită atît pentru ţările direct inte tului reciproc şi înţelegerii între po
ele populaţiei lor. Cum se poate oare concepe înfăp sporirea bazelor şi trupelor N.A.T.O. principii, teniîndu-se ca adevăratele lor resate, cît şi pentru pacea şi securi poare şi ar iniţia elaborarea unei con tru preţuieşte ajutorul pe care ni-l
tuirea unui program de măsuri econo pe teritoriul african. Vechea şi răsu gînduri şi intenţii să nu iasă la iveală. tatea generală. venţii internaţionale în acest sens.
Trăim într-o lume care dispune de mice, politice şi culturale în Africa — flata gogoriţă a „pericolului comu De aceea, popoarele lumii şi reprezem acordă Uniunea Sovietică pentru dez
bogăţii imense, de mijloace tehnice la care s-a referit în cuvîntarea sa nist“ este fluturată în Africa de co tânjii lor trebuie să manifeste lucidi Guvernele statelor respective ar pu Guvernul romîn nădăjduieşte că pro
perfecţionate, în stare să asigure con preşedintele Statelor Unite fără a lonialişti pentru a distrage, în reali tate şi vigilenţă, călăuzindu-se in a- tea totodată iniţia tratative pentru re punerile sale, atît cea referitoare la în voltarea industriei, baza avântului în
diţii mai bune de viaţă întregii popu lua o poziţie clară în favoarea ex tate, atenţia de ia planurile lor de preejerea poziţiei fiecărui guvern după zolvarea problemelor litigioase existen ţelegerile regionale, cit şi aceea pri
laţii a globului. Eliberarea omenirii de tirpării colonialismului, cancerul nemi transformare a Africii într-o mare ba fapte şi nu după simple declaraţii. te între ele, ar piitea încheia tratate vind îndrumarea tineretului, vor găsi tregii economii naţionale. •: r -r .,
oovara tot mai apăsătoare a cheltuie- los care a făcut şi face să sufere po ză de operaţiuni militar« ale pactului de înţelegere şi colaborare multilate înţelegere şi sprijin din pariea state
;lor militare şi a cursei înarmărilor poarele africane, care a împiedicat şi, N.A.T.O. Cum se pot împăca declaraţiile de rală sau orice alte instrumente 'de în lor membre ale Organizaţiei noastre. Domnule preşedinte, 3
ar deschide calea spre valorificarea împiedică dezvoltarea economică, poli ataşament pentru cauza păcii cu poli ţelegere regională, cu ajutorul cărora
intr-o măsură tot urni mare a acestor tică şi culturală a Africii ? Doar aşa cum au arătat în repetate tica de sporire an de an a cheltuie să se elimine astfel de surse imporr Domnilor delegaţi, Profundele transformări înfăptuite in
imense posibilităţi. rînduri reprezentanţii guvernului pro lilor de înarmare şi a pregătirilor mi tonte de neîncredere ş i . încordare în ţara noastră provoacă, aşa cum este
Fâcînd să răsune în această Adu vizoriu aigerian, războiul sîngeros îm litare ale S.U.A., cu ridicarea Ia ran relaţiile dintre state, cum sînt baze Ducînd cu consecvenţă o politică de şi firesc, nemulţumirea adversarilor
Domnilor delegaţi, nare glasul Africii, preşedintele Re potriva poporului aigerian, care luptă le militare străine, rampele de lansa pace şi de lărgire continuă a colaboră progresului social, a exponenţii ir po
publicii Ghana, dr. Nkrumah, a de re a rachetelor, staţionarea avioanelor liticii de dominaţie imperialistă asu
înfăptuirea ţelurilor O.N.U. este in clarat că „atît timp cit un singur încărcate cu arme nucleare etc. pra altor popoare,
separabil legată de realizarea aspira metru de pămînt african rămine sub
ţiilor tuturor popoarelor spre libertate dominaţie străină, lumea nu va cu Aceştia sînt inspiratorii feluritelor ac
şi independenţă, de lichidarea definiti noaşte pace... Naţiunile Unite trebuie
vă şi radicală a rînduielilor colonialis rii multilaterale cu toate stolele, Re ţiuni provocatoare de grosolană imix
te. Este timpul ca in conflictul dintre să cheme toate statele care au colo publica Populară Romînă şi-a concen tiune în treburile interne ale ţârii
puterile coloniale şi popoarele înrobi' nii în Africa să acorde independenţa trat eforturile pentru cpntinua dez noastre. Un exemplu recent il consti
te, O.N.U. să se situeze hotărît şi fără voltare a economiei sale naţionale şi
rezerve de partea acestora din urmă completă teritoriilor care se mai a- cu abnegaţie pentru libertatea şa, gul de politică de stat a spionajului Asumarea de către marile puteri a tuie mascarada nedemnă a aşa-numi-
n-ar fi fost posibil fără sprijinul. militar şi a încălcării suveranităţii al angajamentului de a respecta aseme tei „săptămîni a naţiunilor captive”,
Colonialismul este sinonim cu asu flă sub stăpînirea lor“. politic şi militar acordat Franţei de tor state, care şi-a găsit expresia în nea aranjamente intervenite între sta patronată de personalităţi oficiale din
prirea naţională şi socială dusă la Astăzi, cînd discutăm, Declaraţia cb aliaţii din N.A.T.O. cunoscutele incursiuni agresive ale a- tele unor zone geografice ar spori efi S.U.A.
extrem: el evocă imaginea a zeci de
milioane de. oameni vînduţi cg sclavi, privire la acordarea independenţei ţări* Complotul agresiv împotriva inde vioanelor americane „U-2" şi „RB-47" cacitatea acestor aranjamente şi va ¦ridicarea bunăstării materiale şi cultu Promotorii războiului rece îşi în
închişi în rezervaţii şi lagăre de con pendenţei şi integrităţii Gongoului, des deasupra teritoriului sovietic ? Cum se loarea lor pentru cauza păcii gene rale a poporului. găduie, adeseori, să adreseze poporu
centrare, decimaţi de foamete şi boli, tor şi popoarelor coloniale’ propusă de făşurat de cercurile colonialiste cu pot împăca asemenea declaraţii cu ac rale. lui nostru stăpîn pe destinele sale,
sprijinul N.A.T.O., reprezintă un nou tele ostiţe împotriva eroicului popor al Vechea Rominie era cunoscută ca promisiuni de „eliberare“.
ţinuţi în bezna inculturii. U.R.S.S., poate că nu este nepotri şl izbitor exemplu în această pri Republicii Cuba care a păşit ferm pe După cum se ştie, guvernul romîn una din ţările înapoiate ale Europei,
vit să reamintim delegaţiei america vinţă. Este pe deplin justificată în calea independenţei sale naţionale ? a propus încă din 1957 o astfel de cu o industrie slab dezvoltată, cu a- fi întrebăm pe aceşti „eliberatori“
Colonialismul înseamnă ciopîrjirea grijorarea cu care opinia publică ur înţelegere între statele regiunii balca gricultură primitivă. In acea vreme, nechemaţi: de ce anume doriţi să eli
ne de „Declaraţia Independenţei“ vo măreşte evoluţia situaţiei din Congo, Chiar acum, cînd în Adunarea Ge nice şi a reînnoit propunerile sale în ţării noastre îi erau caracteristice mi beraţi poporul romîn ? De industria sa
arbitrară a unor vaste teritorii, menţi cu atît mai mult cu cit în această nerală a Naţiunilor Unite asistăm Ia anul 1959. zeria, analfabetismul în proporţii de naţională, în plină dezvoltare, de bo
tată de Congresul Statelor Unite în evoluţie sînt angajate însăşi autorita încercarea de a arunca răspunderea masă, mortalitatea infantilă ridicată găţiile ţării pe care poporul romîn le
tea şi prestigiul Organizaţiei Naţiuni pentru încordarea internaţională toc Am formulat propunerile noastre şi bolile endemice. valorifică azi în interesul prosperită
lor Unite. mai asupra Uniunii Sovietice şi a ce cu convingerea că regiunea balcani ţii sale, de dreptul Ia muncă, la în
lorlalte ţări socialiste, care depun e- că poate fi transformaiă într-o zonă a Cunoaştem din propia noastră expe văţătură, la odihnă, la asistenţă sani
Acum apare limpede pentru toţi forturi perseverente în vederea înlăţu' păcii, fără armament atomic, rampe rienţă, stimaţi delegaţi, care sînt re tară, de libertăţile asigurate în mod
cei care sînt sincer devotaţi cauzei rării surselor ei, în Europa se desfă de lansare a rachetelor şi baze mili zultatele dezastruoase ale dependenţei efectiv de orînduirea noastră socia
eliberării popoarelor coloniale că, în şoară mari manevre militare ale tare străine. Aceasta ar corespunde în de monopolurile străine pentru viaţa listă ?
loc să sprijine guvernul central care N.A.T.O. care provoacă nelinişte şi spo cel mai înalt grad intereselor funda politică şi economică a unei naţiuni.
a făcut apel la O.N.U. pentru a res resc psihoza de război. mentale ale popoarelor ţărilor balca Monopolurile străine, care au dominat Poporul romîn cunoaşte suficiente e-
tabili ordinea şi legea în Congo, în nice şi ar depăşi cu mult ca impor zeci de ani în ţara noastră, au frînaî xemple ale modului în care coneepeţi
Ioc să îndeplinească fidel rezoluţiile tanţă limitele acestei regiuni geogra libertatea, acolo unde vă mai puteţi
Consiliului de Securitate privind aju fice. impune voinţa.
Ne am referit aici la aceste acţiuni
Realizarea unei astfel de înţelegeri dezvoltarea economiei, au jefuit bogă provocatoare al căror ecou s-a făcut
torarea guvernului central pentru a Aceleaşi cercuri ai căror exponenţi
asigură independenţa şi integritatea te afirmă că sînt preocupaţi de dorinţa ar crea totodată condiţii (lin cele ţiile sale naturale şi au exploatat auzit şi în această sală, pentru a a-
ritorială a Republicii Congo, coman de a preveni dezlănţuirea unui război mai favorabile pentru intensificarea munca harnicului popor romin. Romi- •trage atenţia Adunării Generale asu
damentul O.N.U. şi secretarul general accidental sau a unui atac prin sur schimburilor economice, a colaborării nia importa aproape toate maşinile şi pra uneia din formele războiului rece
aii acţionat în vederea subminării gu multilaterale şi ajutorului reciproc, în care alimentează tensiunea internaţio
vernului central şi s-au situat de par prindere, organizează zborurile aviaţiei folcşul tuturor popoarelor acestei re utilajele şi era nevoită să-şi vîndă grî- nală, încalcă normele relaţiilor dintre
tea rebelilor, în spatele cărora stau strategice americane şi engleze cu ar giuni.
nele pe seama subalimentaţiei croni state şi care trebuie condamnată cu
colonialiştii belgieni şi aliaţii lor din me nucleare la bord, creînd astfel pe Faptul că în relaţiile dintre unele ce a populaţiei. Luîndu-şi soarta în trată asprimea de către Organizaţia
N.A.T.O. ricolul dezlănţuirii unui război acciden state balcanice mai exisţă încă pro propriile tnîini şi devenind stăpîn pe Naţiunilor Unite.
Nici un fel d e , pretinse argumente tal şi menţinînd o stare de perma bleme în litigiu, pledează nu împo bogăţiile ţării, poporul romîn le valo Domnilor delegaţi,
juridice şi nici un fel de alibiuri nu nentă ameninţare cu un atac prin sur triva iniţiativei guvernului romîn, rifică conform cu propriile sale inte In încheiere, permiteţi-mi să ex
pot să justifice faptul că în cele trei prindere. ci în favoarea ei. prim poziţia delegaţiei romîne in pro
luni cît au durat ,operaţiunile O.N.U. rese, sporind continuu forţa economi blema îmbunătăţirii şi perfecţionării
în Congo, guvernul central a fost sub Sîntem, domnilor delegaţi, una din Este cunoscut că ţările socialiste din că a ţării. activităţii O.N.U.
Balcani şi-au exprimat în repetate n o
minat şi lipsit de mijloacele pentru acele ţări care au avut de suportat duri dorinţa de a rezolva pe cale de Industria naţională a crescut intr-un In această problemă noi pornim de
a-şi afirma autoritatea, organul parla grave distrugeri, unul din acele po tratative problemele litigioase cu atle ritm accelerat. Producţia ei depăşeşte ia ideea că într-o lume în care exis
mentar care exprima voinţa poporului poare care au avut de îndurat grele ţări şi au făcut propuneri în acest de şase ori volumul antebelic, iar în tă state cu diferite sisteme economice
a fost interzis, în timp ce forţele se suferinţe din cauza militarismului ger senş. Propria experienţă a guvernului anul 1965, în conformitate cu planul şi politice, O.N.U. îşi poate îndeplini
cesioniste au devenit mai active ca man, atît în primul cît şi în cel de-al romîn confirmă că, atunci cînd exis de şase ani, producţia globală a in cu succes sarcinile numai dacă rămi
oricînd, instruite şi înarmate de co doilea război mondial. tă bunăvoinţă de ambele părţi, pro ne fidelă principiului Cartei, care a-
lonialiştii belgieni sub ochii îngădui blemele în litigiu se pot rezolva, con firmă că O.N.U. trebuie să fie un
tori ai comandamentului O.N.U. împreună cu celelalte popoare iubi form cu interesele reciproce. dustriei noastre va fi de peste două centru de armonizare a eforturilor tij*
ori mai mare decît în !959 — de cir turor naţiunilor in vederea sco
Este clar'Că situaţia la care s-a a- toare de pace urmărim cu legitimă în Realizarea unei înţelegeri a state ca zece ori mai mare decît în 1938, purilor comune, menţinerea păcii
juns în Congo corespunde pe deplin lor balcanice nu implică renunţarea anul cu cea mai mare producţie a ve şi securităţii, dezvoltarea relaţiilor
planurilor şi obiectivelor colonialişti grijorare înarmarea accelerată a la sistemele de alianţă din care a- chii Romînii. prieteneşti între nafuni, realizarea
lor belgieni şi sprijinitorilor lor din utilitariştilor revanşarzi din Ger ceste state fac parte, după cum dez cooperării internaţionale.
N.A.Ţ.O. şi dezvăluie caracterul' real mania occidentală sub patrona Au luat o mare dezvoltare indus
al politicii acestora. jul puterilor ce fac parte din voltarea relaţiilor multilaterale dintre (Continuare in pag. 4-a)
pactul Atlanticului de nord. In
statele balcanice nu exclude dezvolfa-
