Page 97 - 1960-09

a#*, '
amiamismM Înţelegere
m Pacea o cauză scumpă a întregii omeniri
§L_
Sv#
W M '.........]
A ltul XII. Nr. 1792
Inovatori
fruntaşi
: ENACHE SPANACHE
găuritor la atelierul m e­
canic al C.S. Hunedoara.
A realizat inovaţia: „Re­
cuperarea surplusului de
material la paietarea ci­
lindrilor de laminor“
'ARON RAŢ
inginer la turnătoria de
tuburi a C.S. Hunedoara.
T.n scopul creşterii pro­
ductivităţii muncii, a pro­
pus inovaţia: „Mecaniza­
rea ridicării nisipului pe
platforma turnătoriei“
IOSIF KISS
ajutorul şefului atelieru­
lui de reparaţii electrice
din C.S. Hunedoara. A rea­
lizat o maşină pentru izo­
larea sîrmei. cu bumbac.
: rt * : Dej, şi sorb cu nesaţ fiecare războaie, o lume a păcii trai­
Ohsesfiv îndeplinit
* In planul de măsuri tehnico-orga-
nizatorice al preparaţiei din Petrila
figurează şi înlocuirea vechiului pod
de circulaţie cu un pod nou metalic,
cu planşeu' betonat. Lucrarea a fost
încredinţată comunistului losif Hok.
Construcţia metalică s-a realizat prin
folosirea fierului rezultat din demola­
rea cuptoarelor de semicocs, fapt care
a adus preparaţiei o economie de 7.500
lei.
PETRU GĂINĂ
în locu in d meşterialele
s c u ip e
Pentru a da viaţă angajamentului
luat in cadrul „Anului economiilor“
colectivul fabricii „Simion Bărnuţiu"
din Sebeş, şi-a îndreptat atenţia prin­
tre aiîelc şi spre înlocuirea materia­
lelor scumpe cu altele mai ieftine. Ast­
fel, la serviete, s-a înlocuit şpaltul cu
petice de meşină, ceea ce aduce o e-
conomie pe întreg anul de 50.000 lei.
ev3-
io ata
Hv^ 00
Joi 29 se p te m b r ie 1960
Cu planul trimestrial îndeplinit
Activitatea rodnică desfăşura­ nului economii în valoare de peste indicele planificat. Numai
ta de siderurgiştii combinatului 7.512.000 lei.
din Hunedoara, pentru traduce­
rea în viaţă a sarcinilor trasate
de cel de-al III-lea Congres al
partidului, este oglindită de suc­
cesele înregistrate. In mai multe
secţii, planul de producţie pen­
tru trimestrul ITT a fost îndepli­
nit cu mult înainte de termen.
La fu rn alele noi
Furnallştii care deservesc fur­
nalele 5—6 au descărcat în ziua
de 26 septembrie' şi au trimis
spre oţelării şi spre maşina de
turnare, ultimele tone de fontă septembrie, în medie, zilnic, cu
prevăzute în sarcinile de plan
pentru întregul trimestru.
Intre 1 ianuarie şi 26 septem­
brie, colectivul acestei secţii a
produs, în afara sarcinilor de
plan, 13.694 tone de fontă. Prin
gospodărirea cît mai economi­
coasă a materiei prime şi a ce­
lorlalte materiale, furnaliştij au
realizat în primele 8 luni ale a-
LA GRUPUL lil ŞANTIERE f. C. S. H.
Este necesar un control mai operativ menirii; a hotărî ca tunurile re cerea retragerea imediată a vinţă vor fi duse la îndeplini­
alconsumurilor de materiale
Constructorii siderurgişti din Călan brigăzi la materiale, sau, despre con­ a consumurilor şi deci a preţului de cirea ei, de la un capăt la al­ independenţei poporului con­ nul executiv al O.N.U. să fie
s-au angajat să realizeze pină la finele sumuri, ţi se răspunde: „La noi con­ cost, ar crea totodată posibilitatea tul, întreg pămîntul, toate po­ golez, a acţionat ca exponent al constituit nu dintr-o singură
anului 1960 o economie la preţul de
cost în valoare de cel puţin 700.000
lei. in primul semestru, ei au înregis­
trat însă o depăşire de peste 250.000
lei, iar în primele două luni ale se­
mestrului II, de peste 400.000 lei. Cau­
zele sînt multiple şi de natură mai
mult sau mai puţin obiectivă. Depă­
şirea din semestrul II de pildă, pro­
vine în mare măsură din cheltuielile
umflate la manoperă şi consumuri de
materiale.
Trebuie arătat că la grupul de şan­
tiere Călan al I.C.S. Hunedoara, există
obiceiul de a nu se înregistra la timp
toate lucrările ce se execută, deci o
slabă dirijare a ataşamentiştilor de că­
tre şefii de şantiere. Ca urmare, o se­
rie de decontări se fac cu multă în-
tirziere şi, aparent, într-o perioadă oa­ aşa-zise de m asă: ciment, cărămidă,
recare din cursul trimestrului, preţul
de cost este umflat Apoi, se întîmplă
uneori că o serie de lucrări nu se pot
deconta la timp, fie din lipsă de do­
cumentaţie, fie datorită vreunei dero­
gări de Ia proiect, sau din alte cauze.
Faptul că înregistrarea lucrărilor de
către ataşamentişti nu se face la timp,
este un lucru negativ pentru grupul
de şantiere Călan. Odată, pentru că.
înregistrarea ulterioară poate fi ero­
nată, şi apoi, pentru că nu şe crează po­
sibilitatea unui control operativ asupra
preţului de cost.
Alte cauze ale depăşirii preţului de
cost la grupul 111 şantiere sînt: exe­
cutarea unor lucrări neprevăzute, de
ajustare a diferitelor piese şi utilaje
care n-au fost executate de către fur­
nizori conform proiectului, risipa de
materiale pe şantiere şi consumul lor
exagerat.
De remarcat faptul că pe oricine ai
întreba despre economiile realizate de
S-a înlocuit de asemenea pielea maro-
chinată la mapele cu fermoar, cu căp­
tuşeală din policlorură de vinii. Eco­
nomia rezultată prin aceasta se ridică
la 32.000 lei anual. Recent a fost pro­
pusă o altă m ăsură: aceea de a se
folosi şi la articolele mici (port-oche-
lari, cureluşe de ceas), peticele de
meşină în locul meşinei obişnuite. A-
plicarea acestei propuneri va aduce fa­
bricii economii de peste 30.000 lei
pe an.
Ing. ŞTEFAN BRUJA
Producţii sporite la hectar
Golectiviştii din satul Căpud, raio­
nul Alba, au acordat atenţie deosebită
întreţinerii culturilor de cartofi. Drept
rezultat, la recoltare, au constatat cu
satisfacţie că munca lor a fost rodni­
că. De pe fictare hectar cultivat cu
cartofi din soiul Giillbaba, ei au re­
coltat în medie 22.500 kg.
NICU TRĂI STARU
PENTRU TRIUMFUL PĂCII, PENTRUPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNlŢl-VAI
La obţinerea acestui important
succes a contribuit în cea mai
mare măsură preocuparea între­
gului colectiv de muncitori, teh­
nicieni şi ingineri pentru ridica­
rea indicelui de utilizare al fur­
nalelor. In primele 25 de zile
din luna aceasta, la furnalul de
700 m.c., de pildă, indicele de
utilizare a sporit faţă de plan
cu 7,7 la sută. Brigăzile conduse
de prim-furnaliştii Alexandru O-
laru şi Alexandru Comşa, de la
acest furnal, au produs în luna
20 şi respectiv 18,53 la sută mai
multă fontă decît prevedea nor­
ma planificată.
T op itorii de îa o ţeiă ria
M artin nr. 1
La oţeiăria Martin nr. 1 s-au
obţinut în luna aceasta în me­
die, zilnic, pe fiecare m.p. vatră
’de cuptor, cîte 910 kg. metal
sumurile pe brigăzi nu se urmăresc...
Se cunoaşte numai situaţia pe şantiere,
la sfîrşitul lunii". Dacă insişti să afli tierelor. In plus, urmărirea consumu­
de ce, ţi se înşiră toate „greutăţile"
pe care le implică un asemenea con­
trol.
Intr-adevăr. în ramura construcţii­
lor industriale, specificul muncii este
de aşa natură îneît introducerea unui
control riguros a consumului de ma­
teriale ta intervale scurte de timp este
un lucru mai pretenţios. In primul
rînd trebuie avut în vedere faptul că
nu la toate materialele se pot rea­
liza economii. Unele, mai ales cele fo­
losite la montaj, au consumul stabi­
lit prin proiect şi o reducere a lui ar
deteriora lucrarea. Sînt însă materiale
fier beton etc., care pot ti gospodă­
rite cu grijă. Şi aceasta depinde în
mare măsură de priceperea maiştrilor,
a şefilor de echipe şi a lucrătorilor.
Asupra consumului materialelor de
masă, se poate efectua un control a-
mănunţit, lucru de altfel necesar. A-
ceasta, pe lingă faptul că ar aduce
după sine o micşorare considerabilă
Brigada condusă de Ioan Cisiaru, de la sectorul III al minei Petrila, se numără printre brigăzile
fruntaşe. Aceasta datorită in special bunei organizări a muncii.
Iată in clişeu un schimb din brigadă (Ioan Cisiaru, Ioan Kiss, Nicolae Talabu şi Gheorghe Rotarii, împreună
cu ing. Mircea Belea), discuţind planul de lucru înainte de intrarea în şut.
4 pagini 20 bani
echipele de oţelari conduse de I.C.S. Hunedoara, a făcut o expunere ani condamnat cursa nebunească a vorbitori printre care tov. Gheorghe
prim-topitorii Gostică Sergiu şi
Osvaltd Glusch, care au elaborat
cele mai multe şarje rapide, au
dat în afara sarcinilor de plan,
de la începutul lunii, 1.021 tone
de oţel.
Sporul mare de producţie în­
registrat în ultimul timp a asi­
gurat îndeplinirea planului tri­
mestrial de producţie ne întrea­
ga secţie cu cinci zile înainte de
termen.
Şi în aH e se c ţii
Topitorii de la cuptoarele e- cut propuneri deosebit de preţioase. mi-a produs o repulsie faptul că re­ Generală a O.N.U. -» telegramă prin
lectrice. care au raportat cu cî-
teva săptămâni în urmă îndepli­
nirea angajamentului anual, au
realizat cu 7 zile înainte de ter­
men planul trimestrial.
De asemenea, colectivul lami­
norului de 800 mm. a laminat
luni 26 septembrie ultimele can­
tităţi de otel prevăzute în sarci­
nile de plan pentru acest tri­
mestru.
luării di n li mp a unor măsuri efi­
ciente, atît de către conducerea gru­
pului, cit şi de către conducerile şan­
rilor de materiale pe brigăzi şi la in­
tervale cît mai scurte, crează posibi­
litatea cointeresării!:brigăzilor in rea­
lizarea de economii! Reducerea consu­
mului de materiale poate deveni ast­
fel umil din obiectivele întrecerii so­
cialiste.
Conducerea grupului şi comitetul
sindical de secţie, sub îndrumarea bi­
roului organizaţiei de partid, vor tre­
bui să se pronunţe asupra celei mai
judicioase forme de urmărire şi evi­
denţă a consumurilor de materiale de
masă pe brigăzi şi şantiere. Acest lu­
cru se poate face mai operativ, fie
pe baza fişelor limită de consum (mo­
dul cel mai recomandabil), fie pe ba­
za unor tabele sau carnete de eviden­
ţă, care se cotnplectează zilnic de că­
tre maiştri.
Odată stabilită forma de urmărire,
reducerea consumurilor de materiale
trebuie să constituie unul din crite­
riile de bază pentru aprecierea rezul­
tatelor ce se obţin în întrecerea so­
cialistă pe brigăzi, şantiere şi profesii. transforme Organizaţia Naţiu­
Există deci posibilitatea reducerii
preţului de cost şi la grupul III şan­
tiere l.C.S.H. Pentru aceasta însă, este
necesară ţinerea unei evidenţe stricte
a consumurilor de materiale pe bri­
găzi şi şantiere, la intervale cit măi
scurte de timp, o înregistrare minu­
ţioasă a tuturor lucrărilor ce se exe­
cută pe şantiere. Este necesar de a-
semenea, ca realizarea de economii să
devină un obiectiv principal al între­
cerii socialiste.
Irig. GH. COMŞUŢA
=r --X-SCO
Ieri, după orele de lucru, lăcătuşi!
montori, zidarii, sudorii, dulgherii, fie- aplauze şi ovaţii, cei prezenţi la adu­
rar-betoniştii, peste 4.006 de construc­
tori ai noii Hunedoare, s-au adunat în faţă de cuvîntarea rostită de tovară­ Vorbind despre propunerile guvernu­
cadrul unei entuziaste şi însufleţite a- şul Gheorghe Gheorghiu-Dej.
dunări. Ei au venit să asculte cuvin-
tarea de o deosebită importanţă rosti­ tin Enoiu, şeful grupului electroteh­ relaţiilor de bună vecinătate între sta­
tă de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
Dej la cea de-a I5-a sesiune a Adu­
nării Generale a O.N.U.
Luînd cuvîntul, tov. Cornel Covaliov,
secretar al comitetului de partid al
asupra desfăşurării lucrărilor sesiunii
O.N.U. Vorbitorul a subliniat faptul că
în cuvîntarea rostită de tovarăşul
Gheorghe Gheorghiu-Dej, se oglindeşte
încă odată, cu şi mai multă tărie, do­
rinţa fierbinte a întregului nostru po­
por muncitor de a face ca pacea, prie­
tenia, înţelegerea şi prosperitatea în
lumea întreagă să triumfe.
In faţa actualei sesiuni a O.N.U.
stau spre examinare cele mai arză­
toare probleme ale vieţii internaţio-
nale: desfiinţarea colonialismului, de­
zarmarea generală şi totală. Pentru
înfăptuirea lor, guvernul sovietic a fă­
Aceste propuneri sînt aprobate şi sus­
ţinute cu căldură de întregul nostru
popor, care iubeşte pacea şi prietenia
între popoare, care doreşte să-şi fău­
rească o viaţă fericită şi prosperă.
D. HammarskjoeJd asfionaazi împotriva pissl
La New York, în eacîrul Or­
ganizaţiei Naţiunilor Unite, re­
prezentanţii popoarelor lumii
discută cauza păcii. Delegaţii
din aproape 100 de state au
străbătut meridianele' pămân­ toate popoarele lumii. Consiliul ganizaţiei Naţiunilor Unite mai
tului pentru a se întîlni aici de Securitate a adoptat în a- poate prezenta vreo garanţie că
şi a hotărî împreună viitorul o- cest sens o hotărîre prin ca­ notărîrile luate în această pri­
să tacă pentru totdeauna, ca trupelor belgiene din Congo. re în interesul tuturor state­
din vocabularul şi dicţionarele Elammarskjoeld însă, în loc să lor ? Cu siguranţă că nu. Iată
oamenilor să fie şters pe ve­ asigure îndeplinirea hoiărîrilor de ce este în interesul tuturor
cie cuvîntul război, iar pacea Consiliului de Securitate, con­ popoarelor să sprijine propune­
să îmbrăţişeze in toată strălu­ form cu interesele libertăţii şi rea delegaţiei U.R.5.S. ca orga­
poarele, pe toţi oamenii.
Ce m ăreaţă şi nobilă misiu­
ne istorică 1 Să pui pentru to t­
deauna capăt războiului, să
faci ca să fie numai linişte pe
planeta noastră, să faci să
triumfe glasul raţiunii, al pă­
cii şi al înţelegerii între po­
poare 1 Iată de ce în aceste zi­
le, dezbaterile ce au loc la
New York, în cadrul Organiza­
ţiei Naţiunilor Unite, asupra
problemei păcii, sînt în cen­
trul atenţiei întregii lumi.
Urmărind cu viu interes des­
făşurarea lucrărilor sesiunii
O.N.U. şi în mod special cu-
vîntările tovarăşilor N. S. Hruş-
ciov şi Gh. Gheorghiu-Dej,
mi-am putut da seama ce rol
nefast a jucat secretarul ge­
neral al Organizaţiei Naţiuni­
lor Unite, D. Hammarskjoeldîn
cadrul O.N.U.
Prin tot ce a făcut, el a ac­
ţionat împotriva păcii. Folosin-
du-se de funcţia ce i-a fost
încredinţată, el a încercat să
nilor Unite într-o organizaţie a
Statelor Unite, a unui grup de
state capitaliste care acţionea­
ză împotriva intereselor vitale
ale tuturor popoarelor, Împo­
triva menţinerii păcii şi a co­
existenţei paşnice.
Recenta agresiune armată a
Belgiei împotriva Congoului a
fost si este condamnată de
In t r e popoare
In repetate rinduri, prin îndelungi
nare şi-au exprimat aprobarea deplină
A luat apoi cuvintul tov. Constan­ plan regional în vederea îmbunătăţirii
nic al l.C.S.H., care a sp u s: „Prin
glasul tovarăşului Gheorghe Gheor­
ghiu-Dej, noi am înfierat şi condam­
nat colonialismul ca una din cele mai a ideilor păcii, respectului reciproc şi
ruşinoase plăgi din istoria omenirii, înţelegerii între popoare", mai mulţi
înarmării. Nouă ne este scumpă pa­
cea şi nu vom precupeţi nici un efort
pentru a o menţine. De aceea, adep­
ţii războiului trebuie să ştie că popoa­ şi-au exprimat convingerea că înfăp­
rele nu vor ierta pe nimeni dintre cei
ce subminează pacea".
„M-am bucurat nespus de mult îm­
preună cu tovarăşii mei de muncă de
preţioasele propuneri făcute de guver­
nul sovietic la cea de-a (5-a sesiune
a O.N.U. cu privire la dezarmarea ge­
nerală şi totală, la desfiinţarea colo­
nialismului, la instaurarea unei păci
trainice în lume, a arătat tov. Petre
Gheorghe. maistru la l.C.S.H. Dar
prezentanţii S.U.A. au răspuns acestor
propuneri prin refuzul de a negocia
uri tratat de dezarmare generală şi
totală, printr-o serie de tactici ob­
strucţioniste. Opinia publică mondială
Dr. OVIDIU CONSTANT!NESGU
medic primar, director
al Spitalului unificat Deva
puterilor colonialiste, permi-
ţînd trupelor O.N.U. să dezor­
ganizeze viaţa statului şi să
paralizeze activitatea guvernu­
lui legal al lui Lumurnba. Aces­
te trupe, în loc să vină în
sprijinul poporului congolez, în
sprijinul guvernului legal, au
creat condiţii favorabile acţiu­
nilor trădătoare ale duşmanilor
poporului congolez, de tipul lui
Chombe şi Mobutu.
Prin acţiunile sale împotriva
păcii, împotriva coexistenţei
paşnice, D. Elammarskjoeld nu
mai prezintă în faţa popoare­
lor lumii nici o încredere.
Acum, cind1in Organizaţia Na­
în faţa aparatului
de radio NA/ VAAAAAAA/>AA\/,\^>
27 septembrie 1980. E sea­
ră. Muncitori, ingineri şi teh­
nicieni ai T.R.C.H., printre
care Anton Vasiu, sudor,
ioan Şildan, meeasiiic de
macara, Henric schlaim, e-
lectrician, Ludovic Joc, revi­
zor contabil, Traian Buzan,
merceolog, Ioan Pretorian,
inginer, Tatiana Nastovici,
preşedinta comisiei de fe­
mei etc., adunaţi in jurul a-
paratului de radio, aşteaptă
cu emoţie începerea transmi­
terii de la New York a cu-
vintării rostite de tovarăşul
Gh. Gheorghiu-Dej, şeful
delegaţiei romine la cea ăs-a
XV-a sesiune a Adunării Ge­
nerale a O.N.U.
E ora 19. începe transmi­
sia. Oamenii ascultă cu a-
tenţie încordată cuvîntarea
tovarăşului Gh. Gheorghju-
cv.vint, îşi fac însemnări, cei nice.
prezenţi la audiţie ţin să-şi
manifeste bucuria, deplina
lor aprobare faţă de politi­
ca externă înţeleaptă pro­
movată de partidul şi guver­
nul nostru. Au loc discuţii în­
flăcărate.
Luînd cuvîntul, tov. Tra­
ian Buzan a spus :
— Plin de emoţie şi cu
nespusă bucurie am ascultat
cuvîntarea rostită de cel mai
iubit fiu al poporului nos­
tru. tovarăşul Gh. Gheorghiu-
Dej. conducătorul delegaţiei
ţării noastre la actuala se­
siune a O.N.U. Prin cuvîn­
tarea rostită, tovarăşul Gli.
Gheorghiu-Dej, a făcut ca
de la tribuna celui mai înalt
for internaţional, să răsune
dîrz şi răspicat dorinţa
noastră fierbinte de pace,
liotărîrea poporului nostru
de a-şi consacra toate forţe­
le pentru înflorirea patriei.
Zadarnic încearcă apologe­
ţii politicii de pe poziţii de
forţă — a spus in continua­
re vorbitorui — să abată lui, înfloririi patriei noastre
atenţia popoarelor de la pro- dragi.
„NAAAy WWVWVWW vWVVvWVVWWVANWWWVVW'vVJ
?
©
condamnă cu asprime acţiunile impe­
rialiştilor şi urăşte de moarte, pe toţi
adepţii unui nou război".
lui nostru cu privire la „Acţiuni pe
te europene aparţinînd unor sisteme
social-politice diferite" şi „Măsuri pen­
tru promovarea în rîndurile tineretului
Apostol, tehnician, Zoltan Raica, in­
giner, Ioan Scurtu, tehnician şi alţii,
tuirea acestor propuneri va contribui
într-o măsură importantă la cauza pă­
cii şi prieteniei între popoare.
Participanţii la adunare şi-au expri­
mat convingerea că actuala Adunare
Generală a O.N.U. va găsi calea care
să ducă la dezarmarea generală şi to­
tală, la făurirea unei lumi libere, in­
dependente şi fericite.
Cei prezenţi la adunare au trimis
delegaţiei ţării noastre la Adunarea
care îşi exprimă adeziunea faţă de
poziţia luată şi propunerile făcute la
cea de-a 15-a sesiune în cuvîntarea
tovarăşului Gheorghe Gheorghiu - Dej.
ţiunilor Unite se discută pro­
blema dezarmării generale şi
totale, problema asigurării pă­
cii pe întreg globul pămîntesc.
oare secretarul general al Or­
persoană — secretarul general
— ci din trei reprezentanţi ai
grupelor de state care compun
O.N.U.
In noile condiţii istorice, cind
popoarele întregii lumi doresc
şi luptă pentru instaurarea li­
nei păci trainice, rolul şi pres­
tigiul Organizaţiei Naţiunilor
Unite va trebui să crească.
O.N.U. va trebui să devină un
instrument eficace în rezolva­
rea marilor probleme ce le ri­
dică viaţa internaţională. Pen­
tru aceasta însă, este nscesa-
ră restructurarea aparatului e-
xecutiv al O.N.U. şi, în special,
a secretariatului general.
Mema dezarmării generale şi
totale, problemă care reţine
astăzi atenţia lumii întregi.
Tot mai des şi mai puter­
nic răsună vocea celor care
cer să se treacă la politica
destinderii încordării inter­
naţionale, singura politică
justă în zilele noastre, Ală­
turi de întregul nostru po­
por îmi exprim deplina a-
probare faţă de politica de
pace expusă în cadrul lucră­
rilor sesiunii O.N.U. de to- Ş
varăşul Gh. Gheorghiu-Dej c
îmi exprim speranţa că de- >
legaţiile la cea de-a XV-a ţ
sesiune a O.N.U., vor analiza <ţ
cu toată răspunderea pro- >
blema dezarmării generale şi
totale, a lichidării colonia­
lismului şi vor satisface do­
rinţele omenirii pentru crea­
rea unei lumi lipsită de
Poporul nostru, care pre­
ţuieşte ca lumina ochilor li­
bertatea şl independenţa sa
cucerită prin jertfe grele în
lupta pentru doborirea re­
gimului burghezo -moşieresc
şi înlăturarea dominaţiei im ­
perialiste, manifestă o caldă
simpatie şi un puternic spi­
rit de solidaritate faţă de
cauza sfintă a tuturor po­
poarelor — pacea. /
Şi alţi vorbitori, printre >
care tov. Francisc Foltişca, ?
Nicolae Marcu, Iancu Todo- >
ronţ, Ioan Remus, Ioan Pre- $
torian, Ioan Tioreanu, şi-au <
exprimat în cuvinte insufle- >
ţite deplina satisfacţie şi a- i
probare faţă de politica de ^
pace şi prietenie între po- >
poare promovată de parti- ş
ăul şi guvernul nostru, po- A
litică ce exprimă interesele v
şi aspiraţiile poporului nos- ^
tru care doreşte să-şi con-
sacre toate forţele sale crea- Ş
toare construirii socialismu- >
L