Page 98 - 1960-09
P. 98
pag. 2 DRUMUE 'SOCIALISMULUI N r. 1792
V___I__A___Ţ1_A______D__E_____P___A___R*—T-----I---D--- la i multa preocupare fata de predarea
îndeplinirea angajamentului — cerealelor contractate cu statul
sarcină patriotică a întregului colectiv Ore de con su ltaţii şi este de dorit ca cei vino Sub acest titlu, în ziarul „Dru rului că articolul mai sus men
vaţi să fie traşi la răspun mul socialismului“ nr. 1773 din ţionat a tost prelucrat cu întreg
La începutul acestui an, colec de plan şi a angajamentelor perate pierderile la preţul de Acţiunea ce urmează s-a dere. 7 septembrie, a apărut un arti apartul comitetului raional de
tivul exploatării miniere Vul luate. cost şi s-au făcut economii în petrecut in incinta policlini
can, dezbătînd sarcinile de plan, valoare de peste 500.000 lei. cii din Brad. intr-o joie (zi P e cin e să crezi? col în care erau scoase în evi partid, iar problema predării că
s-a angajat să realizeze un ran La şedinţă au participat şi se S-au creat deci toate condiţiile de tîrg), dar se întîmplâ şt denţă cîteva gos tre stat a griu
dament de 0,940 tone pe post şi cretari ai organizaţiilor de par pentru ca angajamentul luat să în alte sile ale săptămânii. Pe strada I. V. Stalin :w . podării agricole lui contractat a
să iacă economii la preţul de tid de la mină, ingineri şi teh fie depăşit pînă la stîrşitul anu Sîntem In faţa cabinetului de .13 din Călan, locuiesc patru colective frunta fost dezbătută în
cost în valoare de 615.000 lei, nicieni. S-au dezbătut pe larg lui. Randamentul a crescut la chirurgie. Pe uşă, o tăblită familii de muncitori. De vreo şe în vînzarea adunările gene
îmbunătăţind totodată calitatea cauzele oare au făcut să nu se peste o tonă de cărbune pe post, anunţă: dr. Nicolae Iov, con cîteva luni, ele caută o solu către stat a sur rale ale unită
cărbunelui. realizeze angajamentele luate, aici depăşindu-se deja prevede sultaţii între orele 11— 15 şi ţie pentru scurgerea apei de plusului de cere ţilor agricole so
s-au făcut propuneri, arătîndu-se rile planului şi chiar angaja ÎS— 19. sub geamurile caselor lor, ale, şi erau cri cialiste din ’ra
Ulterior, angajamentul cu pri concret ce trebuie făcut. mentul. S-a îmbunătăţit şi ca apă care se adună aici în ticate mai multe ion. .
vire la economii a fost sporit la litatea cărbunelui, procentul de Este ora 11 şi 20 minute urma ploilor şt a. scurgerilor gospodării colec Datorită măsu
700.000 lei. In hotărîrea adoptată de bi cenuşă fiind sub cel admis. şi pacienţii al căror număr de ia cişmelele din împre tive rămase în rilor luate, si
roul Comitetului raional de par este destul de mare, dau jurimi. Dar ce se întîmplâ ? urmă. Printre tuaţia predării
Aceste angajamente constituie tid, s-au prevăzut asemenea mă Toate acestea au făcut ca ex semne de nerăbdare. Unii In nenumărate rînăuri. tova gospodăriile a- produselor con
sarcini de onoare pentru între suri care să ducă la lichidarea ploatarea minieră Vulcan să dintre ei — şi trebuie să răşii de la I.G.O. Călan au gricole colective criticate, erau şi
gul colectiv, obiectivele angaja rămânerii în urmă a minei. Ho- cîştige drapelul de exploatare remarcăm că erau in majo fost solicitaţi că vină la faţa cele din Băcia şi Batiz, raionul tractate s-a îmbunătăţit simţi
mentelor avînd un caracter mo tărîrile adoptate, au constituit fruntaşă pe bazinul carbonifer ritate muncitori (Victor Faur. locului pentru a lua măsuri. Hunedoara. tor. Gospodăriile agricole colec
bilizator. Existau toate posibili un ajutor de mare preţ pentru Valea Jiului în întrecerea socia de la I.M. Barza, Rusu Ioan E adevărat că au fost trimişi tive din Băcia şi Batiz au pre
tăţile pentru traducerea în viaţă comitetul de partid al minei. listă. De asemenea, sectorul II lui Aron din Ţebea, Avram diferiţi „experţi", dar n-au Biroul Gomitetului raional de dat în întregime cantitatea de
a angajamentelor luate şi totuşi, a! acestei mine a cucerit „Cas Luca din Tărăţel, şi alţiiJ, făcut nimic concret. Răs partid Hunedoara răspunde zia- grîu contractată.
în primele 4 luni ale anului, lu — Deşi am fost luaţi „cam ca de aur a tehnicianului", un pierdeau un timp preţios cu punsul lor a fost doar ca fie
crurile n-au stat. bine. tare" în şedinţa de birou — trofeu mult rîvnit de toate sec aceste aşteptări. Văzind că care familie să facă câte o SUI PROmâMUL DE
spune adesea tovarăşul Aurel toarele miniere din Valea Jiu medicul nu soseşte, sora M. cerere către I.G.O. Călan,
In prima lună din acest an, Mîrza, secretarul Comitetului de lui. Popa s-a gîndit că e bine să (lucru ce s-a şi făcut), spe- 30 SEPTEMBRIE 1960
organizaţiile de partid nu s-au partid de la mina Vulcan — a- plece şi ea în oraş după cum cificîndu-se lucrările necesa
preocupat permanent de îndepli ceastă situaţie a constituit pen Toate aceste succese se dato- părături, în loc să stea in re. Dar, nici aceasta nu a Programul 1 : 7,15 Melodii populare M untenia; 14,30 Muzică de estradă;
nirea angajamentelor, şi drept tru noi un real ajutor în vede fesc muncii desfăşurate de co dispoziţia celor care veneau ajutat la nimic. romîneşti; 7,30 Sfatul medicului: Scia-i 15,50 Ce e nou în librării; 16,00 Arii
urmare au apărut lipsuri serioa rea înlăturării lipsurilor ce le-am munişti, care au ştiut să însu pentru injecţii sau pansa tic a ; 8,00 Din presa de astăzi ; 9,00 din opere; 19,05 Actualitatea în ţă
se în ceea ce priveşte rezolvarea avut în muncă. fleţească în întrecerea socialistă mente. Po la ora 11 şi 4a Recent, toţi locatarii de pe Muzică distractivă ; 9,30 Prietena rile socialiste; 19,35 Program muzical
problemelor tehnico-administra- brigăzile de mineri. In frunte minute sora s-a înapoiat, iar 'strada I. V. stalîn nr. 33, au noastră cartea: „Poiana lunii“ de Să- pentru fruntaşii în producţie din in
îndeplinirea hotărîrii biroului s-au situat brigăzile conduse de peste alte vreo 20 de minu fost la conduccra I.G.O. unde lin G ruia; 9,30 Fragmente din opera dustrie şl agricultură; 20,30 Muzică
tive. Comitetului raional de partid, tovarăşii Traian Ioni, Ştefan te a sosit insfîrşit şi dr. Ni au primit răspunsul că totul „Dracul şi fata“ de Dvorak; 11,03 uşoară j 22,30 Muzică din operete;
traducerea în viaţă a angaja Gantz, Traian Păcurar, Vasile colae Iov. depinde de sfatul popular. Muzică populară sovietică; 11,30 Mu 23,10 Muzică simfonică.
Urmarea a fost faptul că, în mentelor luate, au format, de a- La rindul său, sfatul popular zică uşoară; 12,00 Limba noastră;
primul trimestru, la exploatarea tunci, obiectivul întregii munci Negrescit, Toan Gagy şi altele. Remarcăm faptul că in spune că depinde de I.G.O.. Vorbeşte acad. prof. AI. Graur (relua Programul I I : 14,07 Muzică uşoară;
minieră Vulcan în loc să se rea ceea ce pn'iveşte respectarea iar oamenii nu ştiu pe cine re) ; 13,05 Concert de p rînz; 13,35 15,30 Muzică din opere; 16,50 Gurs
lizeze economii la preţul de cost, desfăşurate de organizaţiile de In prezent, la mina Vulcan, întocmai a orelor de consul să mai creadă. Poate că a- Reportaj i 14,00 Muzică populară din de limba ru s ă ; 17,00 Muzică de ca-,
s-a înregistrat o depăşire de pes partid de la mina Vulcan. taţii, la policlinica din Brad cum, după publicarea acestei rr.eră; 17,50 Cronica economică: In
domneşte entuziasmul. întregul sint m.dri defecţiuni nu nu scrisori, lucrurile se vor cla ~2t- dustria siderurgică, baza dezvoltării
te un milion lei. S-a îmbunătăţit munca de mai la secţia chirurgie ci şi rifica şi se vor lua măsurile tuturor ramurilor economiei naţionale,
partid. Organizaţiile de bază colectiv este hotărît să cîştige necesare pentru lichidarea
La această situaţie s-a ajuns şi-au intensificat munca politică la altele. Socotim că aceas acestei situaţii.
datorită faptului că organizaţiile în mijlocul maselor de muncitori drapelul de mină fruntaşă pe
de partid au scăpat din vedere mobilizîndu-le la înfăptuirea sar tă stare de lucruri produce După corespondenţele tov.
sarcina lor principală — mo cinilor de plan. S-a îmbunătăţit ţară.
bilizarea maselor la înfăptuirea agitaţia vizuală ; aceasta fiind greutăţi oamenilor muncii C. ANDRONIC şi A. TUZA
obiectivelor de plan — iar con I. PAUL
A rw vV 1 de Nicolae Galiceanu: 19,00 Gintă
Gabi Pascu, Florin Dorian şi surorile
ducerea iehnico-administrativă a strîns legată de problemele con PgBagaBMTOiggŞBEBgaBaGBBPaBBBaBHgS K ossak; 19,30 Teatru la microfon :
„Mamouret“ de. Jean S arm ent; 21,45
sectoarelor a fost lipsită de în- crete ale producţiei. Zi DE M U N C Ă LA PETREŞTI 30 SEPTEMBRIE 1960 Album artistic; 22,00 Din folclorul
popoarelor; 23,15 Concert de noapte.
drumare.concretă, permanentă. S-a organizat mai temeinic Acolo unde se fabrică tratat cantitatea de un vagon de un hectar.' De asemenea, co DEVA : Scrisoarea Elvirei;
întrecerea socialistă, s-a extins sămînfă de orz. lectivistele Binder Rozina, Bin Pe ţărmuri îndepărtate; AL Buletine de ş tiri: 5,00 ; 6,00 ; 7.00 ;
A jutorai dat a fost întrecerea pe profesii. hârtia der Elena şi altele au recoltat 11,00: 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
Prinfre colectivişti 180 kg. ardei şi 300 kg. varză. BA iuLIA : Nevăzut, necunos 20,00; 22,00; 23,52 (programul l) ;
p r e ţio s S-au luat măsuri şi pe linia Petreşti, 22 septembrie. La 14,00; 16,00; 18,00; 21,30; 23,00 (pro
tehnico-administrativă în direc sfirşituJ schimbului, echipa co Trecînd în revistă munca de Pentru fierăria gospodăriei a cut ; L illy; BRAD: Oameni 'sau gramul II),
Rezultatele nesatisfăcătoare ţia îmbunătăţirii transportului, munistului Nichifor Traian de la o zi a colectiviştilor din Petreşti, fost transportată din Sebeş can m ajuri; HAŢEG: Mizerabilii;
obţinute în primul trimestru au aprovizionarea cu materiale şi secţia finisaj a fabricii de rezultă că aici întreaga activi titatea de 1.800 kg. mangal, iar HUNEDOARA: Mizerabilii; Dra —0 ~
dat de gîndit biroului Comitetu energie. Brigăzile de mineri au hîrtie, constată că şi-a depăşit tate este bine organizată. In a- pe ogoarele colectivei, Virgil goste pe note ; ILIA : Haiducii
lui raional de partid Petroşani. primit tot sprijinul pentru a pu norma cu 10 la sută. Muncitoa ceastă zi, colectiviştii au termi din Rio F rio; ORĂŞTIE: Soar PENTRU 24 ORE
S-a format o brigadă de activişti tea să-şi realizeze sarcinile de rele de la secţia sortare, au ve nat de însilozat întreaga canti Munteanu, Gheorghe Adam, Pfa- ta unui om ; Prima zi de pace ;
de partid şi ingineri de la rificat fiecare cîte 14.000 de tate de porumb planificată. In pff Laurenţiu şi alţii au trans PETROŞANI: Veneţia, luna şi Vreme nestabiiă cu cerul mai mult
C.C.V.J., brigadă condusă de un plan şi angajamentele luate. coaie, iar altele au numărat, ca total ei au însilozat 200 tone de portat 21 căruţe cu gunoi de t u ; Singe alb ; SEBEŞ; sim noros. Vor cădea ploi temporare. Tem
secretar al Comiletului raional în fiecare zi de altfel, în jurul porumb. In ultima zi, cu multă fonia dragostei; SIMERIA : 'Mai peratura în uşoară scădere; va oscila
de partid, care a studiat timp de B ilan ţ rodnic a 80.000 de coaie de hîrtie de tragere de inimă au muncit la grajd. Un grup de colectivişti, tare ca m oartea; LONEA: Mi ziua între 10 şi 14 grade, iar noap'ea
mai multe zile situaţia d e-la fiecare muncitoare. Sortatoarea însilozare colectiviştii Schenker printre care Seghedi Mihai, Ilie reasa ră p ită ; TEIUŞ : Nunta între 1 şi 6 grade. Vînt potrivit cu in
mina Vulcan. Munca dusă de organizaţiile Susana Tutelea şi-a realizat nor Mihai şi Tuth Simion. Cîndea şi Schon Mihai, a de lui Figaro; ZLATNA: Ultima tensificări din sectorul sud-vest şi vest.
de partid n-a rămas fără rezul ma zilnică în proporţie de 112 montat un pătul de porumb, noapte pe Titanic; APOLDUL
După aceea, întregul birou al tate. Ea a dat un puterniG im la sută. Cu rezultate bune a Echipa colectivistei Maria
Comitetului raional de partid s-a bold minerilor,' tehnicienilor şi muncit în această zi şi colectivul Bordea, din care fac parte şi transportîndu-1 în apropierea DE s u s: Haiducii din Rio Frio.
deplasat la mina Vulcan unde inginerilor mineri. Roadele a- secţiei maşini, evidenţiindu-se Nicolae Adam, Lang Emil etc., grajdului gospodăriei. Rodnică
a analizat felul în care comite cestei munci au început curînd a selecţionat în această zi can a fost şi activitatea tractoristu VINZÂRE IN RATE I
tul de partid a muncit pentru să se vadă. lui Viorel Radu de la S.M.T.
traducerea în viaţă a sarcinilor 0..C X . P ro d u se in d u str ia le , In terra io n a la D e v r ,
Pînă în prezent, au fost recu fa ce cu n o scu t celor in te r e sa ţi că vind e în ra te,
„Tronul p rieten ie comuniştii Mihai Isaie şi Grot- titatea de 1.800 kg. orz, în timp Miercurea, care a arat aproape m o to c ic le te „ J a w a “ d e 125 şi 175 cm . cu b !.
îm ifa ra n e a SOTsieii©â tendorfer Erhard. ce cosaşii Nicolae Mafiei, Falk 4 ha. ce urmează a fi însămîn-
Ioan, Gligor Morar şi alţii, au ţate.
Realizări îa G. A. S„ cosit trifoiul de pe o suprafaţă
S. ORBONAS
In timp ce din fabrică ies mii
de tone de hîrtie, harnicii mun Oameni de eultură, artişti, publicişti!
în seara zilei de 29 septem tovarăşii Martin Gamba, munci citori de la G.A.S. Petreşti, nu Din re z e rv e interne Abonaţi-vă pentru anul 1961 la publicaţiile social-politice
brie va pleca din Bucureşti tor la Întreprinderea „1 Mai“ se lasă mai prejos. Astfel, cu şi cultural-artistice sovietice. Veţi fi la curent cu tot ce e nou
„Trenul prieteniei“ cu care oa Deva, Icn lacubov, mecanic la toate că vremea i-a cam încurcat In secţia preparate de carne şile pe dinafară cu plăci de tera- in literatură, teatru, cinematografie, muzică, arte plastice etc.
meni ai muncii din ţara noastră depoul C.F.R. Simeria, Ion Bo- ei au terminat de însilozat can
vor iace o excursie de 14 zile naci, miner la Pctrila, dr. Ro- titatea de 990 tone porumb. au fost terminate taţeMc.uErînĂd 6!r?e' cotă' m<*amzarea transportului Revistele sovietice cuprind articole, studii şi informaţii pri
în Uniunea Sovietică. Din regiu mulus Rusu şi alţii. Tractoristul fruntaş Eugen Jurj paraţiile şi amenajările. Printre preparatelor de carne prin intro- vind problemele culturii din întreaga lume.
nea noastră la excursie partici lucrările ce au fost executate se ducerea liniei decovil între afu-
pă un număr de 19 oameni ai Participanţii la excursie vor a însămînţat peste 12 ha. cu orz, n u m ără: schimbarea fluxului mătorii şi magazia de desfacerea AZI, ULTIMA Zi CIND VĂ MAI PUTETI PROCURA BI
muncii. Printre aceştia se află vizita oraşele Kiev, Moscova şi tehnologic la preparate de car produselor. LETE LOTO CENTRAL, PENTRU TRAGEREA DE VINERI
Leningrad. în vreme ce alţi muncitori au 30 SEPTEMBRIE A. C„ LA GA RE SE MAI ACORDA PRE
ne printr-un zid despărţitor, a- Ţoale aceste lucrări au fost MIUL SĂPTĂMÎNII.
recoltat porumbul de pe supra menajarea cazanelor noi căptu- executate din rezerve interne.
faţa de 7 ha. S-a selecţionat şi
Printre muncitorii care au adus
un deosebit aport la aceste lu
crări sînt Petru Pintea, loan Şi-
buţ, Mihai Grişmar, Tudose Ma iteibisiatiiS siderurgic „Obeorghe OSîeorqfiiu-Oej“^
De sus, din secţia O.R.L., nica, nici spitalul. Mai păs- mintea lu i: ziua cină a fost cunosc că după operaţie m-am nea, Georgeta Moisiu, ing. San HUNEDOARA * <
sim ţit istovit. Şi citeva zile
privirea aleargă bucuroasă trează şi acum un cleşte vechi confirmat membru de partid. am urmărit cu nelinişte bol to VasiJe şi alţii. pune I® dispoziţia fufuror unH-ăfilor sodalisfe,
navul. Doream cu orice preţ cooperafave şi insfifufii publice, contra cost
peste creştetul clădirilor ce şi ruginit, unicul instrument — Crescut intr-o organiza să-l redau pe Petru Noja — FLOREA NEDELCIU
fiul unui muncitor de la 1174 Sei fonah c o c s granulaţi® 10*25 mm., înlo
păstrează intactă prospeţimea „de specialitate“ cu care por ţie de bază din uzină — spu U.M.C. — părinţilor lui... corespondent cuitor superior ai lemnelor de foc.
noului. Sint case ale muncito nise în lupta pentru ocrotirea ne el — între muncitori, am Doctorul s-a ridicat şi s-a Conferinţe Cei interesaţi pot Iu® informaţii suplimenta
îndreptat spre fereastră. La S.R.S.C. re zilnic de la Serviciul de desfaceri al combi
rilor, blocuri cu două şi trei sănătăţii oamenilor. Acum, reuşit să dau activităţii mele întrebarea ochilor mei, a răs natului, telefon: 2757.
puns cu o voce care-i trăda Duminică, filiala regională
etaje. Spitalul, spaţios şi înalt, cleştele nu-i mai foloseşte. Po- un conţinut mai bogat şi mai adînca mulţumire sufletească: S.R.S.G. Hunedoara a organizat ) a /w v >^
un ciclu de conferinţe. Astfel 7
in faţa căruia se odihnesc liclinica, ridicată in 1954, este demn. In această organizaţie — Acum, Petru Noja este conferenţiari sosiţi- din Bucu
un harnic elev al şcolii, pro reşti, au vorbit oamenilor mun
pentru un moment salvările astăzi înzestrată cu aparate de bază am învăţat multe lu fesionale de aici, din Cugir. cii din regiunea noastră despre
cele mai importante probleme
ca nişte pescăruşi, policlinica, moderne. La început medic al cruri deosebit de preţioase. Doctorul Cornel Ţinţăreanu actuale. Tov. V. Constantinescu,
nu se ocupă îiisă numai de redactor al ziarului „Informaţia
unde mă aflu, cu secţiile ei uzinei metalurgice, apoi medic L-am rugat să-mi vorbeas problema chirurgiei sau numai Bucureştiului“, a vorbit munci
de problemele de profilaxie torilor din Gălan despre „Coexis
multiple şi bine utilate, ori de circumscripţie, medic con că despre un caz aparte, legate de specialitate în ca tenţa paşnică, necesitate vitală
drul uzinei. In afara preocu a epocii noastre“, inginerul Ion
părculeţul stropit cu zugrăvea sultant şi medic specialist — deosebit, he care l-a intîlnit părilor profesionale, desfăşoa Pătrăşcoiu a vorbit la Petroşani
ră şi o bogată activitate obş despre „Progresul tehnic şi a-
la neuniformă a florilor din Cornel Ţinţăreanu nu şi-a pre in decursul activităţii sale. tească. Este propagandist la vîntul economiei naţionale“, can
faţa ei, nu numără ani mulţi. cupeţit efor un cerc al învăţămîntului de didatul în ştiinţe Gheorghe Vîr-
— Anual, fac partid, îşi ajută tovarăşii să-şi ţeli a vorbit la Orăştie despre V ţtM r& câ l 2 k l l l l M © Î i €
ridice nivelul profesional şi „Creşterea cu precădere a pro
In locul blocurilor, a spitalu turile pentru a — —__ 6.000 de con politico-ideologic, îi ajută să ducţiei mijloacelor de produc
devină adevăraţi cetăţeni ai ţie“. Un alt grup de conferen
lui şi a policlinicii, mai acum. răspunde prin sultaţii în poli patriei socialiste. ţiari, au vorbit în faţa ţăranilor
colectivişti din raioanele Ilia,
cîtva timp foşneau porumbul muncă perse D in carn etu l clinică şi circa * Haţeg şi Sebeş. Dr. Laura Rai-
cu, de la Institutul de cercetări
şi buruienile. Tinereţea lor, verentă grijii DE REPORTER 150-200 de in De sus, de la O.R.L., privirea zootehnice, a prezentat conferin
complectcază o pagină dintre partidului. Pre tervenţii in spi aleargă peste creştetul clă ţa „Metode de sporire rapidă ă
dirilor ce păstrează intactă efectivului de animale şi păsări",
nenumăratele pagini ale isto ocupat in per- —¦ tal şi în policli prospeţimea noului. Aici, în dr. Aţihăiţă Stan, şeful labora
Cugir, în acest centru munci torului Institutului „Pasteur“, a
riei noi, scrise de-a lungul ce manenţă de nică. Şi, să-ţi toresc, odată cu clădirile albe vorbit colectiviştilor din raionul
şi mari, au crescut şi oameni Ilia despre „Importanţa vacci
lor 16 ani. de la eliberare. sănătatea oamenilor muncii, a spun sincer — mi-a zîmbit noi, Sint oameni ai zilelor nărilor la animale".
Mi-am întors privirile de la creat. serviciul O.R.L. în doctorul — fiecare din ele noastre, conştienţi, puternici,
fereastră spre omul in alb de constituie pentru mine un caz crescuţi de partid.
Ungă mine. De statură potri spital şi în policlinică. deosebit. Fiecare din ele ridică
probleme iu jurul cărora mă V. CHIS
vită, cu faţa ovală şi puţin S-a deplasat neobosit cu frămînt. Cu toate acestea,
I smeadă, cu ochi vioi. ăocto- brigada de medici ce a mi-amintesc că în iulie anul
'' rul, tînăr încă. a mîngiiat cu acordat consultaţii ţăranilor
i duioşie părul blond al fetiţei muncitori din raion. Si, în trecut am avut un caz extrem
\ şi, conăucind-o spre uşă, i-a scurt timp, a devenit un doc- de dificil. In plină noapte a
lor iubit şi preţuit. El a ştiut
> mai dat citeva sfaturi. Apoi, întotdeauna să. alăture reţe- fost internat de urgenţă un tfidiccîl ssî irahunehIul WsS®r infecîiocaserl
( după ce uşa s-a închis în urma telor mîngiieri ce potoleau zvic- copil de 14 ani cu o menin
gită otogenă. Existau puţine w ti& ffa te , e $ € ...
tinerei paciente, s-a întors netul temător al inimii. Şi de speranţe să mai poată fi sal
spre mine zâmbitor, mi-a multe ori. aceste mîngiieri a- vat. Am văzut feţele părinţilor.
strîns mina simplu şi şi-a ros Mă priveau îngrijorate. Aştep
tit numele. Aşa l-am cunoscut veo.u o putere mai mare decit
medicamentele. tau, îmi cereau să le redau
pe doctorul comunist Cornel
Ţinţăreanu. Doctorul Cornel Ţinţăreanu copilul. Trebuia cu orice preţ
a avut multe zile însorite de
Doctorul Cornel Ţinţăreanu zimbetul recunoscător al celor să înving. Dimineaţa, copilul
pe care-i îngrijea. O zi însă,
a venit în Cugir în 1952. Pe prin strălucirea ei deosebită, a fost operat. Intervenţia a
atunci nu exista nici policli- a rămas adine întipărită în fost anevoioasă. Trebuie să re-