Page 1 - 1960-10
P. 1
\ Eij;-ÚOtf5Ca PENTRU TRIUMFUL PĂCII, PEN TR UPROLETARI VIN TOATE TARILE, UNtTl-VAi
Regióos ă
LH u f i f d o a r a - D e v a
molsocialismului ÎNŢELEGERE ÎNTRE POPOARE!
Glasul voinţei noaste a fost rostit Sa O.N.U.
Oamenii muncii din patria noastră siuni a Adunării Generale a O.N.U., mîndrie de care sînt cuprinşi oaţnenii
muncii din patria noastră pentru fap
au luat cunoştinţă cu nespusă bucurie expunere prezentată de tovarăşul tul că de la cea mai înaltă tribună
internaţională, tovarăşul Gh. Gheor
de conţinutul cuvîntării tovarăşului Gheorghe Frenţoni, activist al comite ghiu-Dej a exprimat voinţa fermă de
pace a poporului nostru, constructorul
Gheorghe Gheorghiu-Dej, şeful dele tului orăşenesc al P.M.R., cadrele didac unei vieţi noi.
.Anul XIÎ. Nr. 1795 Duminică 2 octombrie 1989 4 pagini 20 bani gaţiei romîne Ia actuala sesiune a tice au salutat eforturile ce le depun Luînd cuvîntul, prof. Constantin Ior
O.N.U. delegaţia sovietică şi a ţării noastre, govan a arătat că nici cînd în isto
ria omenirii nu s-a consemnat un eve
Alăturîndu-şi glasul de cel al oţe- precum şi a celorlalte state socialiste niment atît de important pentru vi
itorul societăţii omeneşti ca în aces
iariior şi furnaliştilor din cetatea oţe pentru asigurarea unei păci trainice, te zile.
S p ă r g e a g ie s fa e e p ilb i* lului, cadrele didactice din oraşul Hu pentru înlăturarea definitivă a războ Tinăra profesoară Ana Găvănescu a
nedoara, în cadrul unei adunări ce a iului şi au condamnat manevrele im vorbit despre însemnătatea ce o are
pentru activitatea tuturor cadrelor di
«9e in ă p f& e r ig © lie lftile li avut loc ieri după-amiază şi-au mani perialiştilor menite să ameninţe ome dactice propunerea făcută de către de
festat adeziunea lor la politica de nirea cu grozăviile unui nou război. legaţia ţării noastre de a se între
m in iare — o s a r c in ă împ©a»ta§stă pace a guvernului romîn. prinde ,,Măsuri pentru promovarea in
Dintre cadrele didactice care au rînduQje tinerefudui a ideilor păcii, res
pectului reciproc şi înţelegerii între po
Traducînd In viaţă, sarcinile de circulaţie, In acest an, în După expunerea privitoare Ia im luat cuvîntul prof. Barr Ladislau a poare“.
trasate de partid şi guvern, or primele 7 luni, situaţia cheltu portanţa istorică a celei de a 15-a se subliniat, printre altele, sentimentul de
L a s-a angajat să muncească pen
ganizaţiile comerciale din re ielilor de circulaţie, este pe de tru a închega şi mai mult prietenia
elevilor de diferite naţionalităţi din
giunea noastră au asigurat in parte de a satisface. Faţă de Energia tinerească — în scopul şcoala undp lucrează.
continuu un volum sporit al nivelul planificat al cheltuieli progresului
desfacerilor de mărfuri. Dar lor, s-a înregistrat o depăşire In cuvîntul lor tovarăşii prof.
creşterea continuă a volumului de peste 1.200.000 lei. Cele mai Cuvîntarea tovarăşului Gh. Gheor „Măsuri pentru promovarea în rînduri- Gheorghe Sintea şi loan Ungur au în
desfacerilor de mărfuri către mari depăşiri s-au înregistrat le tineretului a ideilor păcii, respectului fierat politica aţîţătoare la război a
populaţie trebuie făcută • cu în cadrul O.C.L. Alimentara ghiu-Dej, rostită de la tribuna O.N.U., reciproc şi înţelegerii între popoare". statelor membre în N.A.T.O. şi înar
cheltuieli din ce în ce mai mici. Hunedoara (768.000), O.C.L. A- marea revanşarzilor de la Bonn. La
In acest scop, organizaţiile co limentara Petroşani (393.000 a exprimat năzuinţele noastre de pace, In secţie sîntem în majoritate ti fel ca ceilalţi vorbitori ei s-au anga
merţului de stat şi cooperatist lei), O.C.L. Produse industriale neri. Alături de muncitorii mai vîrst- jat să lupte pentru a sădi în inimile
au ca sarcină să depună toate Deva (peste 140.000 lei), şi al botărîrea pentru înfăptuirea dezarmă nici, nouă ne place munca, viaţa. Mun tineretului dragostea de pace şi ura
eforturile pentru reducerea con tele. Principala cauză a depă cim pentru a ne face un viitor tot mai neîmpăcată faţă de provocatorii la un
şirii volumului planificat al rii generale şi totale, pentru desfiin luminos. De aceea vrem ca tineretului nou război.
tinuă a cheltuielilor de circu cheltuielilor de circulaţie constă din întreaga lume să i se asigure con
laţie. Paralel cu scăderea pre în nereaiizarea sarcinii de plan ţarea ruşinosului sistem de exploatare diţii pentru a-şi consacra energia ti Entuziaste adunări
ţului de cost, în întreprinderile la desfacerea de mărfuri. Cu nerească în scopul progresului socie în regiune
industriale, reducerea cheltuie toate că în cadrul magazinelor colonială. Dorinţa de pace a poporu tăţii, al ştiinţei şi culturii şi nici de-
lilor de circulaţie în comerţul şi depozitelor au existat can cum să o folosească în războaie dis Cu o aprobare unanimă, entuzias
de stat şi cooperatist este o tităţi importante de produse, lui nostru s-a făcut auzită în întrea trugătoare şi aducătoare de mizerie şi tă, a fost primită cuvîntarea rostită
sursă însemnată de creştere a datorită slabei organizări a sărăcie. de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej
acumulărilor băneşti ale statu muncii, proastei deserviri şi ga lume. la cea de-a 15-a se.siune a Adunării
lui. prezentări a mărfurilor, planul Noi susţinem din toată inima aceas Generale a O.N.U., de către toţi oa
nu a fost realizat. In multe u- Iată de c.e noi, oţelarii secţiei a l-a tă propunere, şi urăm succes deplin menii muncii din regiunea noastră. In
Făcînd o analiză a rezultate nităţi pianul nu a fost realizat delegaţiei ţării noastre in frunte cu cadrul unor adunări însufleţite, oame
lor obţinute pînă acum de or şi din lipsa de interes a gestio a G. S. Hunedoara sprijinim cu fer tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, în nii muncii din regiune — •mineri, si*
ganizaţiile comerciale din re narilor faţă de buna aprovizio nobila sa misiune de pace. derurgişti, metalurgişti, ţărani colecti
giunea noastră, putem trage nare cu mărfuri de sezon, ceru mitate, prin fapte, propunerile şi pozi vişti şi întovărăşiţi, intelectuali — îşi
concluzia că pentru reducerea te de oamenii muncii. Pe a- IQSIF G1DĂR exprimă adeziunea faţă de politica ex
cheltuielilor de circulaţie, nu locuri, se poate constata că u- In foto : Frezorul Achini Garabu lea de la secţii montaj a uzinei „Vic ţia de pace şi prietenie între popoare, ternă a partidului şi statului nostru,
s-au depus toate eforturile. Nu nităţile comerciale nu au cel toria“ din Gălan, care îşi depăşeşte zilnic, norma cu 25—30 la sută, fre- exprimate de delegaţia ţării noastre la oţelar — secţia O.S-M. I hotărîrea de a-şi înzeci eforturile în
se poate trece cu vederea u- mai adecvat orar, ca urmare, zînd un radiator. O.N.U- Adeziunea noastră la propune C. S. Hunedoara muncă pentru ca ţara noastră să se
nele rezultate bune obţinute în magazinele sînt închise tocmai rile făcute în cuvîntarea tovarăşului întărească tot mai mult, să înflorească.
această direcţie de o serie de în perioada de vîrf a cerinţelor
unităţi comerciale. Bunăoară, în de consum. Puţin s-a făcut şi Gheorghe Gheorghiu-Dej, o întărim Vineri, la ieşirea din schimbul de di-;
primele 7 luni din anul acesta, pentru folosirea diferitelor for mineaţă, la Jieţ, Cimpa I şi Gimpa II,
cooperaţia de consum a înregis me active de comerţ, cum sînt O nouă insialafie de centralizare prin cele 4.250 tone oţel pe care le-am peste 700 de mineri şi-au alăturat gla
trat o reducere a nivelului sta ieşirile în tîrgiţri şi oboare. elaborat peste sarcinile de plan în sul lor de pace milioanelor de oameni
bilit în sumă de peste 2.100.000 cinstiţi din lumea întreagă. Luînd cu
lei. Semnificativ este faptul că La depăşirea cheltuielilor de electro-dinamică luna septembrie şi cu cele pe care le vîntul, minerul Simion Mogoş şi ing.
circulaţie în unităţile comerţu vom elabora de acum în colo. Ioan Focşa, au arătat că minerii spri
dacă în anul trecut, din cele 4 lui de stat a influienţat şi de jină cu fermitate propunerile delega
întreprinderi cu ridicata din ca păşirea dobînzilor bancare, ca ln cadrul importantelor lucrări ce se comandă au fost proiectate şi execu Cu un deosebit interes şi o aprobare ţiei R. P. Romîne, în frunte cu tova
drul cooperaţiei de consum, 3 urmare a împrumuturilor luate răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi pro
au înregistrat depăşiri, datori pentru complectarea golurilor execută în ţară pentru ridicarea nive tate Ia noi in ţară după prototipuri unanimă a fost primită în cadrul sec punerile guvernului sovietic, cu privi
tă măsurilor luate, s-a ajuns de mijloace circulante cit şi a re Ia înfăptuirea dezarmării generale
ca în acest an ele să realizeze locaţiilor şi staţionărilor. lului tehnic al transporturilor ferovia sovietice. ţiei noastre propunerea cu privire l a : şi totale, la abolirea colonialismului,
economii. Arătam la început că în ca re, la staţia C.F.R. Simeria-călători O asemenea adunare entuziastă a avut
drul cooperaţiei de consum în loc şi la U.R.U.M. Petroşani. Cei pes
Nu acelaşi lucru se întîrri- sectorul comerţ, s-au înregis s-a terminat şi dat vineri în exploa V ă prezentăm : te 700 de muncitori, tehnicieni, ingi
plă şi in cadrul comerţului de trat economii la cheltuielile de tare instalaţia de centralizare electro- neri şî funcţionari din cadrul uzinei,'
stat. Deşi comparativ cu anul au ovaţionat îndelung pentru pace şt
trecut, volumul desfacerilor de ((Eoniinuare în pag. 3-a) dinamică cu relee a staţiei. prietenie între popoare. In cuvîntul
lor. tov. Ludovic Kristaly turnător,
mărfuri a crescut, redueîndu-se Prin darea în funcţiune a acestei C A R IE R A O M EA G ing. Zoltan Szabo şi Traian Ştirb, au
instalaţii se asigură o siguranţă per arătat că, muncitorii din secţiile respec
totedată si nivelul cheltuielilor fectă a circulaţiei şi o rapiditate a Probabil aţi vizitat Sala C/ne a d e sco p e rit cei mai buni muncitori, a tive şi-au propus să intensifice eforturile
efectuării parcursurilor de intrare a Congreselor din Bucureşti. spus: pentru a obţine noi succese în mun
trenurilor în staţie. Cel mai lung par Sau, cel puţin aţi văzut-o în cariera ? ca paşnică de făurire în ţara noastră
curs se efectuează în 8 secunde faţă jurnalele de film, sau, aţi — Eu cred că am putea
de 10-12 minute cit dura pînă acum. aflat despre ea din numeroa Omeagul este un deal aşe face treabă bună. Trebuie a unei vieţi fericite şi prospere.
Condiţiile de muncă sînt de asemenea sele articole apărute în p re zat deasupra satului Banpo numai să privim puţin în jur.
mult îmbunătăţite, iar productivitatea să. Cei care aţi vizitat sala toc, la o altitudine de 50— 60 Dealurile acestea sînt foar Adunări asemănătoare au avut Ioc
muncii creşte simţitor. Toate macazele v-aţi dat seama cit de fru m. faţă de sat. te bogate. Eu m-am convins.
se manipulează acum de Ia un singur moasă e şi privirea v-a în- De pildă, la Omeag. Să spu vineri şi la întreprinderea minţeră Ger-
aparat de comandă, situat în cabina tirziat asupra plăcilor de De aici, din masivul acesta nă oamenii din Banpotoc ce
de centralizare şi manipulare, iar pe marmură cu care este împo pietros, îşi luau localnicii piatră e acolo. Dacă am des tej, la I. M. Barza, G.A.G. Peşteniţa,
teren sînt acţionate prin intermediul dobită. Aţi admirat arta ce piatra pentru construcţia ca chide acolo o carieră, după
electromecanismelor. selor. Şi cei care veneau în socotelile mele, piatra extra Atelierele centrale „Ardealul" Alba Iu*
lor care au creat şi poate că, ospeţie la Banpotoc, apreciau să ar fi mult mai ieftină...
întregul utilaj cît şi aparatura de atît frumuseţea pietrei cit lia, Ia Şcoala pedagogică Deva şi în
în gînd, le-aţi transmis sin şi trăinicia construcţiei. Că Rezultatele confirmă
aici s-ar putea deschide o ca alte întreprinderi şi instituţii din re
Sa0 3 v io nJtensio fp ij cau m cere felicitări. Var, dvs., oa rieră, nu se gînăea însă nici N-a fost nevoie de prea
unul dintre săteni. giune.
de toamnă meni din regiunea Hunedoa multe şanţuri de cercetare
La întreprinderea „Marmu
L-are a însSmînţăn'lor cerealelor de ra, ştiaţi că marmura aceea ra“ din Simeria, in consfă pentru a se ajunge la con
toamnă, organele de partid şi sfaturile tuirile de producţie, se dis
Din situaţia operativă comunicată mînţările şi în raioanele Alba, llia şi populare trebuie să folosească toate este extrasă şi prelucrată cuta mereu despre preţul de cluzia că noua carieră va fi
secţiei agricole regionale la 29 sep Sebeş. Pînă la 29 septembrie, în raio mijloacele şi metodele de muncă care cost ridicat al procesului de
tembrie, rezultă că pe întreaga regiu nul Alba nu au fost însămînţate decît să ducă Ia urgentarea acestei lucrări. în regiunea noastră ? ştiaţi extracţie din vechea carieră nu numai rentabilă, dar că
ne s-au efectuat însămînţările în pro 94 ha. din cele peste 14.000 planifi că de la Banpotoc sau Căpri Banpotoc. Veneau oamenii cu
porţie de 2,52 la sută. Faţă de- timpul cate, iar în raionul llia doar 116 ha. SITUAŢIA ÎNSÂMINŢĂRILOR propuneri, se luau măsuri. va duce la rentabilizarea în
înaintat şi de posibilităţile ce există din 10.785 cît prevede planul. In aceste LA 29 SEPTEM BRIE A. C. oara. Alun său Moneasa. si Totuşi. dată fiind adîncimea
in toate unităţile agricole socialiste, raioane, nu s-a acordat atenţia cuve de extracţie, fisura pietrei şi tregii întreprinderi. Aşa că
suprafaţa de 1.918 ba. care a fost în- nită nici condiţionării seminţelor. In mai recent Ruşchiţa, regiu greutatea introducerii unui
sămînţată pînă acum cu grîu, orz este prezent, însăinînţarea cerealelor păioase grad de mecanizare mai în iulie s-a făcut prima ăes-
nesatisfăcătoare dacă ţinem seama că de toamnă ar trebui să se desfăşoare nea Timişoara, se extrage o înalt, preţul de cost conti
în toamna aceasta vor trebui făcute din pbn. Totuşi din cele 2.834 tone nua să ramină ridicat. Aceas copertă, s-au disolcat prime
îrsămînţări pe 76.031 ha. sămînţă ce trebuie condiţionată în marmură care poate rivaliza ta pînă intr-o zi din primă
raionul Alba. nu au fost condiţionate vara acestui an, cină, la o le stînci şi primele blocuri
In unităţile agricole socialiste din pînS la ora actuală decît 1.412 tone. cu cele mai renumite m ar consfătuire de producţie Pi-
raionul Orăşlie au fost pregătite pen iar în raionul llia nu s-au condiţionat ta.ru Vichente, unul dintre au luat drumul spre Bucu
tru însămîtiţări peste 5.000 hectare. Dar decît 1.750 tone din 2.165. Şi aceasta mure din Italia ?
din acestea, doar 988 ha. au fost în- reşti, Bicaz... \
este una din cauzele care au dus Ia Fireşte, acest lucru consti
sămînţale. O situaţie similară poate fi Orăştie 8,28% Acum sînt deschise deja
întîlnită şi in raionul Hunedoara. Aic , îfitîrzierea însâminţărilor de toamnă. Hunedoara 6,69% tuie un motiv de minârie
Sebeş trei puncte de lucru. Deo
din cele 1.924 ba. arate nu au fost Rău este că ea dăinuie în mai toate 1.72% pentru fiecare cetăţean al
camdată lucrează un efectiv
însămînţate decît 446 ha. raioanele regiunii noastre. patriei noastre socialiste şi
de vreo 50 de oameni, însă
ficsatisfăcător se desfăşoară însă- Avînd în vedere situaţia nesatisfăcă- mai ales pentru acei care,
cu randamente sporite. Evi
înfruntînd vîntul şi frigul, ba
dent, printre fruntaşi se nu
uneori ploaia şi zăpada, ex
llia 1.08% trag aceste minunate comori. mără cei care au cercetat
Să cunoaştem cîte ceva din
munca de aici. cariera.
Alba 0,64% In ce constă procesul de
producţie ?
Haţeg 0,11% Ing. N. ANDRONACHE
Brad 0,03% (Continuare în pag. 3-a)
jn centrul satului Geoagiu, trecătorul poate admira minunatele plantaţii de pomi fructiferi, solele de flori şi grădina de zarzavaturi aparţinînă şcolii horticole 'din localitate. Pe aceste terenuri, elevii şcolii, viitori
maiştri horticoli, studiază practic, sub îndrumarea atentă a profesorilor, comportarea diferitelor soiuri de pomi fructiferi de mare productivitate şi a unor specii de flori, precum şi posibilităţile de adaptare a acestora la
condiţiile de climă şi sol ale regiunii noastre. sx .•
Clişeele de faţă redau citeva aspecte din activitatea practică a elevilor. In fotografia din stingă, profesorul Victor Glava explicind elevilor calităţile mărului din soiul Roşu Delicios. La mijloc, un grup de eleve recoltînd
săminţa de flori care va lua curind calea agrosenului pentru a fi pusă la îndemîna celor ce iubesc florile. In fotografia din dreapta, profesorul Ioan Samoiiescu şi directoarea şcolii, tov. Ana Nicolau, dind îndrumări asupra mo
dului de funcţionare a aparatelor automate ce se găsesc în staţiunea de meteorologie a şcolii.