Page 10 - 1960-10

pag-2
Faza regională a Festivalului bienal de teatru
Spectacole bune la Orâştie,
dar nu şi la Câlan
După întrecerile disputate la
'Alba Iuiia şi Sebeş, zilele tre­
cute, tot în cadrul iazei regio­
nale a concursului bienal de
teatru „Ion Luca Caragiale“,
s-au prezentat la Gălan şi Orăş-
tie alte colective de teatru din
regiune.
Considered că a te prezenta
în iaza regională de concurs în­
seamnă un eveniment de mare
importanţă în viaţa unui colec­
tiv de teatru, formaţia clubului
muncitoresc din Cugir a adus
pe scena casei de cultură din
Orăştie un spectacol de bună
factură artistică. Intrepretînd
comedia „Mielul turbat“ de Au­
rel Baranga, formaţia din Gu-
gir a transmis cu siguranţă me­
sajul piesei, biciuind cu aspri­
me birocratismul, rea credinţa,
sabotajul. Un merit al acestei
formaţii este acela că a reuşit
să creeze, printr-o interpretare
firească, personaje veridice. Spi­
ridon Biserică, interpretat de lă­
cătuşul Uircă Marin, este bine
realizat, Vasile Popa, în rolul
lui Mircea Gavafu, a dus în sce­
nă tipul omului încrezut, mîr-
şav şi al celui care sabotează,
recurgînd la cele mai crase min­
ciuni. Strungarul Gheorghe Gris-
tescu, în rolul lui Radu Gris-
tescu, e bine distribuit
Cuplul linguşitorilor, incapa­
bililor, supuşilor pînă la pămînt
— idee mereu trează în specta­
col — realizat de Alexandru
Maharinov-cizmar, în rolul lui
Toma Dumitrescu şi de Barto­
lomeu Gazdaru-dispecer, în ro­
lul lui Vasile Bontaş, a reuşit
să interpreteze cu multă măies­
trie rolurile. Apariţii bune au
nai avut şi tov. Ataria Pricop,
Nicolae Moraru şi Elisabeta
Bucur — ultima cu posibilităţi
nevalorificate integral.
Păstrînd proporţiile posibili­
tăţilor de realizare a unui spec­
tacol cu amatorii, considerăm că
teatrul cugirenilor se situează
printre cele mai bune colective
de acest fel din regiune. Cola­
borarea acestui colectiv cu ar­
tiştii profesionişti a fost fruc­
tuoasă. Spectacolul a fost pre­
gătit în regia tov. Dumitru Gă-
pftanu de la Teatrul de stat din
Petroşani şi Gheorghe Ghiru,
tehnician la U. M. Gugir.
Tot pe scena casei raionale
din Orăştie a fost prezentată
piesa „Surorile Boga“ de H.
Lovinescu în interpretarea cer­
cului dramatic al casei de cul­
tură din Orăştie. Spectacolul a
fost reluat după o vacanţă de
cîteva luni. In distribuţie a a-
părut o nouă Ioană Boga în in­
terpretarea tov. Căstăianu Doina,
care a reuşit să integreze în
colectiv şi care a 'egalat, iar în
U n u te m is t v re d n ic
Utemisiu! Carol Stanciu este student realizînd singur peste 30 zile-inuncă
la Institutul de medicină din Iaşi. In
timpul vacanţei, el a dat un sprijin
preţios părinţilor săi, colectivişti in că voluntară.
GA G . „1 Mai“-Nădăştia Inferioară,
( Urmare din pag. I-a )
lipsa unor produse, cum sînt
zahărul, apele minerale, diferi­
te sortimente de textile ca sto­
fe semicamgarn, tricotaje pen­
tru bărbaţi şi femei, încălţămin­
te cu talpă de piele etc. care
se găsesc din abundenţă în de­
pozite ? Această situaţie este
urmarea firească a faptului că
nu se comandă din timp sorti­
mentele necesare, nu se ţine
seama de nevoile populaţiei. Pe
drept euvînt deputata Maria
Dumitrescu a criticat în cadrul
recentei sesiuni a sfatului popu­
lar regional lipsa de grijă pen­
tru aprovizionarea cu unele
mărfuri a minerilor din Valea
Jiului.
Neglijenţe serioase mai există
în unele locuri la recepţionarea
mărfurilor. Desigur, că aceasta
nu numai că aduce pierderi u-
nităţilor comerciale, dar crea-
ză nemulţumiri şi în rîndurile
consumatorilor. Nu o dată pre­
paratele de carne livrate de
I.R.I.C, Deva, slănina sărată li­
vrată de I.C.RA. Deva, sau pro­
dusele lactate livrate del.Cj.L.
Simeria nu au corespuns din
punct de vedere calitativ. Şi
unele produse textile, de încăl­
ţăminte, produse de uz casnic
şi altele se recepţionează cu
multă uşurinţă, treeîndu-se cu
vederea aşa zisele „mici de­
fecte“.
Aşa cum de altfel s-a arătat
la începutul acestui articol, a-
nul acesta s-au investit sume
importante pentru moderniza­
rea unui mare număr de maga­
zine, pentru a face posibilă o
prezentare cit mai frumoasă şi
atractivă a produselor. Şi to­
tuşi cit de neplăcut este cînd
unele scene a depăşit chiar ve­
chea interpretă a rolului. Cei­
lalţi actori amatori, cum sînt
Dan Mircea (în rolul lui Radu
Grecescii), Raisa Chetreanu (Va­
lentina Boga), Ana Jucovski,
(Iuiia Boga), Greavu Voicu
(Alee Gorăscu), Vaier Vlad
(Miluţă Petrescu) şi alţii au
susţinut cu succes spectacolul.
Micile scăderi ale spectacolu­
lui pot îi remediate cu uşurinţă
insistînd mai mult asupra rolu­
rilor lui Gaţinea Gorăscu, Mi-
rescu şi Pavel Golea. De aseme­
nea, pentru crearea atmosferei
din actul al II-lea sunetele de
scenă nu au fost întrutotul co­
respunzătoare. E necesară şi o
figuraţie mai mare pentru ma­
nifestaţiile de stradă şi mai mul­
tă naturaleţe la aceste scene.
In general s-a remarcat linia
regizorală corectă dată de proî.
Doina Iliescu.
In a'ceeaşi zi scena casei ra­
ionale de cultură a găzduit for­
maţia căminului cultural din
Vinerea care a prezentat piesa
„Gei care rămîn singuri“ de
Lucia Demetrius. Acest colectiv
a învins multe greutăţi şi a
realizat un spectacol apreciat de
public. Trebuie să spunem că
organele locale din Vinerea nu
au acordat atenţia cuvenită pre­
zentării formaţiei în concurs şi
dacă totuşi colectivul care s-a
deplasat la Orăştie a reuşit să
prezinte spectacolul acesta, se
datoreşte voinţei celor ce îl
compun.
Un centru unde spectacolele
au fost prezentate la un nivel
artistic sub posibilităţi, a fost
Gălanul. Aici s-au prezentat for­
maţiile clubului muncitoresc din
Gălan şi ale căminelor cultura­
le din Zlaşti (oraş Hunedoara)
şi Gristur (raion Hunedoara).
In spectacolul prezentat de du ­
blii din Gălan a existat o mo­
notonie nejustificată. Au existat
ezitări, uneori întîrzieri la re­
plici, întîrzieri în sonorizare
(telefoane primite de Măcieş fă­
ră avizare).
Deşi în spectacolele date de
căminele culturale din Zlaşti şi
Gristur cu piesa „îndoiala“ de
E. Maftei au existat cîteva in­
terpretări bune nu am asistat
la un spectacol închegat.
In urma acestor 6 sepctacole,
se poate afirma că acolo unde
se acordă atenţie colectivelor de
amatori din partea organelor de
partid şi de stat, realizările sînt
bune, ele reflectînd adevăratele
posibilităţi artistice pe care le
au oamenii muncii din regiunea
noastră.
E. USKAR
metodist principal la Casa
regională a creaţiei populare gate, nu aceeaşi atenţie o a- ,
în gospodăria colectivă, Totodată, el
a prestat mai mult de 80 ore de mun­
CA RO L RUDI UI.
corespondent
Comerţul — la nivelul
cerinţelor consumatorilor
treci pe lingă un magazin nou,
cu vitrinele frumoase încăpă­
toare, dar pline de praf, aran­
jate fără gust, neestetic, în ca­
re nu se vede nici pe departe
ce produse oferă magazinul
consumatorilor. Desigur că în
asemenea situaţii nu poate fi
vorba decit de comoditate, de
lipsă de interes. Şi trebuie să
arătăm că mai sînt încă nu­
meroase unităţi comerciale, mai
ales în oraşul Hunedoara, Deva,
Alba Iuiia şi altele, unde ges­
tionarii şi personalul nu se in­
teresează de prezentarea măr­
furilor, socotind că dacă are
nevoie de ceva, cumpărătorul
intră în magazin şi cere. De
multe cri, însă, chiar atunci
cînd intră în magazin, unii vîn-
zători nici măcar nu caută să
arate ce este mai bun, să pre­
zinte intr-un mod cit mai civi­
lizat produsele existente în
magazin.
Ba chiar mai mult. In regiu­
ne există unele magazine, e
drent, puţine la număr, unde
lipsa igienei este de-a dreptul iz­
bitoare. In special în unităţi ale
alimentaţiei publice, unde ar
trebui să fie o curăţenie exem­
plară, întîlneşti feţe de mese
murdare, gunoaie pe jos, vînză-
tori îmbrăcaţi în halate mur­
dare etc. Toate acestea sînt de
natură să îndepărteze pe client,
să-l facă să ocolească unita­
tea respectivă. ţ
asssas
!1 !
Problema pe care o studiază în prezent inginera 'Marga­
reta Mazur şi laboranta Elena Junea de la secţia de cercetări
siderurgice şi cocs a C. s. Hunedoara este aplicarea unei noi
metode pentru determinarea naftalinei din gudron. Fotografia
de faţă ne înfăţişează pe tovarăşele Margareta Mazur şi Hiena
Junea in timp ce execută o încercare de laborator.
R ecoltarea sfe cle ! de zahăr —
o lucrare ce nu mat poate
fi am înată
Semănată, întreţinută şi re­
coltată la timp, sfecla de za­
hăr este o plantă capabilă să
producă Ia hectar recolte foar­
te mari. Veniturile pe care le
aduce un hectar cultivat cu
sfeclă dte zahăr poate depăşi
cu mult pe cele aduse de alte
culturi.
Ţinînd seama de aceste a-
vantaje, anul acesta, colectiviş­
tii şi întovărăşiţi! din raionul
Orăştie, au cultivat sfeclă de
zahăr pe 166 hectare. Şi, ceda
ce merită subliniat este că în
acest an culturii sfeclei de
zahăr i s-au aplicat la timp în­
grăşăminte şi lucrări de între­
ţinere, creindu-i astfel toate
condiţiile pentru a se dezvolta
bine şl pentru a acumula o
cantitate mare de zahăr. Din
evaluările făcute de către spe­
cialişti, rezultă că producţia me­
die de sfeclă de zahăr ce se
va obţine pe raion este de pes­
te 20.000 kg. ia ha. Cele mai
bune producţii sînt evaluate la
gospodăriile agricole colective
din Şibot, Orăştie, Aurel Vlai-
ou şi din alte sate.
Dar, dacă colectiviştii şi into-
vărăşiţii din raionul Orăştie
s-au străduit permanent să a-
plice Ia timp sfeclei de zahăr
toate lucrările necesare, în ve­
derea obţinerii unei recolte bo­
¦ "¦ Tfiă recoltării. Din constatări­ alte’ furaje. Dar, întîrziindu-se
le de pe teren rezultă că sfecla
de zahăr a acumulat pînă în
prezent cantităţi suficiente de
zahăr şi poate fi deci recoltată acestea impun începerea recol­
masiv. Tocmai de aceea s-a tării sfeclei cit şi accelerarea
stabilit ca în raionul Orăştie ritmului de lucru.
Fiecare unitate comercială are
un program bine stabilit, pe
care cumpărătorii îl cunosc şi
de aceea trebuie respectat cu
stricteţe. Se vede treaba însă
că nu toţi gestionarii au înţeles
încă importanţa respectării ora­
rului. De multe ori, unele ma­
gazine, în special cooperative
de consum, se deschid cu în-
tîrziere. Poţi vedea cetăţenii aş-
teptînd in faţa uşilor închise.
Numai bună deservire nu se
poate numi aceasta.
Există însă neplăceri mai
mari. Datorită neglijenţei or­
ganelor comerciale şi a secţii­
lor comerciale ale unor sfaturi
populare raionale şi orăşeneşti
sînt magazine care stau închi­
se de luni de zile deoarece... nu
au gestionari. Aşa se întîmplă
cu magazinele din satele Ba-
tiz, Băţălar, Alun, Vulcan, Jieţ
şi din alte centre muncitoreşti,
care stau închise de mult timp.
Cetăţenii sînt nevoiţi să stră­
bată kilometri întregi pentru
a-şi procura cele necesare. Cum
poate fi numită altfel această
decit lipsă de respect faţă de
consumatori ? Era bine dacă
Ia sesiunea sfatului popular
regional preşedinţii sfaturilor
populare raionale respective ar
fi analizat în spirit autocritic
aceste lipsuri, şi ar fi arătat
ce au de gînd să întreprindă
pentru înlăturarea acestor de­
ficienţe.
D fflm m w m E m M ü L ü i
recoltarea sfeclei de Zahăr să se
înceapă din 25 septembrie. To­
tuşi, pînă la 28 septembrie, deşi
sfecla de zahăr a ajuns la ma­
turitate tehnică pe toate ta r­
lalele G.A.C., doar colectiviştii
din Gelmar, Aurel Viaicu şi
Geoagiu începuseră recoltatul
ei.
Consiliile de conducere ale
gospodăriilor agricole colective
din raionul Orăştie au luat cu­
noştinţă de planul de măsuri al
secţiei agricole şi ştiu că pînă
cel tîrziu la 5 octombrie, în­
treaga suprafaţă de sfeclă de
zahăr trebuie să fie recoltată,
curăţată şi transportată în
vagoane'. Dar pînă acum ele nu
au luat nici o măsură pentru
începerea recoltatului. Această
muncă deosebit...de importantă
este în multe locuri amlnaţă pe
motiv că gospodăriile colecti­
ve nu au vagoane la dispozi­
ţie. Dar în acest caz, ele tre­
buie să transporte şi să depo­
ziteze sfecla în gară, pe ram­
pă, iar cînd vagoanele vor fi
libere s-o încarce. Se impune
urgentarea recoltării sfeclei de
zahăr, cu atît mai mult, cu cit
se apropie culesul porumbului,
lucrare ce va concentra toate
braţele de muncă şi mijloace­
le de transport. Apoi, frunze-
îe şi podeţele sfeclei trebuie ur­
gent însilozate, în amestec cu
recoltarea sfeclei, aceste cole-
te şi frunze se pierd. Toate
După cum se ştie', îndruma­
rea şi controlul sînt factorii ca­
re trebuie să prevină lipsurile
şi să Ie înlăture. In unele locuri
acest lucru însă, nu este fă­
cut cu suficient simţ de răs­
pundere şi exigenţă. Există pă­
rerea la unii şefi de secţii co­
merciale că pot conduce „în ge­
neral“ fără a lua măsuri con­
crete de îndreptare a lucruri­
lor, fără a milita pentru îm­
bunătăţirea activităţii unităţi­
lor comerciale. Ei se mulţumesc
să constate lipsurile, şi să le
noteze pentru a putea face re­
ferate. In cadrul sesiunii, tov.
VioreT Suciu, şeful secţiei co­
merciale a sfatului popular al
raionului Haţeg, a semnalat, ce-i
drept, multe deficienţe din u-
nităţile de care răspunde. Dar
ce a făcut secţia comercială pe
care o conduce tov. Suciu pen­
tru îmbunătăţirea aprovizionă­
rii, îndeplinirea planului, orga­
nizarea mai bunei deserviri, asi­
gurarea cu cadre corespunză­
toare a unităţilor ? După cum
se vede, nu prea a făcut mul­
te lucruri, deoarece multa din
aceste lipsuri persistă şi as­
tăzi.
Mult mai bine ar fi trebuit
să îndrume şi să controleze
munca în comerţ şi secţiunea
comercială a sfatului popular
regional, Dacă secţiile comer­
ciale ale sfaturilor populare ra­
ionale şi orăşeneşti ar fi primit
Nr. 1797
m PMQUâMLSL DE
CITITORI!
Dacă vreţi să fiţi înfor-
mafi asupra celor mai noi
6 OCTOMBRIE 1960 cercetări din domeniul şti­
inţelor naturii, dacă vreţi
PROGRAMUL 1 : 5,40 „Zori de zi populare rornîneşii î 16,30 Muzică sim- să aveţi la dispoziţie un
Cti melodii“ ; 6,45 Salut voios de pio­ fonică din R. P. Chineză; 17,20: Ci­ vast şi important material
nier ; 7,45 „Viaţa e frumoasă“ — mu­ tind ultimele numere ale revistei „în­ ştiinţific, abonaţi-vă Ia pu­
zică uşoară; 8,00 Din presa de as­ drumătorul cultural“; 17,30 Sfatul me= blicaţiile sovietice de spe­
tăzi ; 10,15 Muzică corală din ţări dicului; 19,00: Să învăţăm limba rusă cialitate.
prietene; 12,40 Lucrări simfonice de cîntînd; 19,30 Din activitatea sfatu­ Abonamentele se pri­
compozitori romîni; 13,30 Muzică u- rilor populare; 20,30 Fragmente din
mesc de către oficiile
şo a ră ; 15,10 Concert de prînz; 16,15 romanul „Gordovanii“ de Ion Lăn-
Vorbeşte Moscova 1; 18,00 Cu cîntecu! crănjan; 21,15 Gîrită Luminiţa Cosmin P.T.T.R., agenţii şl facto­
şi jocul de-a lungul Dunării; 19,05 şi Gică Petrescu; 21,45 Părinţi şi co­ rii poştali, difuzorii de pre­
Tribuna Radio: Ajutorul frăţesc a! pii ; 22,00 Muzică populară romîneas-
să din întreprinderi, insti­
Uniunii Sovietice, factor important pen­ c ă ; 22,30 Suita „Carnavalul“ de Ro-
tru dezvoltarea economică a ţării noa­ bert Schumann; 23,15 Concert de tuţii şi de fa sate.
stre — de lector Gh. P. Apostol; 19,30
Emisiunea pentru s a te ; 22,45 Muzică noapte.
de dans.
=061
PROGRAMUL I I : 14,07 „Bine-i în
gospodărie“ ; 14,30 Arii şi duete din •/—»/—»/—'i—'i—>/ 1r \i—. /~Ar~>r* —1/
operetele romîneşti; 15,30 Melodii
I* OFERTE DE SERVICIU
—¦O— i
Í
rSf& & céoLem A . l
Trustul regional de construcţii, cu sediul
/ PCiIgHgEE’M&sIfIrTrsDîsGROftCE t
c In Deva angajează m uncitori în m eseriile:
6 OCTOMBRIE 1960 l
DEVA: Doamna m inistru; l zidari, dulgheri, parchetari, izolatori
ALBA IULIA: Oraşul liber; Ea I
te iubeşte ; SIMERIA : Lilly ; termici, zugravi-vopsitori, asfaltatori, in
BRAD : In silele lui Octombrie ; l
PETROŞANI: Mamelucul; Cer­ l
cul ; LONEA: Părinţi şi copii; l staiatori sanitari, instalatori încălzire
ZLATNA : Prima zi de pace ; l
HUNEDOARA ; Bădăranii; HA­ l centrală precum şi muncitori necaii-
ŢEG : Mizerabilii; ORĂŞTIE : c
lÍ ficafi
t.
c Se asigură munca în a c o rd , cazare g ra tw ]
c Stă şi masa ia cantinele şa n tierelo r con- 1
t 1
fra cost
l
Pe ţărmuri în d epărtate; Mai - } 1 / i ţ la_J u—/ 1 t V—7 u—/ '----/ \—J\ ~ J '—J V w.
tare ca m oartea; TEIU Ş: Lu­
mină în întuneric ; ILIA : Des­ întreprinderea de Gospodărie orăşenească
pre prietenul meu ; s e b e ş : Hafeg, str. Uzinei nr. 1, telefon 68
Război şi p a c e ; APOLDUL DE
SU S: Vremea ghioceilor. EXECUTA
-o— pentru sectorul socialist şi particulari
LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII, REPARAŢII,
TENCUIELI SI ZUGRĂVELI LA CLĂDIRI.
Pentru particulari lucrările se execută cu plata în rate.
PENTRU 24 ORE In secţia de pictură se execută firme, tablouri, panouri, re-)
Vreme relativ frumoasă cu cerul mai Aclame etc., cu materialul clientului sau cu materialul întreprin-<
mult noros după-amiaza. Temperatura
staţionară va oscila ziua între 18 şi -derii, atît pentru comenzi locale cît şi pentru comenzi din re-^
22 grade iar noaptea între 2 şi 7 gra­
¦ jgiune.
’ ’’’ * A A A /V V
de. Vînt potrivit cu intensificări tem­
porare din sectorul sud şi sud-vest.
Cine va plăti UMITÁÜU Bl MIMINÎATIS PU8UCÁ
locaţia ? ale cooperaţiei de consum
In baza repartiţiei făcute de f ă oferă:
secţia de învăţămînt şi cultură
a Sfatului. popular raional Ha­ S un bogat sortiment
ţeg, şcoala de şapte ani din Să­ de produse culinare
laşul Superior trebuia să ridice
la 15 mai a.c. cantitatea de băuturi
36.000 kg. lemne de foc, iar la
30 august alte 15.000 kg. naturale,
Deşi anunţaţi în repetate rîn- vinuri,
duri să-şi ridice cotele reparti­
zate (în caz contrar intrîmd în lichioruri
locaţie), şcoala şi sfatul popu­
lar din comuna Sălaş n-au dat
nici un semn de viaţă.
Ş A /x /' >
Dacă tovarăşii de la sfatul
popular din Sălaşul Superior ^Combinatul e id e r y « Jte rq ts e Sheorghiu-OejK
consideră că acesta nu-i mare
lucru, se pune întrebarea cine va HUNEDOARA
plăti cei 1.358 lei. la cit se urcă,
locaţia pînă la 1 octombrie
1960 ?
P. FĂRCAŞIU
corespondent
!mai mult sprijin şi ar fi fost pune Sa dispoziţia tu tu ro r u n ită ţilo r so cia liste ,
controlate periodic, aprovizio­ cooperative ş i instituţii publice, contra cost
narea şi deservirea populaţiei S174 iei to n a l, eocs granulafia 10-25 mm., în lo­
s-ar fi îmbunătăţit şi mai cuitor superior ai lemnelor de fo c.
C ei in teresaţi pot lua inform aţii suplimenta­
mult. •k
re zilnic de la Serviciul de desfaceri al com bi­
Sesiunea a XIII a a Sfatu­ natului, te le fo n : 2757.
lui popular regional a elaborat
un plan de măsuri, menit să
contribuie la îmbunătăţirea con­ ŞCOALA TEHNICA FINANCIARA \
tinuă a întregii activităţi a din Oraşul 5îalin
reţelei comerciale. Sfr. Consiarsfin Bnncoveama nr. 10 ieîef. 16.64,
Pentru lichidarea lipsurilor
continuă în scrie rile pentru EXAM EHUL DE AD M I­
semnalate se cere tuturor lu­ TERE se se va tine Sg 7 octom brie 1969.
crătorilor din comerţ să dove­
dească mal multă grijă pentru Inform aţii se dan zilnic Ja sec retariat.
burta gospodărire şi păstrare a
fondului de mărfuri, pentru
deservirea populaţiei în cele
mai bune condiţiunl. Este nece­
sar să se organizeze periodic de
către comitetele executive ale
sfaturilor populare raionale şi , / j»
orăşeneşti şedinţe de analiză a
activităţii comerciale la care să
fie invitaţi şi consumatorii. E-
chipele de control obştesc să
fie mai mult sprijinite, pentru
a-şi îndeplini în bune condi­
ţii sarcinile ce le revin. Toa­
tă atenţia trebuie acordată edu­
cării şi perfecţionării profesio­
nale a lucrătorilor din comerţ,
în aşa fel ca aceştia să-şi înde­
plinească cu cinste înalta mi­
siune — acea de a sluji popo­
rul muncitor. Fiecare lucrător
din comerţ este, la rîndul său,
cumpărător şi ştie cit de ne­
plăcut este atunci cînd nu e
bine servit. De aceea fiecare să
caute să servească clienţii aşa
cum aşteaptă să fie servit.
Liclvidîndu-se lipsurile ce mai
există încă, nivelul comerţului
va creşte, va deveni de la o zi
la alta tot mai corespunzător
exigenţelor sporite ale oameni­
lor muncii de la oraşe si sate.