Page 11 - 1960-10

Nr. 1797
Progresul tehnic
la o rd in e a zilei
Dezvoltarea tehnicii noi —
în atenţia cosmuniştilor
La scurt timp după Congresul
al lll-lea al partidului, au fost date
publicităţii hotărîrile privitoare la
ridicarea nivelului tehnic al pro­
ducţiei şi la pregătirea, promova­
rea şi îmbunătăţirea salarizării ca­
drelor tehnice, economice şi de
cercetări ştiinţifice. Aceste hotărîri,
avînd drept scop dezvoltarea conti­ de încărcare, descărcare şi tran­
nuă a economiei noastre naţionale
au fost primite de colectivul oţe-
lăriei Martin nr- 1 din C.S. Hu­
nedoara cu un deosebit entuziasm,
au dat un nou imbold muncii lui
creatoare-
Organizaţia de partid a trecut de
îndată la dezbaterea lor, urmărind
totodată să stimuleze iniţiativa oa­
menilor în ce priveşte introducerea
tehnicii noi. Pentru începui a fost
analizat felul în care a prins via­
ţă planul de măsuri tehnico-or-
ganizatorice întocmit la începutul xemplul comuniştilor, muncitorii,
anului şi complectat cu noi propti-
puneri pe parcurs. Analiza a scos
în evidenţă faptul că în mare par­
te planul respectiv a fost îndepli­
nit. Măsuri aplicate, cum ar fi maiştri cum ar fi Petru Cucu, A-
transformarea macaralei „Brăila", în dam Toma, Gheorghe Croitoru, co­
scopul încărcării troacelor în ter­
men cît mai scurt, confecţionarea
celor trei uscătoare de dopuri,
îmbunătăţirea sistemului de repara­
ţii la vatră, supraîncărcarea cup­
toarelor, menţinerea profilului nor­
mal al vetrelor conform desenelor,
au fost de natură să ducă Ia o
considerabilă sporire a indicilor de
utilizare ai cuptoarelor, respectiv a început deja să se arate. La cup­
producţiei. Apoi, birou! organiza­
ţiei -de bază a urmărit şi analizat
în operative săpfărnînale îndeplini­
rea în continuare a planului.
Paralel cu aceasta a fost în­
tocmit un plan de îmbunătăţiri teh­
nice şi s-au format colective de teh­ nu ne mulţumesc. Alai dispunem
nicieni şi ingineri care au primit
sarcina să studieze posibilitatea re-
Ş zoivarii temelor luate în studiu. In
prezent, în secţia noastră atenţia e fel se va achita de sarcinile sta­
concentrată, înspre cuptorul nr. 2, bilite, de partid.
socotit prototip. In ce sens ? După
ce am mărit capacitatea cuptoa­
relor, am trecut Ia studierea para­
metrilor optimi ai regimului termic
Maşină pentru încărcarea automată nouă este tot mai mult îm­
prin sudură a cilindrilor de laminoare
In decursul exploatării, cilindrii de
laminoare trebuie recondiţionaţi, întru-
cît calibrele cît şi suprafaţa lor se
uzează. Recondiţioiiarea se face prin
strunjire. Ea este însă limitată,' de­
oarece cilindrul, ajungînd la un dia­
metru minim limită, trebuie scos din
funcţiune. Această situaţie a făcut ca
pînă în prezent, în toate întreprinde­
rile cu secţii de laminoare să se rea­
lizeze un consum specific de cilindri
pe tona de laminate destul de ridicat.
Reducerea acestui consum se poate
realiza prin reîncărcărea cilindrilor cu
sudură. Se asigură astfel readucerea ci­
lindrului la forma şi diametrul iniţial.
Studiind această problemă, un colectiv
din Combinatul siderurgic Hunedoara,
Inovatorut Cornel Pleşa, de la laminorul de 800 nim.
supraveghind funcţionarea ma sinii.
în vederea unor lucrări de automa­
tizare. Pentru început, am reuşit să
modernizăm cuptorul în sensul că
la inversarea flăcării, am introdus
cele mai moderne utilaje.
Alte teme luate în studiu şi care
vor fi cu siguranţă rezolvate, sîn t:
ridicarea productivităţii la muncile
sport, îmbunătăţirea durabilităţii mo­
toarelor electrice, reconstrucţia ma­
caralei 3 bis, obţinerea unei puri­
tăţi superioare la oţelul pentru o-
siile de vagoane şi altele.
Ştiind că agregatele moderne nu
pot fi exploatate în bune condi-
ţiunî decît de oameni cu o ‘ înaltă
calificare, organizaţia de partid a
preconizat ca lecţiile predate în ca­
drul „secţiei-şcoală" să fie axate
în viitorii doi ani pe materiile de
specialitate. De altfel, urmînd e-
tehnicienii şi inginerii secţiei ma­
nifestă o preocupare permanentă
pentru tehnica nouă. Ingineri ca
Mihai Grigore, Cornel Deheleanu,
munişti, prin munca lor pentru
progresul tehnic, s-au situat me­
reu în frunte. Exemplul lor, rezul­
tatele muncii lor, au creat un pu­
ternic stimulent pentru promova­
rea tehnicii noi în masa colecti­
vului de oţelari.-
Rezultatele acestei preocupări au
toarele nr. 2 şi 5, de pildă, în pri- ţ>
mele 20 de zile din luna trecută
au fost obţinuţi indici de 6,47 şi
respectiv 6,71 tone oţel pe m.p. va­
tră şi zi calendaristică-
Totuşi, rezultatele de pînă acum
încă de rezerve, care poţ fi puse
în valoare. Colectivul nostru e ho-
tărît să promoveze cu curaj tehnica
nouă, conştient fiind că numai ast­
GHEORGHE STOICA
secretarul organizaţiei de partid
oţelăria Martin nr. 1,
C. S. Hunedoara
!55SSa?=
avînd în frunte pe tov. Cornel Pleşa,
maistru sudor la laminorul de 800
mm., a realizat o maşină care încar­
că automat cu sudură cilindrii de la­
minor.
. Maşina are trei părţi componente
bine distincte. Un dispozitiv pe care
se aşează cilindrul şi care printr-un
sistem de role antrenate de un motor,
execută rotirea. In acest dispozitiv se
realizează şi încălzirea cilindrului pînă vans. Acesta, printr-un schimbător de
la temperatura prescrisă, fiind insta­
late în acest scop cinci injectoare cu
gaz metan şi un capac cu 6 segmenţi
care închid cilindrul în interior pentru
a înlătura pierderile de căldură. Seg-
menţii sînt detaşabili, independenţi unul tît rotirea cilindrului cît şi sudarea
dc altui, spre a se asigura astfel po-
PRUMUL SOCIALISMULUI pag. 3
Siderurgiştii luptă pentru Introducerea tehnicii noi
©®®9 ®®®®s©®®©»»®®s©©®tt®©®©®©a@e©»©»©®®»««®®fi 5 Ci-_- :Ss9 @@®s9 ®®®o»»®®«®®®®®e®®«0 ao©«©®®«ff®®®®e«e®®oa®«a®®®e®«®®©8 a*©®®®ae®®®a«©Si ©®«©«
Trâducind in viaţă H otărirea C.C. al P.M.R'. şi a Con®W'"l,d\ S&2
)de Miniştri privind introducerea tehnicii noi, colectivele Cornbi- Fotografia de
\natului siderurgic H unedoara şi uzinei „V ictoria“ Călan, ¦ des-\ faţa reprezintă
un aspect din
tfăşoară o susţinută activitate de cercetare şi prom ovare in hala lamino­
rului de 650
\producţie a celor mai noi cuceriri, ale ştiinţei şi tehnicii. Mo- - mm. al C.S. Hu­
nedoara. con­
>dernizări, autom atizări, procedee tehnologice noi, inovaţii şi ra- struit după cele
\ţionalizări, toate aceste căi sînt folosite din plin in vederea\ mai noi cerinţe
, sporirii producţiei de metal. Mii de tone fontă, oţel, lam inate, ale tehnicii mo­
piese turnate peste plan, noi sortimente, calitate îmbunătăţită/, derne. înzestrat
, econom ii la preţul de cost in v aloare de m ilioane de lei — iată} cu agregate de
mare produc­
, roadele activităţii lor. tivitate, acest
In pagina de faţă prezentăm citeva aspecte şi rezultate} laminor con­
tribuie din plin
'ale muncii siclerurgiştilor pentru prom ovarea noului in producţie. ( la sporirea pro­
ducţiei de la­
minate a ţării.
Noul la laminorul sas
de 800 moi.
Multă vrem© s-a străduit co­ cerea numărului de capace de Turnătoria de .lingotiere de ia Căîan
lectivul laminorului de 800 mm. rezervă de la 18 bucăţi la 5.
al C. S. Hunedoara să reducă Evident, acest ultim avaiftaj dă
consumul de material refractar. posibilitatea unei mai bune fo­
losiri a spaţiului halei cuptoa­
Este drept că strădaniile n-au relor, în prezent extrem de a-
rămas fără rezultate ; numai glomerat.
că succesele obţinute n-au fost
de natură să-i satisfacă pe de­ In al doilea rind, datorită
plin pe laminatori, Executau ei faptului că noul sistem de ca­ O clădire frumoasă, cu două zilor de cauciuc, elevatoarelor în ele se asigură permanent o
pace asigură o mai bună etan- etaje şi terase sub geamuri, ca- sau melcilor, montate fie la sub­ temperatură ridicată, mult supe­
lucru de calitate, foloseau cu şare a cuptoarelor, se elimină re-i dau un aspect plăcut, recon­ sol, fie la suprafaţă, în tuburi rioară celei obţinute în cubilou-
grijă cărămida, făceau totul pierderile de căldură şi deci se fortant. Privită din faţă, din­ rotunde sau dreptunghiulare de rile de construcţie veche. încăr­
pentru a nu deteriora bolţile micşorează durata încălzirii. La spre finfâ ferată, pare mai de­ grosimea unui om. carea lor se face complect me­
cuptoarelor adinei, dar econo­ grabă o vilă pentru odihnă. In canizat. Pentru respectarea în­
spatele ei, si perpendicular pe tocmai a reţetei de încărcare,
miile de material nu echivalau fel, ca urmare a ridicării pe­ ea, se află două hale, la fel de fonta şi calcarul sînt trecute prin
înalte, unite la celălalt capăt cu nişte pîlnii cîntar şi cîntărite în
cu cele dorite. reţilor laterali cu 500 mm., se o a 3-a, astfel îneît toate la un Lopata, lada cu nisip şi ciu­ mod autom at; omul, doar su­
loc formează un patrulater. Prin rurile manuale, sînt inexistente.
Paralel cu aceste preocupări pot introduce lingouri lungi de geamurile imense ale halelor praveghează.
insă, ei au studiat şi posibili­ peste 1.800 mm. Toate acestea inundă noaptea înafară lumina Peste tot nu vezi altceva decît Din cubilouri, prin intermediul
tatea folosirii unui nou sistem duc fără îndoială la o simţi­
de capace. Literatura tehnică, toare sporire a indicilor dd u- albă a neonului. tuburi şi pîlnii care, împreună, unui jgheab, fonta topită pă­
precum şi realizările obţinute tilizare şi chiar la reducerea
de laminatorii de Ia bluming consumului de gaz. Este turnătoria de lingotiere alcătuiesc staţia de preparare. trunde într-un anticreuzet rota­
le-au fost de mare folos. Ast­
fel, ei au ajuns la concluzia că Prin urmare, sistemul de ca­ a uzinei „Victoria" din Călan. Nisipul se poate vedea doar o tiv, încălzit cu combustibil spe­
adaptînd un nou sistem de ca­ pace cu boltă suspendată este
pace, cu bolta suspendată, du­ mult mai bun decît vechiul o nouă oreafie a regimului de- singură dată, în buncher, lîngă cial, unde este menţinută cîtva
pă modelul celor de la bluming, sistem, folosit pînă acum. Acest
vor obţine rezultate mult mai lucru îl dovedesc rezultatele ob­ moorat-popular. Aici, tehnica hala de turnare, unde cu ajuto­ timp la aceeaşi temperatură. Da­
bune. Ideea a găsit sprijinul ţinute. De altfel, laminatorii şi tori la condiţiilor de temperatu­
necesar la organele de partid cadrele tehnice de specialitate nouă îşi spune' din plin cuvîn- rul unui greifer electric este in­
şi la conducerea combinatului. ră din cubilou şi anticreuzet, ea
Astfel, aplicarea ei în practică din combinat au avizat favora­ tul. Oamenii doar apasă pe bu­ trodus în pîlnia cuptorului de obţine proprietăţi superioare i
n-a constituit o problemă. bil noul sistem. Şi drept ur­
mare, în prima decadă a lunii toane si supraveghează mersul uscare şi apoi, direct în hala de conţinutul în sulf şi fosfor al
Ce avantaje prezintă noul octombrie, se vor monta încă
sistem ? trei capace noi, astfel ca, trep­ agregatelor. Prenararea ameste­ formare sub formă finită de a- fontei scade simţitor.
tat, în trimestrul I al anului
In primu] rind, contribuie în cului de formare, operaţie care mestec de formare. întreagă hală a turnătoriei ii
mare măsură la reducerea con­ viitor, toate cuptoarele lami­
sumului de cărămizi refractare. norului de 800 mm. să aibă îri turnătoriile vechi se execută In imensa hală a turnătoriei, staţia de preparare a nisipului,
Şi aceasta, datorită faptului că capace cu boltă suspendată. manual, este complect ascunsă poţi intra oricînd îmbrăcat în- cubilouri le, cuptoarele de usca­
La acest laminor se mai vor­ re, precum şi primele lingotiere
privirii. Ciuntirea, dozarea şi a- tr-un costum alb, imaculat, fără
beşte însă despre „Înclinarea produse, dovedesc că noua tur­
mesteca rea nisipului se fac com­ teamă că ai să-l murdăreşti cî-
nătorie din Gălan, exprimă tot
plect mecanizat, în instalaţii în­ tuşi de puţin. Exhaustoare pu­
ceea ce se poate numi tehnică
chise. Legătura între aceste in­ ternice aspiră prin tuburi, din modernă,-,
stalaţii se face cu ajutorul ben­ numeroase puncte ale staţiei de
preparare, pînă şi cele mai fine
noile capace — după datele flăcării ia arzătoare înspre va­ firicele de praf.
înregistrate — au o durată de tră“, despre „laminarea oţelu­ Şi acum, ceva despre cubi-
exploatare de 4-5 luni, in vre­ lui rotund cu diametre de 35, 45 louri. Avînd cîte 8 guri de vînt,
me ce cele vechi nu pot depăşi şi 65 mm.“, necesar barelor de
3 luni. De aici rezultă însă alte la oalele de turnare, care pînă ¦ "¦ ~== ViS??- . HE=
avantaje: reducerea număru­ acum se făceau numai la Re­
şiţa. Deocamdată, aceste lucruri Cţf/agmmlt dinţttfiţ
lui de zidari-şamotori şi redu- noi se găsesc în stadiul de
experimentare. Pentru puţină
vreme, însă, deoarece tehnica uderurgiei kaned&^eite.
•r-'r-'r-'r-' r-»r-'r-'r~'r
brăţişată de laminatori.
A. NICULESCU
~-o— Ne aflăm în faza ăe început.
Curină, foarte curlnd poate,
sibilitatea sudării pe porţiunea dorită. ^ Pe malul Cernei, ceva mai îndeplinire plnă în anul 1963. vom afla că obiectivele aces­ 1
Pentru executarea sudurii este folosit [ jos de bluming, excavatoarele Pentru aCeasta, se va dispece- tui plan au devenit fapte şi
un cap automat de sudură, tip Kil- o dată cu aceasta vom afla că 1
Iberg, modificat pentru cusături ra- [ muşcă din nou păm întul; aici riza {n intregime secţia de 1
diale. l se va construi în anii viitori pregăţire a cărbunelui, vor fi 1
Deplasarea Capului de sudură — a- o Din luna noiembrie 1959, la G. S. l o nouă secţie de laminoare, in radi0ficaţe maşinile de şarja- oţelarii, laminatorii şi furna- 1
şezat pe o consolă — şi a rezervo­ Hunedoara, s-a trecut la folosirea pe t combinat au început deja lu- re^ se vor construi dispozitive liştii hunedoreni au obţinut 1
rului de flux, este asigurată de un că­ scară industrială a gazului metan la
rucior, pe care sînt plasate, şi care furnalul nr. 6. Ulterior a tost intro­ , crările de amenajare în ve- penţrU evacuarea automată a rezultate nemaiîntîlnite în is­ 1
face parte dirttî-un ansamblu de a- dus şi la furnalul nr. 5. Ca rezultat, r derea construirii unei noi cocsuiui de pe rampă şi pen- toria exploatării agregatelor 3
s-a ajuns la o reducere substanţială l secţii de furn a le; la oţelăria fru evitarea uocării agrega- lor. 3
viteză tip Northon, permite un avans a consumului de cocs. Amintim spre l Martin nr. 2, cuptorul de 400 telor de la gropue de cărbu-
corespunzător cordonului de sudură. exemplificare, că la volumul produc­ L tone a primit deja botezul fo- ne etc N. ANDRONACHE 3
ţiei turnaielor 5-6, prin folosirea gazu­ j« /« t«J *—f i—AJ
Funcţionarea maşinii este asigurată, lui metan, rezultă o economie anuală [ cu^h şi primele şuvoaie de îmbunătăţiri tehnice vor cu-
de o instalaţie electrică ce execută a- de 24.060 tone cocs. l oţel incandescent aunăvălit g furnnlele> şî tnăeo. j
propriu-zisă. ® Ghidajele cu role, folosite la la- l in oalele de ^rn a re. Bar cîte ^ ^ ăe u secţia / „fl A?a 3 N OTA
minoarele de 800 şi 650 mm. din
Operaţiunile se succed în felul ur­ G. S. Hunedoara, reprezintă o soluţie [• nu se vor mai iace la Hune; de pildă, se prevede în plan Bibliotecă tehnică
mător : cilindrul se aşează în dispozi­ tehnică modernă pentru îmbunătăţirea doara! şi toate acestea sînt să se construiască două prăji-\
tivul de rotire şi în prealabil este în­ calităţii laminatelor. Prin aplicarea a-
călzit pînă la temperatura de 240-250 cestor ghidaje a scăzut mult rebutul r rodul celei mai înalte concep- tQare ăe ?Q m c ln afara ^
grade C. cu o viteză de încălzire de la laminarea oţelului. Efectul econo­
maximum 40 grade C. pe oră şi cu o mic al acestei soluţii, calculat numai l constituie un minunat pri- aciuale pentru a asigura\ fără activitate
viteză de rotire periferică a cilindru­ Ia reducerea rebutului, se ridică la a- l lej de etalare a tot ceea ce furnaleior mai multă materie}
lui de 30-3! m. pe oră. Dispozitivul de proximativ 100.000 Iei. \ este nou în tehnica modernă. pHmă de Q caUtate c0 1 O dată cu Hotărirea C.C. al
rotire este prevăzut cu 2 role libere P.M.R. şi Consiliului de Mi­
care se deplasează printr-un şuruft pe • Pentru sporirea indicilor de uti­ r Mecanizarea şi în mare parte pungdţoare cerinţelor. Be ase- ] niştri al R.P.R. cu privire la ri­
2 şine, lucru ce permite ca în el să lizare. şi reducerea consumului specific automatizarea îşi vor spune w ¦ sistemul ăe încărcare1
poată fi aşezaţi cilindri de orice lun­ de materiale refractare, la cuptoarele
gim e; se porneşte apoi avansul, jetul Martin de 60 tone ale C. S. Hunedoa­ L la aceste agregate un cuvlnt cu bandă va fi introdus şî la} dicarea nivelului tehnic al pro­
de flux şi sîrma de sudură, realizîn- ra, au fost aplicate mai multe mă­ ţ greu. furnalele 1 şi 2. } ducţiei, a crescut mult rolul
du-se primul strat tampon de sudură suri. . Rezultatul aplicării acestora este r Beci, o minunată perspec- ^J bibliotecilor tehnice. Printre al­
cu sîrmă’ moale SIA, ce asigură o le­ că în perioada 1-19 septembrie inclu­ tivă se deschide în faţa noii Perntru oţelarh se prevede^ tele, aceste biblioteci au sarci­
gătură între masa cilindrului şi stra­ siv, indicele mediu de utilizare al cup­ na să desfăşoare o susţinută
tul ele sudură ce se va aplica dea­ toarelor a crescut cu peste o tonă siderurqii hunedorene. Pe loc gasJ ? ea cp-lor mai indicate 50'1 propagandă tehnică, să popu­
supra. Stratul de sudură propriu-zis oţel pe m.p. vatră şi zi calendaristică larizeze cele mai noi cărţi a-
se realizează în primă fază cu sîrma faţă de planificat. L nu vor sta însă nici secţiile pare să duCă 1« ^ onrea 1 părute în editurile de specia­
cu un conţinut ridicat de carbon şi litate, cele mai noi procedee
un singur element de aliere, şi în a ® In scopul ridicării temperaturii C vechi. Si aici, respectiv ’ la inăm or de utiUsare ai W } tehnologice, tratate în diverse
doua fază cu sîrmă c.u un conţinut de aerului insuflat în furnale, sînt in [ cocserie, furnale 1-4, oţelăria barelor. In acest scop, sînt] cărţi sau reviste de specialitate.
carbon mai coborît şi aliată cu crom curs de înălţare cauperele de Ia fur­
şi molibden. nalele vechi, în succesiunea intrării Martin nr. 1, tehnica nouă va indica^ măsuri în vederea Din păcate, nu peste tot ro­
lor în reparaţie capitală. Deja s-au reducem duratei de reparaţiit lul acestor biblioteci este în­
Gei patru cilindri încărcaţi pînă în înălţat două caupere. La un grup de găsi o largă aplicabilitate. ţeles ca atare. Aşa, de pildă,
prezent ,1a această maşină, îndeplinesc caupere s-a executat alimentarea cen­ la Combinatul siderurgic din
toate condiţiile de calitate. tralizată cu aer de combustie cu pa­ Toate acestea le-am aflat la rece V n duratei de ajus--1 Hunedoara, deşi există o biblio­
rametri mai ridicaţi. La cauperele fur­ tecă înzestrată cu multă lite­
Aportul care va fi adus de această nalului nr. 6 este în curs de execuţie cercetînă planul de perspec- tare a cuPtoarelor. Be ase- j ratură tehnică, sînt puţini acei
maşină este scos în evidenţă de fap­ automatizarea arderii. Ca rezultat al care o consultă. De ce ? Pen­
tul că la Combinatul siderurgic Hu­ măsurilor luate, temperatura vînfului tivă. elaborat de către corni- menea' în plan ^ u re a z ă un\ tru că munca de popularizare a
nedoara sînt trei laminoare unde lu­ s-a ridicat faţă de 1959, cu 110 gra­ cărţii tehnice este neglijată. De
crează concomitent 8 perechi de cilin­ de C. la furnalele 5-6. sia tehnico-economică a C.S. ° ^ e^ iv Plin carf se pune 3 altfel, biblioteca tehnică nu dis­
dri. Recondiţionarea lor, conform unui pune decît de o mică parte
anfecatcul anual, aduce economii ce ® Mişcarea de inovaţii a cunoscut Hunedoara în scopul ridicării prC/ }b emc\ Perfecţionării^ ^ uti- ^ din personalul cu care ar tre­
vor depăşi 2 milioane lei. în acest an o dezvoltare fără prece­ producţiei siderurgice la un lajului de turnare, astfel în- bui să fie încadrată. Astfel, în
dent la C. S. Hunedoara. Acest lucru [ nivel tehnic superior. Bar să sd ehminate pierderile -j loc de un inginer şi oiţiva teh­
Ţinînd cont însă că în ţară sînt e confirmat de faptul că, de la înce­ nicieni, cit este prevăzut în
multe laminoare, unde acest procedeu putul anului şi pînă în prezent, la ca­ L cercetăm mai amănunţit acest dc oţel. 3 baza unui ordin al ministrului
poate fi aplicat cu aceleaşi rezultate, binetul tehnic au fost depuse aproape industriei grele, personalul bi­
efectul economic pe ansamblul econo­ 360 propuneri de inovaţii şi raţiona­ L plan. O atenţie deosebită se a- -j bliotecii se rezumă la un teh­
miei esţe deosebit de valoros. lizări, care aduc economii în valoare t In ramura cocso-chimică, cordă cuptoarelor de la oţe-^ nician feroviar... pensionar.
de peste 8.000.000 lei. t sînt prevăzute o seamă de o- lăria veche. Aici s-au luat']
Ce părere are conducerea
L biective menite să contribuie niasuri în vederea perfecţionă- 3 combinatului ? In aceste con­
diţii îşi poate aduce bibliote­
[ la îmbunătăţirea şi ieftinirea riî V automatizării procesului} ca tehnică contribuţia la înde­
plinirea hotărîrilor partidului cu
I cocsului. Astfel, în atenţia co- tehnologic de elaborare a o- j privire la ridicarea nivelului
tehnic al producţiei ?
t lectivului ăe muncă de la u- ţelului. 3
j- zina cocso-chimică stă sta- Importante măsuri rsint pre- 3
[ bilirea duratei ăe cocsificare, văzute pentru introducerea}
t care să asigure cocsului o re- tehnicii noi la laminoare. Prin
l zistenţă de peste 305 kg., pe tre altele, în faţa colectivelor j
f- Pasa reţetelor probabile pen- de laminatori stă problem aj
[• tru anul viitor. găsirii materialului optim pen- 3
[ Be asemenea, printre o- tru protejarea vetrelor cup- 1
l biectivele acestui plan figurea- toarelor adinei. Be asemenea, -j
t ză şi „Automatizarea şi meca- este necesar un studiu amă-}
t nizarea proceselor tehnologice nuntit al fazelor de lucru în
l din industria cocso-chimică“, vederea dublării, producţiei în \
k obiectiv care trebuie dus la anul viitor. ]
-J _/ ,_J _/ y ' I—f Ji-iu Ju liJU U —ZlJ iJ U iJ iJ iJ uIuJ lJ J i/ ul