Page 13 - 1960-10

IO > .c ?
mulsocialismului
r Anul XII. Nr. 1798
Eliberarea terenurilor
şi însâm înţarea cerealelor
în epoca optimă — o sarcină
urgentă !
Campania agricolă, de toam­
nă este una din campaniile cele
mai aglomerate. Acum se cer
a fi executate un şir întreg de
lucrări agricole ce nu pot fi a-
fmlnate sub nici un motiv. Ro­
dul culturilor tîrzii de toamnă
trebuie strins şi înmagazinat;
însămînţările cerealelor păioase
trebuie efectuate în perioade
optime; arăturile adinei de
toamnă şi încorporarea îngră­
şămintelor trebuie făcute pe
suprafeţe cit mai m ari; tre­
buie pregătit terenul pentru
plantarea pomilor şi viţei de
vie, plantaţi pomii şi multe al­
te lucrări agricole de primă
urgenţă.
Din ansamblul acestor lu­
crări agricole, aceea care se
cere a fi executată în primă
urgenţă este însămînţarea ce­
realelor păioase de toamnă.
Agrotehnica înaintată, ne-a
dovedit că producţiile cele mai
mari se obţin atunci cînd sînt
respectate toate regulile agro­
tehnice prin care se satisfac în
întregime cerinţele plantelor.
Colectiviştii, muncitorii din
G.A.S. şi întovărăşiţi] cunosc
din experienţa lor de cultiva­
tori că atît timpul, cit şi felul
semănatului sînt hotărîtoare
pentru soarta recoltei. Cu cit se
însăminţează mai devreme ou
atit plantele au la dispoziţie
condiţii optime de creştere şi
dezvoltare. Pînă la venirea ier­ generaţia I-a şi a Il-a s-a cul­
nii plantele au timp suficient tivat în gospodăriile agricole
să se înrădăcineze şi să se că­
lească pentru a rezista la ge­
ruri. Toate culturile care au
fost însămînţate 'devreme au
ieşit în primăvară viguroase,
s-au dezvoltat repede şi au legat
rod bogat.
Iată de ce la ora actuală in
centrul preocupărilor organe­
lor şi organizaţiilor de partid
şi de stat cit şi a conducerilor
unităţilor agricole socialiste stă
sarcina efectuării însăminţări-
lor de toamnă în cadrul epocii
optime.
In regiunea noastră trebuie
însămînţate în acest an aproa­
pe 80.000 ha. cu grîu, orz şi se­
cară. Deşi cea mai mare par­
te din unităţile agricole socia­
liste însăminţează cerealele
păroase în condiţii agrotehnice
corespunzătoare totuşi mai sînt
unităţi agricole socialiste care
nu fac acest lucru. Se tărăgă­
nează această lucrare pe mo­
Deschiderea cursului cu propagandiştii
de la safe
Ieri dimineaţă, s-a deschis la
Geoagiu-Băi cursul de pregătire
a propagandiştilor de la cercu­
rile şi cursurile învafămîntului
de partid de la sate, organizai
de către Comitetul regional de
partid.
La deschiderea cursului a luat
cuvîniul tov. David Lazăr, se-
cretar a! Comitetului regional -culturii, dezvoltarea şepteiului depăşirea planului de producţie, Nicolae Petrea, Ana Radu şi Siniion
de partid. E! a vorbit propagan-
diştilor despre sarcinile propa-
gandei de partid în lumina hotă-
rîrilor celui de-al IlI-lea Con-
............. ............-
PROLETARI DIN TOATE ŢARI L~L, UN IŢI-VAI
H u n eo.oara^D eva \
Jo! 6 octombrie I960
tiv că „plnă la venirea iernii
mai este destul timp“. Aşa a
procedat în anul trecut şi gos­
podăria agricolă colectivă din
Bîrsău care a prelungit însă-
mînţarea griului pînă la sfîrşi-
tul lunii noiembrie. Drept ur­
mare, această unitate a. obţinut
o producţie mică de grîu. Ca
ea au procedat şi alte unităţi
şi rezultatul a fost acelaşi —
producţii mici la ha.
O bună parte din cultura
griului urmează în această
toamnă după porumb. In multe
raioane se consideră acest fapt
drept principala cauză a în-
tîrzierii însămlnţărilor. Aşa se
procedează în raionul Alba un­
de s-a însămînţat pînă la 29
septembrie doar 0,64 la sută
din suprafaţă, în raionul Tlia
unde s-au efectuat însămînţă­
rile în proporţie de numai 1,08
la sută, iar în raionul Sebeş şi
Hunedoara) intr-un procent a-
semănător.
Anul acesta unităţile agricole
socialiste au însămînţat cea
mai mare suprafaţă de po­
rumb cu soiuri precoce, cum ar
fi K.A. 4„ Warwik-277 şi War-
wik-303. In momentul de faţă
toa/te aceste soiuri şi mai ales
cele care au fost semănate pe
terenuri bine pregătite au a-
juns la coacerea deplină şi pot
fi recoltate. Suprafeţe mari de
porumb K.A. 4 şi Warwik din
colective din Sîntandrei, Sime-
ria Veche, Miceştij Pricaz, Tur-
daş şi altele. Pe aceste supra­
feţe porumbul s-a copt şi poate
fi recoltat masiv. Se impune a-
cest lucru mai ales că tere­
nul trebuie eliberat pentru în-
sămînţări.
O condiţie esenţială pentru
obţinerea unor recolte bogate
este pregătirea corespunzătoare
a terenului. Arăturile de toam­
nă, îndeosebi, trebuie efectuate
cit mai grabnic. Faptul că ele
au fost executate în proporţie
de 64,36 la sută nu înseamnă
că ele se află avansate. In mod
deosebit trebuie grăbit ritmul
arăturilor adinei în raioanele
Brad, Haţeg şi Ilia. Aici, ca de
altfel în toată regiunea trebuie
folosită întreaga capacitate de
lucru a tractoarelor, trebuie or­
ganizat lucrul tractoriştilor in
(Continuare in Pag. 2-a)
gres al partidului, despre rolul
şi sarcinile propagandiştilor în
educarea marxist-Ieninistă a
membrilor şi candidaţilor de par.
tid, in ridicarea propagandei de
partid la nivelul sarcinilor ac­
tuale, pentru mobilizarea ţără­
nimii muncitoare la lupta pentru
transformarea socialistă a agri-
de animale, sporirea producţiei
agricole vegetale şi animale şi
întărirea economico-organizato-
rică a gospodăriilor colective.
TBSSa* ~
P E N T R U T R IU M F U L P Ă C II, P E N T R U
ÎN Ţ E L E G E R E
Entuziaste adunări
în regiune
1In fiecare zi, oamenii muncit 1
[ din regiunea noastră — ca de ¦]
[ altfel din întreaga ţară, — as- "]
C cultă la posturile de radio, sau 1
t citesc din ziare ştirile despre J
desfăşurarea lucrărilor sesiunii ^
L O.N.U. De asemenea, ei organi-
^ zează numeroase adunări,
t La Lupeni, de pildă, peste
t 2.000 de oameni ai muncii au
t participat la o adunare', cu care ~j
L prilej, tov. losif Ledrer, direc- ţ|
[ torul E.M. Lupeni a vorbit des- j
( pre principalele dezbateri ce au 1
avut loc în cadrul O.N.U. Va-
L sile Feher, şeful unei brigăzi
P de mineri, care a luat apoi cu- ~]
(• vîntul, a arătat că O.N.U. va ")
[ trebui să dea ascultare glasului î
(. popoarelor iubitoare de pace, şi 1
t a transmis delegaţiei ţării noas- ^
i- tre în frunte cu tovarăşul Gh. ^
^ Gheorghin-Dej, succes deplin în ~|
^ nobila misiune de pace.
î. Adunări entuziaste au avut 1
^ loc şi la E.M. Vulcan şi uzina "j
( electrică din Vulcan. Gei circa j
( 1.400 participanţi şi-au manifes- 1
f tat adeziunea deplină faţă de po- j
C litica externă a ţării noastre şi ¦j
ţ a celorlalte ţări socialiste, pozi- j
j. fia lor faţă de principalele pro- 1
[ blerne ce se discută la O.N .U.: ]
j- dezarmarea generală şi toială
i_ şi abolirea colonialismului. Vor- ţ
(. bind despre propunerea ţării
L noastre privind promovarea în ¦j
: nudul tineretului a ideilor pă- 1
L cii şi prieteniei, tov. Petru Ţin- 1
tea, bobinator la uzina electrică. 1
L a arătat că tinerii sprijină cu ~
( căldură, din toată inima, această
ţ propunere.
J- Adunări entuziaste, în cadrul Î
L cărora oamenii muncii îşi ex- 3
(• primă adeziunea totală faţă de -j
[ politica de pace promovată de j
L statele socialiste în frunte cu 1
j. Uniunea Sovietică şi în care 1
L condamnă încercările cercurilor 3
(_ imperialiste de a zădărnici în- -j
l făptuirea dezarmării generale ]
(. şi totale, au avut loc şi în 1
[• a,te întreprinderi şi instituţii din 1
regiune. Astfel, au avut loc a- î
[ Sunări ia I.I-L. „t Mai“ Deva, >
l la şcoala de maiştri din Brad. :
C ,a LI.L. „Ilie Pintilie“ şi I.G.O. i
I Hunedoara, în comuna Strei-
ţ singiorgiu etc.
/v_V ¦---/ .---f
oară cîştSgăioare
a întrecerii pe profesii
La sortimentul piese mecanice,
de la uzina „Vhtoria“ din Că­
lăii, s-a făcut zilele trecute1ana­
liza rezultatelor obţinute în
cursul lunii septembrie, în între­
cerea socialistă pe profesii. Cu
acest prilej, s-a stabilit drept
cîşfigătoare, echipa turnătorului
ACol f Ştempel, echipă rare a
cîştigat titlul de fruntaşă şi în
luna august. Gîşligăforii au ob­
ţinut cele mai multe puncte la
In calitate (au redus rebutul la
zero), la economii de materiale,
etc. GH. SPERIO SU
corespondent
c;yro
inginerii Nicolae
Marcu şi Victor
Văduva, împreună
cu tehnicianul Du­
mitru Pspescu, de
la secţia cercetări
siderurgice şi cocs
a G.S. Hunedoara,
se preocupă în
mod deosebit de
problema îmbună­
tăţirii calităţii ţi­
ţeiului. lată-i în
clişeul de faţă bucu-
rîndu-se că rezulta­
tele unor probe sînt
aşa cum le-au pre­
văzut
5&!b
4 pagini 20 bani
in t r e po po a re
Alături de loji
Faptul că la lucrările actualei
sesiuni a Adunării Generale a
O.N.U. participă conducătorii
statelor socialiste, printre care
şi Nikita Sergheevici Hruşcipv,
face ca ea să aibă o importanţă
istorică. Aceasta, çu atît mai
mult cu cît conducătorii ţărilor
socialiste s-au dus la Naw York
în scopul realizării ţelului mă­
reţ pentru care luptă,,azi, mai
mult ca orieînd oamenii muncii,
pacea şi coexistenţa paşnică în­
tre state cu orînduiri sociale di­
ferite. Această dorinţă fierbinte
a poporului poate ti obţinută în
primul rînd prin realizarea unui
acord cu privire la dezarmarea
1 generală şi totală.
Poporul nostru, care munceşte
cu abnegaţie pe frontul construc­
ţiei paşnice, îndeplinind cu suc­
ces hotărîrile celui de-al 111-lea
Congres al partidului, doreşte
Ziarele publici
in aceste zile am­
ple relatări despre
desfăşurarea sesiu­
nii Adunării Gene­
rale a O.N.U. L 'e
sînt urmărite cu
viu interes de oa­
menii muncii. Agi­
tatorii organizează
citirea ziarelor în
colectiv. convor­
biri pe marginea
acestora.
lată-1 de pildă
pe agitatorul Con­
stantin Crăciun în
mijlocul unui grup
de muncitori de la
autobaza I.R.T.A.
Deva, citind ziarul.
^ nou material de construcţie.
In lupta pentru economii
Unif&fea
<fe industrializare
a lemnului
•Şi 'n luna august, ca de altfel in
tot cursul celor trei trimestre ale a-
cestui an, colectivul de muncă de la
Unitatea de industrializare a lemnu­
lui din Sebeş a avut în centrul acti­
vităţii sale problema realizării de cît
mai multe economii. Drept urinare,
în luna respectivă, la preţul de cost
s-a realizat o economie în valoare de
circa 120.000 lei. Acest lucru a făcut
ca de la începutul anului şi pină la
1 septembrie a. c„ la U.I.L. Sebeş să
se înregistreze economii de peste
440.000 lei.
Majoritatea economiilor se datoresc
îndeosebi reducerii pierderilor de masă
lemnoasă la cherestea răşinoase, lemn
de mină, lemn pentru celuloză, lăzi
de fag etc. Fruntaşe în lupta pentru
buna gospodărire a lemnului sînt bri­
găzile conduse de tovarăşul Ion Maier,
Breaz,
Fabrica de ciorapi
In fiecare secţie a fabricii de ciorapi încinseseră o discuţie, intr-o cli­
„Sebeşul“ se pot vedea numeroase pa
nouri şi lozinci mobilizatoare cu pri
vire la angajamentele luate în între
cerea socialistă. Cele mai multe se re
feră la realizarea de economii şi cir
prind angajamentele defalcate pînă
la om.
Datorită faptului că fiecare echipă,
fiecare om, îşi cunoaşte sarcina ce-i
revine din angajamentul total, cu­
noaşte elementele preţului de cost, ştie
şi în ce direcţie să-şi îndrepte eiortu-
-o -
Penfru deservirea
populafiei
In piaţa de alimente „Avram
Iancu“ din Brad s-au deschis
zilele acestea 16 ghişee de des­
facere a produselor de larg con­
sum, construite în ultimele luni.
Aici, cumpărătorii pot găsi in
fiecare zi mărfurile de care au
\ nevoie, ghişeele fiind bine apro-
V•vizioante de către U. R. (2. 6.
Brad.
GOLCEA MJRCEA
corespondent
in numărul de azi:
• In fruntea brigăzii se află
un comunist.
(pag. 2-a)
• La Sombinatul siderurgic
Hunedoara — Munca politică de
masă trebuie să se bucure de
toată atenţia (pagină specială)
(Pag. 3-a)
• Dezbaterile sesiunii Adună­
rii Generale a O.N.U. — şedinţa
de marţi după-aniiază
(pag. 4-a)
? a sutelor de agitatori care zi
© de zi duc în rîndul muncitori­
oamenii cinstiţi
sincer pacea. Politica externă a
ţării noastre reflectă deplin a-
ceas-tă dorinţă.
Sîntem mîndri că delegaţia
ţării noastre, în frunte cu tova­
răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej,
conducătorul încercat al poporu­
lui nostru, se află la actuala se­
siune a Adunării Generale a
Organizaţiei Naţiunilor Unite
pentru a depune — alături de
delegaţiile celorlalte ţări so­
cialiste — toate eforturile pen­
tru consolidarea păcii, pentru
dezarmarea generală şi totală,
pentru dezvoltarea relaţiilor de
prietenie şi colaborare cu toate
ţările iubitoare de pace, pentru
triumful princiniului coexisten­
ţei paşnice.
VASILE PLEŞAN
electrician la secţia P.R.A.M.
a întreprinderii regionale de
electricitate
rile. Realizările, la rîndul lor, sint şi
ele cît se poate de bune. In primele
opt luni ale anului, bunăoară, s-a în­
registrat o economie în valoare de
peste 520.000 Iei.
Printre cei care au obţinut rezultate
mai bune în lupta pentru reducerea
consumurilor specitice de materii pri­
me şi materiale, sînt muncitorii Si-
inion Munteanu, Opincaru Petru, Ma-
ria Ungureanu, Letiţia Răcean şi alţii,
Fabrica de articole
de marochinărie
Printre colectivele oraşului Sebeş
care au depus de-a lungul primelor
opt luni de activitate din acest an e-
forturi deosebite in vederea reducerii
preţului de cost, se numără şi cel al
&fi riieul oleţii
S ă ]i tot fost ora 11. Şina
de cale ferată era atît de
fierbinte incit nu puteai fine
mina pe ea. Cifiva ceferişti
p ă de răgaz, la umbra unui
vagon. Lurigu Jianu care lu­
crează la saboţi in stafia Si-
m eria-triaj, se g ă sea tocm ai in
apropierea cocoaşei şi aştepta
liniştit sosirea unui vagon pe
liniile de care răspundea. Fixa­
se saboţii. Şi-a scos o batistă
din buzunar, şi-a şters sudoa­
rea de pe frunte şi şi-a întors
privirea in direcţia cocoaşei.
D eodată . a văzut cti deva
nu-i in regulă. P e linia 13 B
luneca încet, un vagon încăr­
cat. „E un „leneş“ şi-a zis el.
Evident, acest lucru nu l-a ne­
liniştit, pentru că sint destule
vagoane cu o frecare prea ma­
re la roţi, „leneşe“ — cum le
zic ei. A văzut însă alt va­
gon, tot încărcat, care venea
cu o mare viteză pe aceeaşi
linie. Prin preajm ă, nici un
lucrător în afară de el. „Si­
gur îl va prinde — şi-a zis
Jianu — şi dacă se ciocnesc...“.
Dintr-o privire a şi cintărit
situaţia. Vagonul de pe linia
sa este asigurat. Aşa că ar pu­ miinile. Fapta dumitate este tid.
tea fugi pînă la linia 13 B. Dar dem nă de toată lauda. Ai sal-
Cuvîntul partidului —
cît m ai larg răspîndii
111 ST ?
Siderurgiştii hunedoreni des­ xiste, in fLegare schimb, cite
făşoară cu entuziasm lupta pen­ 1-2 agitatori şi ca aceştia să
tru traducerea in viaţă a sar­ fie instruiţi temeinic şi orien­
cinilor ce le revin din măre­ taţi zi de zi cu problemele pro­
ţul program de desăvirştre a ducţiei, cum să desfăşoare mun­
construirii socialismului în pa­ ca in rîndul oţelarilor in ve­
tria noastră, elaborat de Con­ derea scurtării duratei de ela­
gresul al IlI-lea al partidului.
In această luptă se oglindeşte borare a şarjelor, îmbunătăţi­
rii calităţii oţelului, realizării de
activitatea comitetului de par­ economii. In cadrul acestei or­
tid şi a organizaţiilor de bază, ganizaţii agitatorii desfăşoară o
vie activitate. Tovarăşul Traian
Bîrlea — unul dintre agitatori
— a devenit fruntaş pe secţie
lor cuvintul partidului, însufle- în întrecerea pe profesii. Cu­
ţindu-i, prin îndemnul şi exem­ vintul său plin de autoritate
plul lor, la muncă rodnică pen­ este ascultat cu atenţie de cei
tru îndeplinirea planului de pro­
ducţie, pentru creşterea produc­ din jur pentru că este susţi­
tivităţii muncii şi reducerea pre­ nut întotdeauna de fapte dem­
ţului de cost. ne de urmat. Alexandru Nojo-
gan, Toma Iordan, Gheorgbe
Pe baza hotărî rilor Comite­ Ciobanii, Voicu Trandafir şi alţi
tului regional şi Comitetului o- agitatori desfăşoară de aseme­
răşenesc de partid, unele or­ nea o activitate neobosită în
ganizaţii de bază din C.S.H. cum rîndul muncitorilor. Roadele
sînt cele din secţiile O.S.M. nr. muncii politice desfăşurate de
1 şi nr. n , laminorul de 650 organizaţia de bază în rindul
mm. şi altele şi-au îmbunătăţit muncitorilor sînt concretizate în
preocuparea pentru îmbunătăţi­ cele peste 18.000 tone de oţel
rea muncii politice de masă. a- date peste plan de 1# Începutul
cordă o mai mare atenţie îm­ anului din care 4.329 in luna
septembrie.
bogăţirii conţinutului acestei
Roadele muncii politice de
munci prin legarea ei strînsă masă sînt prezente in toate
secţiile.
de sarcinile concrete ce stau
...Cu două luni în urmă.
în faţa fiecărei secţii. schimbul condus de inginerul
Maxim Bun din ,secţia Il-a o-
Organizaţia de bază din sec­ ţelărie, rămăsese în urmă. Bi­
roul organizaţiei de bază, după
ţia I-a oţelărie, spre exemplu, ce a studiat cauzele rămâne­
rii în urmă, a instruit agitato­
,s-a îngrijit ca in rîndul agita­
torilor să fie recrutaţi membri
şi candidaţi de partid, munci­
tori, ingineri şi tehnicieni frun­
taşi în producţie. Biroul orga­
nizaţiei de bază se preocupă ca
la fiecare loc de muncă să e-
rii din acest schimb dîndu-le
indicaţii cum să militeze pen­
tru respectarea regimului teh­
nologic şi pentru Întărirea dis­
ciplinei în muncă. Pe baza in-
(Continuare în pag. 3-a)
--------- |g----------
Un nou maferîa!
de construcfie
Constructorii de pe şantie­
rele Văii Jiului duc o luptă sus­
ţinută pentru descoperirea de
noi rezerve interne in vederea
reducerii preţului de cost. Ast­
fel, un grup de ingineri şi teh­
nicieni de la şantierul din Pe­
troşani, printre care tehnicianul
Nicolae Vlad, inginerul Iuliu
Ritter şi alţii, au realizat un
Noul material, numit ciment
fabricii „Siniion Bărnuţiu“. Muncito­ spumogen B 35, a fost realizat
rii, tehnicienii şi inginerii de aici şi-au
îndreptat atenţia in mod deosebit în­ prin amestecul de cenuşă de la
spre reducerea consumurilor specifice
de materii prime şi materiale. Totodată termocentrala Paroşenî, cu ci­
au luptat pentru folosirea pe scară cit
mai largă a înlocuitorilor, pentru in­ ment, ciorură de calciu şi spu­
tensificarea mişcării de inovaţii;
mogen. El prezintă numeroase
Roadele acestei munci s-au concre­
tizat în cele peste 870.000 lei economii avantaje. Este mai uşor decit
suplimentare la preţul de cost. Acest
succes, care reprezintă depăşirea con­ cimentul obişnuit cu 900— 1.000
siderabilă a angajamentului iniţial,
presupune reînnoirea lui. Este indicat kg. pe m.c., se finisează uşor
şi este mult mai ieftin, prin fap­
tul că in compoziţia lui intră
doar 350 kg. ciment la m.c.
In acelaşi timp, noul produs
este un bun izolant termic şi a-
custic.
In prezent, cimentul spumo­
in acest sens ca organizaţia de partid, gen B 35 este folosit la turna­
comitetul sindicatului şi conducerea fa. rea plăcilor pentru construirea
briciî, să studieze această problemă, unui bloc experimental.
să o supună dezbaterii colectivului
pentru ca întrecerea pentru economii N. ROVENŢA
să fie cît mai mobilizatoare.
corespondent
va avea timp deaju n s? II va vat de la distrugere două va­
prinde înainte de tam ponare ? goane încărcate cu m a rfă !
Trebuie. Şi s-a repezit glonţ la
Lungu Jianu a făcut un act
locul cu pricina. Din fugă a de eroism , salvînd de la d is­
apucat un sabot, dar... se p ă­ trugere cele două vagoane, ris-
rea că totul va fi prea tirziu. cindu-şi propria viaţă. Cine
D acă ar m ai înainta un pas l-a îndem nat să fa că acest lu­
l-ar putea prinde vagonul. To­ cru ? Din al cui im bold ? R ăs­
tuşi, ciocnirea trebuie evitată. punsul ta aceste întrebări ni
Cu ideea acea sta în gîrid, J ia ­ l-a dat însăşi tovarăşul J ia ­
nu s-a aruncat pe burtă, p ara­ nu, ceva m ai tirziu, cină, re-
lel cu linia şi a aşezat sabotul. ferindu-se la această întîm-
Abia şi-a retras mina şi un plare, a p r e c iz a t:
scrîşnet puternic i-a pătruns în — Eu nu văd nimic extra­
urechi. Pentru o clipă a în­ ordinar în toate acestea. Con­
chis ochii. Să nu fi pus sabo­ sider că nu mi-am făcut decit
tul bine ? Nu se poate. datoria. Aşa m-a învăţat organi­
zaţia U.T.M., partidul. Ce, parcă
După puţin timp s-a ridicat. dacă era altcineva în locul
Cină a deschis ochii, faţa i
s-a luminat intr-un zhnbet.
Tamporiarea fusese evitată. meu, s-ar fi uitat la vagoane
Şi-a trecut mina prăfuită p es­ cum se ciocnesc ? Eu nu cred
te frunte. Broboanele de sudoa­ acest lucru. Ea fel ca mine ar
re erau reci ca ghiaţa. fi procedat şi Jgna şi Petroies- \
Cei din jur, care au fost cu, şi oricare alt muncitor. \
martorii acestui act de eroism, Lungu Jianu consideră că
l-au felicitat călduros. Acelaşi actul său de eroism este un
lucru l-a făcut şi tovarăşul lucru obişnuit, pentru că el
Toma Vulcu şeful staţiei. este un bun utemist, pentru
— In num ele întregului co ­ care avutul poporului este mai.
lectiv al staţiei, te felicit tova­ presus decit orice. Aceasta este
răşe Jianu — i-a spus tov. o caracteristică a tineretului
Vulcu, stringindu-i am indouă nou, crescut şi educat de par­
N. ANDRONACHE .
\