Page 14 - 1960-10
P. 14
DRUMUE 'SOCIALISMULUI Nr. 179S
Eliberarea terenurilor !ntîtnire p rie te n e a s c ă
şi însâm înţarea cerealelor Duminică, minerii din Lupeni care echipă formată din 6 şa
au avut ca oaspeţi pe minerii hişti au .învins minerii din Lu
în epoca optimă — din Rovinari. In cadrul acestei peni cu 5-1, iar la tenis de ma
întîlniri prieteneşti, minerii din să tot cei din Lupeni s-au do
o sarcină urgentă! vedit a ti mai buni, cîştigînd
cele două centre s-au întrecut la cu 3-0). La volei (băieţi) a câş
(Urmare din pag. l-a) turale de climă şi sol nu în- mai multe discipline sportive, tigat echipa din Kovinari cu 3-1
tîrzie cu nimic însăminţările întrecerile de şah, volei, tenis de iar la popice s-a înregistrat un
Souă schimburi, iar colectiviş masă şi popice au oferit dispu rezultat final de 1812-1449 lem
tii şi întovărăşiţii trebuie să, dacă în unităţile agricole so te vii, spectaculoase. Intîlninea ne cloborîte, pentru minerii din
lucreze intens cu atelajele pro cialiste se eliberează grabnic a fost cîştigată de minerii din Lupeni’.
prii. Dar, pentru aceasta este terenul, dacă se ară şi se în Lupeni. Iată şi rezultatele înre
necesar ca terenul să fie grab graşă intens şi dacă sămînţa gistrate. La şah, pe echipe, (fie I. CIORTEA
nic eliberat prin recoltarea sfe este în întregime condiţionată.
clei de zahăr, cartofilor şi po UN PBOSBUMUL
rumbului. Cheia succesului oricărei cam
panii agricole constă şi' în mun 7 OCTOMBRIE I960
Unul din factorii hotărîtori ca politică de masă. Ea tre
pentru sporirea producţiei de buie intensificată în .rîndul co PROGRAMUL 1 : 5,10 Emisiunea sacratâ deschiderii „Lunii prieteniei
cereale este şi pregătirea se lectiviştilor, îhtovărăşiţilor şi pentru sate : Dezvoltarea sectorului zo romîno-sov-ietice“; 16,15 Vorbeşte Mos
minţelor. Numai o săminţă con muncitorilor din G.A.S. Mecani otehnic prin creşterea animalelor din cova ! ; 18,00 „Pacea va triumfa“ —
diţionată, cu o putere germi zatorilor trebuie să li se arate prăsilă proprie; 6,10 Muzică populară program de cîntece ; 19,05 Actualita
nativă ridicată, făcînd parte permanent că de felul şi timpul romîuească ; G,30 Gîntece sovietice ; tea în ţările socialiste; 21,15 Jurna
dintr-un soi productiv poate cum execută lucrările depinde 8,00 Din presa de astăzi; 9,30 Prie lul satelor; 21,45 Jocuri populare ro-
asigura obţinerea unei recolte în mare măsură producţia de
bogate. Pînă in prezent, deşi cereale. Ei trebuie să depună tena noastră cartea; 11,03 Muzică mîneşti; 23,11 Concert de noapte.
însămînţările ar trebui să se
desfăşoare din plin sămînţa nu eforturi sporite în această pe uşoară; 11,35 Melodii populare romî- PROGRAMUL I I : 14,07 Melodii
a fost însă condiţionată deeît rioadă, să-şi îndeplinească nor neşti; 13,05 Concert de muzică popu populare romaneşti. In program — pie
în proporţie de 62 la sută. Atît ma zilnică de lucru si să dea lară sovietică; 15,10 „Ce frumoasă-i se de virtuozitate ; 15,00 Muzică uşoa
de condiţionarea seminţelor olt numai lucrări de bună calitate. viaţa noastră“, program de cîntece ră de Soloviov Sedoi şi Alexandr Tfas-
şi de schimbul acestora s-au In această perioadă organele şi şi jocuri; 15,50 Emisiune literară con- mann; 16,50 Curs de limba rusă; 17,30
preocupat în slabă măsură uni organizaţiile de partid, cadrele
tăţile agricole socialiste din Sfatul medicului: Guturaiul; 17,50
raioanele Haţeg, Brad, Ilia şi tehnice şi agitatorii trebuie să
altele. fie permanent în mijlocul co Cronica economică: Chimizarea agri
lectiviştilor, să-i îndrume efi
Considerăm că şi aceasta este cient în muncă şi să ia pe loc Orizont fruntaş pe exploatare / cihembtogmfice culturii, cale importantă de creştere a
una din principalele cauze ale producţiei agricole; 19,00 Doine şi
întîrzierii însăminţărilor în ra măsuri de îmbunătăţirea mun jocuri populare romaneşti; 21,08 Din
ioanele mai sus amintite. cii.
începe o nouă zi de La întreprinderea minieră minei Ghelar nu a încetat. Con 7 OCTOMBRIE 1950 viaţa de concert a Capitalei; 22,00
Insămînţarea griului şi orzu Num,ai în felul acesta se va muncă. La mina Lupeni, Ghelar se desfăşoară larg între ducerea întreprinderii va pune Cîntece lirice; 22,30 Muzică populară
lui este o lucrare ce nu tre putea asigura efectuarea la schimbul II s-a pregătit la dispoziţia minerilor, începînd DEVA : Doamna ministru ; romîuească; 23,15 Muzică din opere;
buie tergiversată. Condiţiile na- timp a lucrărilor din această pentru a intra în mină. cerea socialistă între orizonturi, cu luna octombrie a.c., noi uti ALBA IULIA : Oraşul lib er; Ea 23,40 Muzică de cameră.
campanie, numai aşa se vor pu pentru cîştigarea titlului de frun- laje moderne. Pentru aceasta s-a te iubeşte; SIMERIA : La doi
taş. In fruntea întrecerii, dato început deschiderea corpului II, paşi de graniţă; BRAD: Torentul; -o -
tea pune baze trainice viitoarei rită aplicării de *noi metode de printr-o înaintare care va fi do PETROŞANI: Mamelucul; Cer
recolte de cereale. tată cu utilaje corespunzătoa c u l; LONEA: Părinţi şi copii; m ierkm m am m h-
muncă în procesul de producţie, re, printre care maşina de în ZLATNA ; Prima zi de pace ;
Valorificarea deplină a masei se află colectivul orizontului V, cărcat P.M.L.-5 şi perforatoare HUNEDOARA ; Bădăranii; HA PENTRU 24 ORE
condus de maistrul loan Topor. grele pe coloane pneumatice ŢEG : Mizerabilii; ORĂŞTIE :
lem noase obiectiv de seam ă al muncii C.P.-23, cu perforaj umed. Prin Pe ţărmuri îndepărtate ; Mai Vreme schimbătoare cu ceru! varia
încă de Ia începutul anului, aceasta productivitatea muncM tare ca moartea ; TEIUŞ : Lu bil, mai mult noros. Vor cădea ploi
forestierilor din Valea jiului minerii acestui orizont au apli în abataj va creşte cu circa 25 mină în întuneric ; ILIA : Des trecătoare. Temperatura staţionară ; va
cat metoda de buraj cu nisip, la sută. Totodată, transportul pre prietenul meu ; SEBEŞ : oscila ziua între 18 şi 23 grade, iar
minereului rezultat se va face noaptea între 4 şi (0 grade. Vini po
folosirea puştilor Cota, ceea ce cu o locomotivă de două tone.
Război şi p a c e ; APOLDUL DE trivit cu intensificări din sectorul sud
a făcut să crească coeficientul Recent, într-o şedinţă de par
Congresul al IlI-lea al partidului a 3.710 m.c. celuloză de fag, circa 500 în vederea folosirii mai raţionale a cc rupere pe gaură de la 0,75 SU S: Vremea ghioceilor. şi sud-vest.
pus în faţă sectorului forestier sarcina m.c. lobde. Prin selecţionarea atentă buştenilor la gater. Tăierea scîndurilor la 0,90 la sută. Aceasta a dus tid lărgită, colectivul de mineri
de mare însemnătate economică de a a lemnului la punctele de exploatare se face cu atenţie, evitîndu-se ruptu ANUNŢ :
îngriji fondul forestier al ţării, de a s-au livrat 1.788 m.c. lemn de fag rile, deşeurile. In acest fel, consumul la sporirea producţiei de mine din Ghelar a hotărît ca din an
valorifica superior masa lemnoasă. rotund sub 20 cm. diametru pentru specific de buşteni pentru un metru reu extras şi la obţinerea de e- gajamentul anual de 20.000 to întreprinderea sninieră Barza,
Muncitorii aparţinînd întreprinderii fo construcţii rurale. Prin exploatarea ma cub de cherestea a fost redus cu conomii de exploziv. De curînd,
restiere din Petroşani muncesc cu în sei lemnoase în formă rotundă în 0,157 m.c. ne minereu de fier peste plan, ca sediul în comuna Crişcior, raionul\
sufleţire şi obţin succese de seamă în trunchiuri şi catarge, indicele de uti echipele conduse de Vasile Bog Brad, organizează de două ori pe lună,
îndeplinirea importantelor sarcini ce le lizare a masei lemnoase a crescut de Oblinînd rezultatele arătate mai sus, dan .şi Simion Ticula, au aplicat să extragă pînă la 7 Noiembrie
revin. la 36,1 ia sută la 45,5 la sută. Aceas colectivul întreprinderii forestiere Pe în zilele de 14 şi 29 ale fie c ă r e i luni,
ta a permis muncitorilor forestieri săs troşani şi-a îmbunătăţit considerabil o nouă variantă de exploatare, cantitatea de 18.000 tone. La
Aşa, de exemplu, în baza măsuri furnizeze peste planul celor trei tri activitatea economică. Suma economii cerscursun penfru ocuparea posîurilor vacante
lor tehnico-economice elaborate şi prin mestre, 1.360 m.c. buşteni de răşinoa- lor suplimentare Ia preţul de cost ob prin executarea rambleerii în realizarea acestui angajament
munca neobosită şi mobilizatoare a se, 1.200 m.c. buşteni de fag pentru ţinute după 8 luni de muncă se ridică vatră, variantă care a făcut po c’e masşîri mineri
membrilor şi candidaţilor de partid de gater, 2.000 m.c. celuloză de fag etc. la 1.109.000 lei. faţă de angajamentul sibilă eliminarea rambleerii ma îşi va aduce în mare măsură
la această întreprindere, au fost îm anual de 950.000 lei. Analiza activi nuale în procent de 75 la sută. C o n cu rsu rile au loc l& sediul în tre p rin d e rii,
pădurite în cursul acestui an peste In parchetele de exploatare, utiliza tăţii economice Făcută în cadrul adu contribuţia şi orizontul V, al că-
1.550 ha. teren forestier degradat şi rea instalaţiilor cu cablu pentru sco nărilor generale ale organizaţiilor de Folosind din plin acesle me rui colectiv estp hotărît: să cîş- miniere Barza )
sul şi apropiatul lemnului pe scară partid de la sectoarele întreprinderii, a tode, minerii de la orizontul V
alte peste 3.600 ha. de arborete au fost scos la iveală noi şi însemnate rezer au extras peste plan în perioa tige întrecerea pe mină. cadre,D o rito rii se vor adresa în trep rin d erii m iniere)
îngrijite. Pentru a se lichida în urmă mai largă a dus la micşorarea pierde ve interne în lupta pentru economii. da 25 septembrie a. c. peste \ Barza, !a serviciu l de de unde p o t pr/-'>
Aceasta a făcut ca angajamentul a- 4x0 tone de minereu’ de fier.' DUMITRU
torii 2-3 ani suprafeţele goale din pa rilor de lemn de la 4,3 Ia 3,36 la sută nual să fie majorat la 1.400.000 lei.
trimoniul forestier, s-au luat măsuri pentru fag şi de la 4 la 3,2 ia sută Lupta pentru introducerea
pentru producerea puietului de împă In primele luni ale acestui an, co tehnicii noi la orizontul V al
pentru răşinoase. Prin extinderea mij lectivul întreprinderii avea mari pier
durire. La aceste lucrări, s-au eviden deri ia activitatea economică. Acum y mi lăm uriri suplim entare \
ţiat pădurari şi muncitori ca Stoica loacelor de scoatere mecanizate (fu- le-a recuperai şi şi-a îndeplinit şi de
niculare forestiere), circa 29 la sută .A A ^ /' >v>
Vasile, Scorei foan, Cocolan Constan păşit angajamentul iniţial. întreprin
din totalul masei lemnoase s-a scos Ctafekîafii! sMerurgiG „Oheorghe Otoeorghiu- !li
tin, Seranficeanu Constantin şi alţii. derea este în primele rînduri ale în
mecanic. Tot cu mijloace mecanice se 4weMB3BasaegMwapgrAPgaaei HUNEDOARA
In cursul acestui an şi îndeosebi în face azi în multe parchete doborîtul şi trecerii socialiste pentru economii pe
ultimele luni, colectivul întreprinderii selecţionatul lemnului, cojitul şi alte raionul Petroşani. Faptul acesta se da- Ciclu de filme din localitate. In cuvîntul de deschi ^ pune l& dispoziţia tu tu ro r u n ităţilo r so cia liste ,
dere, tov. prof. Ion lliescu, directorul j cooperative şi instituţii publice, contra cosf
a acordat mai multă atenţie valorifi operaţii grele şi cu randament scăzut (oreşte muncii politice active, vii. dusă In cadrul „Lunii prieteniei româno- Casei pionierului, a subliniat condi < (174 lei to n a j, co cs granulcsfia 10-25 mm., înlo-
cării superioare a masei lemnoase. soviel'ce“, pe ecranele cinematografelor ţiile minunate de trai şi învăţătură L cuitor superior al lemnelor de fo c.
în condiţiile lucrului manual. de organizaţiile de partid, precum şi „Filiinoii Sîrbu" din Jv ; , „Victoria“ create de Partidul Muncitoresc Romîn
Astfel, din cantitatea de lemn de foc In scopul valorificării superioare şi exemplului personal al comuniştilor, Hunedoara şi „7 Noiembrie“ din Pe fiilor celor ce muncesc din patria noa Cei interesaţi pot lua inform aţii suplimenta
produsă au fost selecţionaţi şi daţi troşani, vor rula cicluri de filme so stră. In continuare, vorbitorul a che
cit mai complete a masei lemnoase, încurajat de succesele dobîndite pînă vietice. Vor ti prezentate în premieră mat pionierii să răspundă acestei griji re zilnic de ia Serviciul de d esfa ceri al com bi
spre distilare circa 6.270 m.ci lemn, o serie de filme cu un bogat conţi părinteşti cu rezultate şi mai bune la
la I. F. Petroşani s-au luai măsuri acum, colectivul forestierilor din Va nut de idei, realizate la un remarca învăţătură şi în activitatea obştească. natului, te le fo n : 2757.
bil nivel artistic, c a : „Serioja“, film
:3© = lea Jiului şi-a propus noi obiective în distins- cu „Globul de Cristal“ la Fes După programul artistic susţinut de xY:Y:i? 'toc '¦ s \ ']
tivalul Internaţional al Filmului de la cercul dramatic a! Casei pionierului,
acţiunea de valorificare cit mai bună Kariovy-Vary — 1960, „Normandie- cei prezenţi la festivitate au vizitat M-Vi \
a masei lemnoase : să reducă pierde Niemen“ — o producţie sovieto-fran- cercurile ce funcţionează în cadrul a-
ceza, „Pâmînt desţelenit“ (seria i şi ceslui lăcaş. y\v; ’•¦SSŞis
rile de exploatare cu 30,6 ia sută la a iJ-a) — o producţie în culori a stu-
d' ului „LenfiJm“ după romanul cu Pî'egiiîri penfru Seleviz'une fio byillă Căli- !
fag şi cu 35,5 la sută la răşinoase, acelaşi titlu de M. Şolohov, „Nopţi
Corul Casei raional- d? cultură din ia te , elegant.a— iJiţăto - ' > > <•f /¦ -•
să sporească indicile de utilizare a albe“. „Miciman Paltin“ şi altele. Orăştie, ce s-a bucurat de aprecieri --?s~.- vx~r wy . v-V. . w * .*T ;
frumoase la faza de zonă a Concursu
masei lemnoase cu 5,5 la sută la fag, Casa pionierului lui caselor de cultură, se pregăteşte
şi-a deschis porjţile
să obţină printr-o mai bună gospodă in prezent cu multă perseverenţă pentru
Zilele trecute a avut loc la Orăştie
rire o economie de 10.000 m.c lemn deschiderea festivă a Casei pionierului spectacolul ce-l va prezenta în stu
dioul de televiziune din Bucureşti.
de fag.
[nv, GH. DUMITR.ESCU
şi durabilă *;X;v >p;:v7>-'-:
in fruntea brigăzii se afla un comunist WW ' «?r — ..« to ;-.
Purtaţi » vrtţg-r :
cu în credere J ; : .7
A V *' Jjr ' ' ’ ¦
Acolo munceşte brigada de ti Se pune exploziv în găuri. Si
_ Bun băiat Nicolae ăsta- neret. El este şi secretarul rena începe să sune. Minerii în călţăm in te mm.
Parcă-ar fi lucrat ca miner organizaţiei de bază U.T.M.La pleacă spre adăpost. Rămîn produsă
de cind îi lumea. Aşa-i de doar vreo trei. Ei trec. în gra
priceput... început, cind s-a format bri bă de la o gaură la alta şi de uzinele *Jî *
dau foc fitilului. Pe urmă plea
__ Păi da, nu degeaba l-au gada de tineret, a avut şi u- că şi ei în fugă spre ortacii IL üel^fafsi® .vv.v.v.v.v.viv.-:
ales tinerii în fruntea brigă nele greutăţi de întîmpinat. lor,Ha adăpost. Se face liniş
Unii tineri lipseau nemotivat te. Toţi aşteaptă. Se privesc u- TIMIŞOARA
zii lor. de la muncă, sau întîrziau.
__Ai văzut cum muncesc a- nii pe alţii- şi, deodată răsună ——xj —./—ij— —./—i/— —i n /—'i—'r~'i—u— —'i—w—1/—¦ t—¦ .—1 'r~'r 1 'r 'r"'~
Bar Nicolae Puşa nu s-a des o puşcătură, apoi alta şi al
cum ? Nu mai lipseşte nici curajat. A stat de vorbă cu ta. Dincolo, peste apa Mure OFERTE DE SERVICIU \
unul de la muncă şi nici nu fiecare dintre ei şi le-a ară şului, în pădure, departe ră
întîrzie. Se cunoaşte că în tat că numai muncind cu sir- sună. ecoul după fiecare puş 3
fruntea brigăzii se află un guinţă, cu pasiune, dînd do cătură.
comunist. Lună de lună, ei îşi vadă de disciplină şi conştiin Trustul regîoîial de construcţii, cu sediul 3
îndeplinesc şi îşi depăşesc pla — Gata, spune un miner. în Deva an g ajează m uncitori în meserii!!©: ^3
nul. ciozitate, brigada lor poate să Dar nu pleacă nimeni. Aş
devină fruntaşă. teaptă sunetul sirenei, şt de zidari, dulgheri, parchefari, izolafori
Aşa discutau între ei doi odată, aceasta vesteşte term i
dintre minerii vîrstnici din ga Be atunci a trecut mult narea puşcării. Minerii pleacă fe rm ic i, z u g ra v i-v o p sito ri, a s ia lia fo ri, in* t
leria a III-a. despre comunis timp. Tinerii l-au înţeles pe
tul Nicolae Puşa. şeful brigă şeful lor şi rezultatele obţinu grăbiţi să-şi vadă roadele sialaiori saniiari, instalatori încălzire ^
zii de tineret de la cariera de te fac cinste tuturor. Brigada muncii. Pe feţe li se poate citi
piatră Brănişca. bucuria şi încrederea în for c e n tra lă precum şi m uncitori n e c a li-
îşi depăşeşte planul lunar cu ţele lor. Sint bucuroşi şi au
Printre cei mai activi membri ai crucii Roşii de la şcoala Comunistul Nicolae Puşa, peste 8 la sută. Ciştigul tine ticafi
elementară din Iscroni se num ără şi Sorin Sicci care a primit este un om mic de statură, dar rilor a crescut în mod simţi de ce. încă o bucată masivă
de curînd insigna „Tînăr evidenţiat in munca de apărare sa inimos şi plin de viaţă. Cină tor. Tineri ca G. Lucaci. M. Se asigura munca h a co rd , casare g ra îu -1
se angajează să facă o treabă Buba. P. Puiuţ, M. Burz fac de stîncă a fost ruptă...
nitară“. cinste brigăzii. ita şi nmsa ia cantinele şantierelor con-j
IN CLIŞEU: Micul sanitar executînd o probă practică în nu se lasă pînă n-o duce la MIRON ŢIC
...Zgomotul maşinilor de tres c o st j
cadrul concursului „Sanitarii pricepuţi“. bun sfîrşit. Cuvîntul lui e cu- perforat la galeria I a înce corespondent
tat. E ora unu şi jumătate. , - I i —t . —Vv—/«—I v_2 ,—! ,—l i —1, f , Ti.
vînt. L-am găsit la galeria I-
